Ministerul Finanțelor s-a împrumutat în ultima perioadă cu sume mult mai mari decât cele programate inițial, semn că găurile din buget sunt uriașe.

Săptămâna trecută, Trezoreria a atras din piață 2,987 miliarde lei, mai mult cu 1,387 miliarde lei decât volumul programat. Lunea aceasta, Finanțele s-au împrumutat cu 1,16 miliarde lei, printr-o emisiune de obligaţiuni cu scadența aprilie 2031, care a avut o valoare inițială de 400 milioane lei, la un randament mediu de 6,46%/an.

Licitația de titluri de stat de la începutul acestei săptămâni a adus o creștere a ofertei de valută însă aceasta a dispărut marți, astfel că media monedei unice a revenit peste pragul de 4,97 lei și a urcat de la 4,9676 la 4,9704 lei. După o scădere a cotației la 4,967 lei, în cursul dimineții, euro a crescut până la 4,972 lei, evoluție marcată și de nivelul aversiunii față de risc care se manifestă în piețele financiare externe.

Piața monetară a continuat să fie stabilă, modificările înregistrate de dobânzile interbancare fiind minime.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a revenit marți de la 6,24 la 6,25%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 6,30% iar cel la 12 luni a coborât de la 6,36 la 6,34%.

Euro se aprecia la 1,0935 – 1,0949 dolari, ceea ce a coborât cursul monedei unice de la 4,5508 la 4,5433 lei.

În opinia analiștilor, moneda unică s-ar putea tranzacționa temporar peste pragul de 1,10 dolari la final de an, însă în condițiile în care diferențialul prea mic de dobânză dintre Rezerva Federală și BCE va fi însoțit de o apreciere a monedei americane, care beneficiază de soliditatea economiei Statelor Unite.

Media monedei elvețiene s-a apreciat de la 5,2395 la 5,2450 lei iar cursul lirei sterline a urcat de la 5,7635 la 5,7728 lei

Prețul gramului de aur a crescut marginal la 295,7712 lei, consecință a ușoarei aprecieri a metalului galben la 2.022 – 2.029 dolari/uncie.

În regiune, media monedei maghiare s-a întărit la 383,44 forinți/euro, însă cea poloneză s-a depreciat la 4,3321 zloți/euro.

Bitcoin a scăzut luni seară până la 40.530 dolari, dar a urcat apoi la 42.573 – 43.363 dolari. La rândul său, ethereum a urcat de la circa 2.120 dolari la 2.211 – 2.255 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Ordonanţa privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru consolidare fiscală şi combaterea evaziunii fiscale a fost publicată vineri seara în Monitorul Oficial (MO) cu o serie de modificări şi prorogări de termene.

Astfel, reorganizarea instituţiilor publice a fost amânată până la data de 30 iunie 2024, textul actului normativ specificând la Articolul LXIX: "Termenele prevăzute la alin. (3) al art. XVII, alin. (6) al art. XVIII, la alin. (7) al art. XX şi la alin. (7) al art. XXIXdin Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung se prorogă până la data 30.06.2024".

Prevederile OUG 115/2023 referitoare la cheltuielile publice mai vizează, printre altele, majorarea salariilor bugetarilor cu 5% de la 1 ianuarie 2024 faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023, majorarea cuantumului brut al salariilor de bază ale personalului din învăţământ, în medie, cu 20% în 2024, în două tranşe, respectiv prima tranşă începând cu data de 1 ianuarie 2024 şi a doua tranşă începând cu data de 1 iunie 2024, precum şi menţinerea cuantumului sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2023.

Mai multe detalii aici https://www.agerpres.ro/economic-intern/2023/12/16/ordonanta-privind-unele-masuri-fiscal-bugetare-in-domeniul-cheltuielilor-publice-a-fost-publicata-in-monitorul-oficial--1220663

Textul integral al ordonanței https://monitoruloficial.ro/Monitorul-Oficial--PI--1139--2023.html

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a transmis vineri, 15 decembrie Comisiei Europene cea de-a treia cerere de plată din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ceea ce înseamnă o finanțare netă de aproximativ 2,7 miliarde de euro pentru România.

Cea de-a treia cerere de plată, potrivit planului ajustat, are o valoare totală de 2.669.705.062 EUR (1.858.678.580 EUR sub formă de granturi și 811.026.482 EUR sub formă de împrumuturi) și acoperă un număr total de 74 ținte/jaloane aferente trimestrului III 2022 și trimestrului IV 2022.

„A fost un efort extraordinar, fiind final de an și având închiderile de programe pe Politica de Coeziune pentru 2014-2020, bugetul pentru 2024, asigurarea continuității programelor sociale. Vreau să le mulțumesc în primul rând colegilor din minister care au muncit neîncetat ca CP3 să fie trimisă în timp și s-au îngrijit ca toate jaloanele și țintele să fie raportate corect, le mulțumesc și tuturor colegilor din ministerele coordonatoare de reforme, știu cât efort și muncă au depus. Nu în ultimul rând, mulțumiri Prim-ministrului și echipei de la Cancelarie pentru sprijin și coordonare. Așa arată un efort guvernamental pentru un proiect de țară!” a declarat ministrul Proiectelor și Investițiilor Europene, Adrian Câciu.

