Situația încordată creată de execuția bugetară a anului viitor a pus presiune pe leu, care nu a profitat de scăderea aversiunii față de risc, după ce Rezerva Federală americană a lăsat de înțeles că este pregătită să reducă dobânda de politică monetară.

Cursul euro a scăzut joi de la 4,9740 la 4,9720 lei, în timp ce tranzacțiile se realizau în culoarul 4,969 – 4,973 lei.

Principala problemă o va reprezenta costul pe care România va trebui să îl achite la împrumuturile pe care le va realiza pentru a acoperi găurile uriașe din buget, având în vedere că doar pentru sumele atrase până acum va trebui să se plătească dobânzi în valoare de 65 miliarde lei.

În această situație, piața monetară a fost mai agitată decât în alte ședințe, iar dobânzile interbancare se mențin la minime comparabile cu cele de la sfârșitul lui iunie 2022.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la valoarea stabilită miercuri de 6,25%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 6,31 la 6,30% iar cel la 12 luni a coborât de la 6,38 la 6,36%.

Miercuri, s-a încheiat ultima ședință de politică monetară a Fed, unde s-a decis menținerea ratei de referință la 5,25 – 5,50% și s-a semnalat intenția de a opera scăderi în cursul lui 2024, pe fondul convergenței inflației spre nivelul țintă de 2,5% și a dinamicii economiei. Oficialii Fed au previzionat valori de 5,4% în ultimele trei luni ale acestui an, una de 4,6% în ultimul trimestru din 2024, respectiv de 3,6% la sfârșitul lui 2025 pentru a se ajunge la 2,9% în 2026.

Pe acest fond, după mai multe zile de scădere, euro s-a apreciat la 1,0872 – 1,0940 dolari, iar media monedei americane a coborât de la 4,6160 la 4,5587 lei.

La rândul lor, monedele elvețiană și britanică se depreciau față cea unică, iar mediile lor au scăzut la 5,2362 lei, respectiv 5,7697 lei.

Pentru a se proteja investitorii și-au majorat plasamentele în metalul galben, ceea ce a ridicat cotațiile unciei de la 1.972 dolari, minim înregistrat miercuri, la 2.029 – 2.041 dolari. În presa locală, prețul gramului de aur a crescut la 298,1899 lei.

În regiunea, media monedei maghiare s-a apreciat la 379,89 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,3053 zloți/euro.

După o creștere la 43.332 dolari, la scurt timp de la finalul ședinței Fed, bitcoin a scăzut la jumătatea zilei de joi la 41.807 dolari. Ethereum fluctua între 2.241 și 2.315 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Angajatorii din Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei EURES România, 120 locuri de muncă vacante, după cum urmează:

Letonia – 30 locuri de muncă pentru: sudor;

Germania – 28 locuri de muncă pentru: tehnician în mecatronică auto (carosier auto); muncitor în producţie; tehnician service; mecatronist; lucrători în producţie – procesare produse din carne; tehnician electronist;

Malta – 20 locuri de muncă pentru: şofer taxi;

Polonia - 19 locuri de muncă pentru: asistent conducere birou; montator construcţii; director vânzări;

Italia – 15 locuri de muncă pentru: asistent medical;

Austria – 5 locuri de muncă pentru: tehnician producţie;

Olanda – 2 locuri de muncă pentru: electrcian; instalator;

Belgia - un loc de muncă pentru:tehnician dentar;

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă Spaţiul Economic European pot consulta ofertele accesând www.anofm.ro/EURES.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă se pot adresa agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau de reşedinţă ale căror date de contact se află pe site-ul www.anofm.ro.

Serviciul Comunicare şi Secretariatul Consiliului de Administraţie

Bugetul de stat pentru anul viitor este construit pe o creştere economică de 3,4% şi o inflaţie medie anuală de 6% şi deficit de 5% din PIB, potrivit Strategiei Fiscal - Bugetare 2024 - 2026 publicate miercuri.

"Cererea internă va constitui elementul principal prin componenta investiţională reprezentată de formarea brută de capital fix (+6,5%), efect al dezvoltării unor proiecte importante de investiţii publice şi private, concomitent cu o majorare a consumului final, uşor sub cea a produsului intern brut, respectiv 3,3%. Pe latura ofertei, construcţiile vor continua să fie cel mai dinamic sector cu o majorare a VAB de 7,1%, bazată în principal pe atragerea şi utilizarea eficientă a fondurilor europene. Sectorul terţiar va avea la rândul său un aport pozitiv la avansul economic cu un spor de 3,5%. Pentru industrie s-a prevăzut o creştere modestă a valorii adăugate brute, respectiv de 1,2%, în condiţiile menţinerii unui context geopolitic incert", se precizează în document.

Mai multe detalii aici https://www.agerpres.ro/economic-intern/2023/12/13/bugetul-pentru-anul-viitor-crestere-economica-de-3-4-inflatie-medie-anuala-6-si-deficit-5-din-pib--1218839

Scăderea din noiembrie a ratei anuale a inflaţiei la 6,72%, de la 8,07% în octombrie, nu a avut ca efect aprecierea leului sau scăderea dobânzilor interbancare.

Piața a fost influențată mai mult de prezentarea bugetului de stat pe 2024, care indică un deficit bugetar de 5,0% din PIB, în condițiile în care sunt prevăzute cheltuieli de 38,8% din PIB, respectiv creșterea veniturilor bugetare la 33,8% din PIB, estimându-se o creștere super optimistă a economiei de 3,4% cu o inflaţie medie anuală la 6%. Pentru a susține cheltuielile bugetare, guvernul își propune să mențină un ritm ridicat al împrumuturilor, ceea ce va face ca datoria guvernamentală brută să ajungă la 52,5% din PIB în perioada 2024 – 2027. Majoritatea împrumuturilor vor fi realizate din piața locală, dar Trezoreria își propune ca pe lângă cele efectuate pe piețele europene și americană, să apeleze și la cea japoneză unde va fi lansată prima emisiune de obligațiuni externe de tip Samurai.

Aceste perspective au făcut ca leul să se decupleze,din nou, de evoluția apreciativă față de euro pe care au avut-o alte monede din regiune.

Cursul monedei unice a crescut de la 4,9724 la 4,9740 lei, iar cotațiile din piață creșteau la 4,972 – 4,974 lei.

După mai multe săptămâni de scădere lentă, miercuri am asistat la creșterea indicelui ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, de la 6,24 la 6,25%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 6,21% iar cel la 12 luni a urcat de la 6,37 la 6,38%.

Este posibil ca majorarea dobânzilor interbancare să fie conjuncturală iar în următoarele ședințe să asistăm la revenirea la valori comparabile cu cele de la sfârșitul lui iunie 2022.

Prudența arătată de investitori înainte de încheierea ședinței de politică monetară a Rezervei Federale americane, au limitat culoarul de tranzacționare la 1,0779 – 1,08 dolari/euro, iar cursul bancnotei verzi a crescut în piața locală de la 4,6011 la 4,6160 lei.

Dacă media francului elvețian a crescut la 5,2643 lei, cea a lirei sterline a coborât la 5,7757 lei.

Prețul gramului de aur a crescut marginal la 294,1904 lei, evoluția la care a contribuit aprecierea cursului monedei americane, în timp ce uncia a scăzut la 1.972 – 1.984 dolari.

În regiune, media monedei poloneze s-a apreciat la 4,3309 zloți/euro iar a celei maghiare la 381,62 forinți/euro.

Volatilitatea bitcoin s-a restrâns la 40.654 – 41.486 dolari iar a ethereum la 2.149 – 2.206 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale prelungește până la data de 31 ianuarie 2024, ora 23:59, sesiunea de depunere a solicitărilor de finanțare prin Schema de ajutor privind sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile pentru autoconsumul întreprinderilor din cadrul sectorului agricol și industriei alimentare.

Reamintim că apelul de primire a cererilor de finanțare a fost deschis în data de 20 noiembrie 2023, ora 08:00, iar termenul limită, comunicat inițial, era 15 decembrie 2023.