Printre cele mai relevante reforme și investiții cu impact socio-economic aferente celei de-a treia cereri de plată, se numără:

Adoptarea Strategiei forestiere naționale 2020-2030 (Jalonul 22)

Semnarea contractelor pentru 50 % din lucrările legate de modernizarea și reînnoirea infrastructurii feroviare (Jalonul 72)

Intrarea în vigoare a Legii privind apărarea și securitatea cibernetică a României (Jalonul 151)

Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale (Jalonul 215)

450.000 case de marcat conectate la sistemul informatic al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (Jalonul 221)

Intrarea în vigoare a legii „Licenței industriale unice” (Jalonul 243)

Semnarea de contracte pentru reînnoirea parcurilor de vehicule de transport public (achiziționarea de vehicule nepoluante) (Jalon 294)

Intrarea în vigoare a actului legislativ de modificare a Codului administrativ și de instituire a unor consorții administrative în unitățile administrativ-teritoriale rurale sau predominant rurale învecinate, existente ca zone rurale funcționale (Jalon 310)

Intrarea în vigoare a legii de aprobare a normelor de aplicare a VMI (Jalon 384)

Modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală (Jalon 424)

Intrarea în vigoare a legislației privind dialogul social, care să prevadă un dialog social și negocieri colective semnificative și oportune, în conformitate cu recomandările OIM (Jalon 449)

Lansarea unei proceduri de ofertare pentru echiparea sălilor de clasă cu mobilier (Jalon 489).

Stadiul Planului Național de Redresare și Reziliență

Sumele aferente cererii de plată nr.3 se vor adăuga sumei de 9,1 miliarde euro încasată pe PNRR până în prezent de România, reprezentând pre-finanțarea în procent de 13% cu o valoare de 3,79 miliarde euro, cererea de plată numărul 1 cu o valoare de 2,56 miliarde euro și cererea de plată numărul 2 cu o valoare de 2,75 miliarde euro.

Odată finalizată procedura de plată pentru cererea de plată nr.3 România urmează să transmită cea de-a patra cerere de plată în valoare de aproximativ 2,7 miliarde de euro aferentă îndeplinirii a 46 de ținte și jaloane.

Alocarea PNRR modificată prin Decizia de implementare a Consiliului din data de 11 Decembrie 2023 este de 28,5 miliarde euro (14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi, 13,6 miliarde euro sub formă de granturi) și acoperă 66 de reforme și 111 investiții (177 de măsuri), structurat în jurul a 16 componente. Planul revizuit conține 518 ținte și jaloane.

În ultimele săptămâni, piața valutară locală este influențată de execuția bugetară prevăzută pentru anul viitor. Proiectul de buget prevede un deficit de 5,0% din PIB, în condițiile în care cheltuielile ar urma să fie de 38,8%, iar creșterea veniturilor de 33,8%. Se estimează, de asemenea, o creștere a economiei de 3,4% și o inflaţie medie anuală de 6%, iar datoria publică brută va ajunge la 52,5% din PIB în perioada 2024 – 2027.

Aceste date au ridicat miercurea trecută cursul euro la 4,9740 lei, pentru ca media să coboare lunea aceasta la 4,9676 lei, într-o ședință în care tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,966 – 4,971 lei.

Rămâne de văzut care va fi momentul în care BNR va permite atingerea pragului de 5 lei, care ar putea asigura venituri mai mari la bugetul de stat.

Analiștii Băncii Transilvania văd o creștere a cursului „de la 4,93 în 2022 la 4,95 în 2023, 5,03 în 2024 și 5,06 în 2025”. Pe de altă parte, o analiză BCR estimează pentru sfârșitul lui 2024 un curs de 5,10 lei/euro. Iar sondajul realizat în octombrie în rândul membrilor CFA România anticipează pentru orizontul de șase luni (mai 2024) o valoare medie a euro de 5,0097 lei, respectiv de 5,0541 lei pentru noiembrie viitor.

Dobânzile interbancare s-au menținut la minime comparabile cu cele de la sfârșitul lui iunie 2022.

Lunea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 6,25 la 6,24%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 6,30% iar cel la 12 luni la 6,36%.

Statul s-a împrumutat în ultima perioadă cu sume mult mai mari decât cele programate inițial, semn că găurile din buget sunt tot mai mari.

Săptămâna trecută, Trezoreria a atras din piață 2,987 miliarde lei, mai mult cu 1,387 miliarde lei decât volumul programat. Lunea aceasta, Finanțele s-au împrumutat cu 1,16 miliarde lei, printr-o emisiune de obligaţiuni cu scadența aprilie 2031, care a avut o valoare inițială de 400 milioane lei, la un randament mediu de 6,46%/an.