Pentru schema de energie se aplică anunț concurențial, astfel încât depunerea propunerilor de proiecte are la bază procedura de ofertare concurențială și vor fi depuse și evaluate conform procedurii competitive pe baza punctajului obținut după încheierea sesiunii de depunere.

Finanțarea pentru Schema de energie este asigurată din Fondul pentru modernizare, gestionat de Ministerul Energiei, administratorul schemei de ajutor de stat fiind Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

Alocarea stabilită prin schema de energie pentru sesiunea în curs este de 150 de milioane de euro, împărțită în funcție de capacitățile instalate la nivelul întreprinderii. Astfel, sunt alocați 100 de milioane de euro pentru capacități instalate mai mici de 1 Megawatt (MW), din care 10 milioane de euro pentru energie eoliană și 90 de milioane de euro pentru energie solară. Pentru capacități instalate mai mari de 1MW alocarea totală este de 50 de milioane de euro, din care pentru energie eoliană alocarea este de 10 milioane de euro, iar pentru energie solară de 40 milioane de euro.

Valoarea ajutorului de stat este 100% nerambursabilă, iar potențialii beneficiari pot depune mai multe proiecte, doar dacă investițiile vizează locuri de consum diferite, cu încadrarea în limita sumei de 20.000.000 euro/ beneficiar.

Pentru energie eoliană, finanțarea este de maximum 1.400.000 de euro/ MW pentru capacități instalate mai mici sau egale de 1 MW și de maximum 700.000 euro/ MW capacități instalate mai mari de 1 MW. Pentru energia solară, valoarea sprijinului este de până la 1.000.000 euro/ MW pentru capacități instalate mai mici sau egale de 1 MW și de până la 500.000 euro/ MW pentru capacități instalate mai mari de 1 MW.

Beneficiarii eligibili pentru Schema de Energie pot fi întreprinderile din sectorul agricol, întreprinderile din sectorul industriei alimentare, legal constituite și înregistrate la Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), precum și Organizații/ federații de organizații din domeniul îmbunătățirilor funciare (OUAI/ FOUAI), constituite conform legii.

În vederea întocmirii documentației necesare accesării acestei finanțări, potențialii beneficiari au la dispoziție Ghidul solicitantului și anexele aferente Schemei de ajutor de stat pentru energie regenerabilă pe pagina oficială a AFIR, www.afir.ro, în secțiunea Finanțare.

Anul 2023 a adus multe provocări angajatorilor, care s-au străduit să majoreze salariile angajaților și să le ofere beneficii care să-i ajute să traverseze cu bine un context economic delicat. În paralel, nevoia de specialiști a rămas ridicată, în contextul în care anumite posturi au fost foarte greu de acoperit.

Într-un mediu social afectat de reducerea puterii de cumpărare, angajatorii au ținut cont de problemele oamenilor, astfel că aproape 80% au crescut salariile angajaților, iar bugetul alocat pachetului de beneficii extrasalariale a fost mai mare în 2023, față de 2022, pentru 58% dintre companii, potrivit sondajului realizat de platforma de recrutare bestjobs. Mai mult de atât, pentru 2024, 53% vor să mențină același pachet de beneficii, iar 43% plănuiesc să îl extindă, un semn clar că firmele vor să-și asigure un grad de retenție semnificativ al angajaților, chiar dacă anul viitor nu se anunță deloc unul ușor pentru economie.

Creșterile salariale din acest an au fost acordate pentru toată echipa în 40% dintre cazuri și pentru mai mult de jumătate dintre angajați în 38%. În 57% din cazuri, acestea au fost oferite punctual, în funcție de rezultate, în timp ce alte companii au oferit juniorilor, în 48% din cazuri, seniorilor (38%) și middle-managerilor (33%). În plus, peste 60% dintre angajatori au oferit măriri salariale de până la 15%, în timp ce 30% au oferit între 16 și 30%.

Pentru 2024, 6 din 10 companii plănuiesc să acorde creșteri salariale, 31% mizează pe stagnare, iar 5% iau în calcul reducerea costurilor în cazul creșterii impozitării. Legat de implementarea noilor măsuri fiscale, aproape 43% dintre companii iau în calcul să crească prețurile aplicate clienților, și doar 5% ar putea efectua restructurări de personal.

„Anul 2023 a fost unul dificil pentru companii, care s-au confruntat cu provocări atât din punct de vedere economic, cât și al resurselor umane. Astfel, strategiile de HR au fost împărțite între nevoia de retenție a angajaților performanți și cea de recrutare a specialiștilor care să completeze abilitățile din echipe. În acest context, noi, la bestjobs, ne-am propus să susținem în continuare procesele de recrutare ale partenerilor noștri, actuali și viitori, păstrând aceleași prețuri și în 2024, care se anunță deja unul mai complicat decât 2023. În același timp, continuăm să aducem inovația în domeniul recrutării, prin dezvoltarea de servicii facilitatoare, precum cele de anul acesta: HIRE, care reduce semnificativ costurile și timpul de așteptare pentru găsirea noilor recruți, interviul LIVE similar conceptului de speed dating, BIA, AI coach-ul care îi ajută pe candidați să se pregătească mai bine în carieră, și altele”, a spus Ana Vișian, Marketing Manager bestjobs.

Peste 1.800 de companii au recrutat cu succes prin serviciul HIRE, dezvoltat de bestjobs

Într-un context în care companiile au nevoie tot mai mare de angajați performanți, serviciul lansat de bestjobs în primăvara acestui an, HIRE, a oferit suport în recrutare cu minimum de resurse alocate și rezultate rapide. Astfel, din aprilie până în prezent, au fost derulate peste 5.100 de proiecte cu o rată de succes de 95%, în cadrul cărora mai mult de 1.800 de companii au recrutat specialiștii de care aveau nevoie.

Prin intermediul acestui serviciu, în care companiile beneficiază de un recrutor dedicat, cu expertiză în domeniul lor de activitate, au fost contactați peste 24.000 de candidați, dintre care 55% din surse externe și candidați pasivi. Clienții au apreciat cel mai mult timpul scurt de recrutare, de aproximativ 20 de zile, experiența recrutorilor dedicați și eficiența acestora în a găsi rapid oamenii de care aveau nevoie, chiar și pe pozițiile greu de acoperit. Printre companiile cu proiecte HIRE s-au numărat Continental, Raiffeisen, Vodafone, CEC Bank, Allianz Trade, Hella, Huawei și Bosch.

„Prin serviciul HIRE, am vrut să le oferim partenerilor noștri o experiență simplificată, dar foarte eficientă de recrutare, prin care găsirea angajaților potriviți, chiar și pe poziții greu de acoperit să se realizeze cu resurse minime din partea lor. Astfel, în mai puțin de un an de când a fost lansat, serviciul HIRE a ajutat aproape 2.000 de companii să-și găsească rapid talentele necesare, cu o rată de succes de 95% și cu costuri foarte avantajoase, mai ales dacă raportăm la duratele tipice de recrutare pentru astfel de poziții, care se pot întinde și până la 6 luni”, completează Ana Vișian.

Sondajul bestjobs a fost realizat în perioada noiembrie-decembrie, pe un eșantion de 276 companii din România.

Despre bestjobs

Bestjobs este una dintre cele mai importante platforme de recrutare online din România. Cu o experiență de peste 22 de ani în domeniu, bestjobs se implică permanent în transformarea și inovarea industriei de recrutare online și integrează astăzi tehnologii digitale de ultimă generație și servicii conexe recrutării. Bestjobs sprijină candidații în găsirea jobului potrivit, oferindu-le informații salariale actualizate constant, și îi susține pe angajatori în procesul de recrutare prin serviciul de tip agenție - HIRE, care contribuie semnificativ la optimizarea costurilor și la reducerea timpului de căutare. În orice moment, pe bestjobs sunt peste 35.000 de joburi și 4,6 milioane de profesioniști conectați la piața muncii.