Miercurea trecută, Rezerva Federală a mențină dobânda de politică monetară la 5,25 – 5,50%, maxim al ultimilor 22 de ani, iar oficialii săi au lăsat de înțeles că sunt pregătiți să o reducă în 2024 cu 75 de puncte de bază. A doua zi, după un ciclu consecutiv de zece creşteri, care a început în iulie 2022, BCE a menținut, la rândul ei, rata de referinţă la depozite la 4,0%, cea mai ridicată valoare de la lansarea monedei unice în 1999. Pe acest fond, moneda unică a crescut de la 1,0741 dolari, la începutul săptămânii trecute, la 1,004 dolari, spre sfârșitul ei. Lunea aceasta, scăderea indicelui IFO care măsoară climatul de afaceri din Germania, a depreciat euro la 1,892 – 1,0930 dolari.

În piața locală, media monedei americane a scăzut de la 4,6160 la 4,5330 lei și a început săptămâna aceasta la 4,9508 lei.

Francul elvețian a început săptămâna la 5,2395 lei, iar lira sterlină la 5,7635 lei.

Metalul galben a scăzut la începutul acestei săptămâni la 2.016 – 2.027 dolari/uncie, ceea ce a provocat deprecierea prețului gramului de aur la 295,5104 lei.

Întârzierea momentului în care ar urma să fie lansate mai multe ETF-uri bazate pe bitcoin de către BlackRock, respectiv de Grayscale Investments, au afectat evoluția criptomonedelor. Bitcoin a scăzut la începutul acestei săptămâni la 40.552 – 41.414 dolari iar ethereum la 2.120 – 2.203 dolari.

Analiza cuprinde perioada 11 – 18 decembrie

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Începând de astăzi, 18 decembrie 2023, românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu scadență de 1 și 3 ani, cu dobânzi anuale de 6,10% și, respectiv, 7,10%. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu și sunt în forma dematerializată.

De la începutul anului 2023 până în prezent, în cele 11 ediții ale Programului, românii au ales să investească peste 12 miliarde de lei.

Cum economisești

Titlurile de stat pot fi cumpărate:

Între 18 decembrie 2023 – 11 ianuarie 2024 online, numai de către persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV pentru titluri lansate prin intermediul unităților Trezoreriei Statului. Operațiunile care pot fi realizate online sunt: deschidere cont de subscriere pe numele investitorului la o unitate a Trezoreriei Statului selectată, subscriere titluri de stat TEZAUR, virament al sumelor din contul de subscriere al investitorului către un cont bancar pe numele investitorului. Pentru mai multe detalii cu privire la subscrierile online accesați Ghid Tezaur online și Tezaur online;

Între 18 decembrie 2023 – 12 ianuarie 2024 de la sediul unităților Trezoreriei Statului;

Între 18 decembrie 2023 – 11 ianuarie 2024 în mediul urban și 18 decembrie 2023 – 10 ianuarie 2024 în mediul rural, prin subunitățile poștale ale C.N. Poșta Română S.A.

Ghid pentru cei care vor să economisească prin intermediul TEZAUR.

Dobânda este anuală, plătibilă la termenele prevăzute în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului TEZAUR sunt transferabile și se pot răscumpăra în avans. Un investitor poate efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri.

Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. Veniturile obținute din investirea în titluri de stat lansate de Ministerul Finanțelor sunt neimpozabile.

Fondurile obținute de Ministerul Finanțelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice.

Prospectul de emisiune și orice eventuale modificări ale acestuia sunt publicate la secțiunea Datorie publică, www.posta-romana.ro.

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 1112 şi din 1112 Bis din 11 decembrie 2023, a fost publicat Ordinul nr. 1.994/880/1.181/4.594/2023 pentru aprobarea modelului, conţinutului, modalităţii de depunere şi de gestionare a formularului 112 "Declaraţie privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate".

Aplicaţia/formularul pe portalul ANAF se regăseşte la acest link, iar pentru a beneficia de asistenţă/îndrumare pentru completarea formularului 112, contribuabilii pot apela Serviciul central de asistenţă contribuabili - Contact-center, la numărul de telefon: 031.403.91.60.

Reamintim că 21 decembrie a.c. este termenul de declarare şi plată a obligaţiilor fiscale, conform prevederilor art. 155 alineatul (2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare: "Creanţele fiscale administrate de organul fiscal central pentru care, potrivit Codului fiscal sau altor legi care le reglementează, scadenţa şi/sau termenul de declarare se împlinesc la 25 decembrie, sunt scadente şi/sau se declară până la data de 21 decembrie. În situaţia în care data de 21 decembrie este zi nelucrătoare, creanţele fiscale sunt scadente şi/sau se declară până în ultima zi lucrătoare anterioară datei de 21 decembrie".