Leul și dobânda de politică monetară au fost principalele arme utilizate de BNR în lupta sa cu inflația în 2023. Rata de referință a stagnat la 7%, începând cu ianuarie, iar deprecierea anuală a leului, care a rămas cea mai stabilă monedă din regiune, față de euro a fost de numai 2,72 bani (circa 0,55%).

Euro a atins un maxim de 4,9783 lei în 19 mai, și s-a mișcat săptămâna trecută între 4,9720 și 4,9753 lei. Vineri, tranzacțiile s-au realizat într-un culoar foarte îngust, 4,973 – 4,976 lei, iar media a fost stabilită la 4,9746 lei.

Bugetul de stat din 2024 este construit pe un curs mediu anual estimat de către Comisia Națională de Prognoză la 5 lei/euro, în timp ce valoarea medie pentru 2025 este de 5,06 lei/euro, respectiv 5,12 lei/euro în 2026 și 5,18 lei/euro în 2027.

În opinia analiștilor Băncii Transilvania, cursul mediu anual euro/leu va crește de la 4,95 în 2023 la 5,04 în 2024, respectiv la 5,07 în 2025. Economiștii de la BCR-Erste estimează pentru finalul acestui an o medie de 5,10 lei/euro, „cu presiuni de depreciere a leului dinspre deficitul de cont curent încă mare”.

Sondajul realizat în noiembrie în rândul membrilor CFA România, estimează o valoare medie a cursului anticipat de 5,0590 lei/euro, pentru penultima lună a acestui an.

Conform analizei Băncii Transilvania, parcursul economiei românești va fi marcat de „evoluțiile macro-financiare internaționale (inclusiv posibilitatea unei ajustări pe piețele de acțiuni), acumularea de semnale de decelerare pentru ritmul anual al PIB-ului în SUA și China, climatul economic dificil din Zona Euro, tensiunile geo-politice, modificările climate și mix-ul intern de politici economice în context electoral”.

Rămâne de văzut ce măsuri populiste va lua PSDNL în cursul unui an cu patru rânduri de alegeri. Pentru a ține deficitul bugetar în frâu, România fiind singura țară UE aflată în procedura de deficit excesiv, „calul de bătaie” va fi, din nou, mediul antreprenorial, ca fi afectat de noi și noi modificări ale codului fiscal.

BNR, „ar putea să reducă rata de dobândă de politică monetară de la 7,00% la final de 2023 la 6,00% la sfârșit de 2024, respectiv 4,50% la finele anului 2025”, conform scenariului macroeconomic central al Băncii Transilvania, evoluție care va influența valoarea indicilor ROBOR.

Vineri, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,24 la 6,22%, față de 7,57% la sfârșitul lui 2022. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,29 la 6,27%, comparativ cu 7,81% la finalul lui 2022, iar cel la 12 luni a alunecat de la 6,31 la 6,30%, față de 8,09% în urmă cu 12 luni.

IRCC, indicele de referinţă folosit din mai 2019 pentru calculul ratelor la bancă la creditele noi ipotecare şi de consum, a încheiat anul la 5,96%.

Volatilitatea perechii euro/dolar a fost mare. Vineri, euro a urcat la 1,1034 – 1,1085 dolari, față de 1,0525 – 1,0684 dolari, la începutul anului, iar media monedei americane a terminat 2023 cu o depreciere de 13,18 bani, la 4,4958 lei.

Moneda elvețiană a încheiat anul cu un nou record istoric de 5,3666 lei, după ce s-a apreciat până la 0,9254 franc/euro. Media lirei sterline a fost stabilită la 5,7225 lei, în creștere cu 16,15 bani față de sfârșitul lui 2022.

Aurul a avut o evoluție apreciativă, stimulat de presiunea sub care se află moneda americană, provocată de pariurile puse pe seama faptului că Rezerva Federală va începe de la sfârșitul primului trimestru să reducă rata de referință. Metalul galben a încheiat anul peste pragul psihologic de 2.000 dolari/uncie, la 2.059 – 2.075 dolari, când prețul gramului de aur a fost stabilit de BNR la 298,2747 lei. Reamintim că la începutul acestei luni a fost atins un maxim istoric de 303,8212 lei/gram.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Evoluţia principalilor indicatori socio-economici la nivelul judeţului Călăraşi, în luna octombrie 2023 s-a caracterizat prin:

- creşterea producţiei industriale realizată în luna octombrie 2023 cu 31,2% faţă de luna precedentă, respectiv cu 6,3% faţă de producţia industrială realizată în luna octombrie 2022;

- creşterea câştigului salarial mediu nominal net cu 2,0% faţă de luna precedentă şi respectiv cu 7,3% comparativ cu luna octombrie 2022;

- creşterea la 5,1% a ratei şomajului înregistrat la sfârşitul lunii octombrie 2023 faţă de luna precedentă cu 0,3 puncte procentuale, respectiv cu 0,4 puncte procentuale faţă de luna octombrie 2022;

- creşterea indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare, din structurile de primire turistică, cu 3,3 puncte procentuale faţă de luna precedentă, respectiv cu 22 puncte procentuale faţă de luna octombrie 2022;

- creşterea numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale cu 1 comparativ cu luna precedentă şi scăderea cu 3 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent;

- creşterea numǎrului născuţilor-vii, al divorţurilor, scăderea numărului deceselor generale, al căsătoriilor şi menţinerea la acelaşi nivel al numărului deceselor sub 1 an, faţǎ de luna precedentǎ. Comparativ cu luna octombrie 2022, a crescut numărul născuţilor-vii, al divorţurilor, al deceselor sub 1 an şi a scăzut numărul deceselor generale, al căsătoriilor.

Producţia industrială realizată în luna octombrie 2023 a înregistrat o creştere de 31,2% comparativ cu luna precedentă.

În luna octombrie 2023, aportul industriei prelucrătoare a fost de 99,9% din volumul total al producţiei industriale realizată.

Producţia industrială realizată în luna septembrie 2023 a crescut cu 6,3% faţă de producţia industrială realizată în luna octombrie 2022.

În perioada 1.I.-31.X.2023, comparativ cu perioada corespunzǎtoare a anului precedent s-a înregistrat o scădere a producţiei industriale cu 2,5%. Scăderi ale producţiei industriale s-au înregistrat în: industria alimentară, fabricarea hârtiei şi a produselor de hârtie, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, părţi şi accesorii pentru maşini de multiplicat şi fabricarea de mobilă şi fabricarea substanţelor şi a produselor chimice,

Câştigul salarial mediu nominal brut pe total judeţ, în luna octombrie 2023, a fost de 5857 lei, mai mare cu 2,5% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 4,3% comparativ cu luna octombrie 2022. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 4929 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 5418 lei în industrie şi construcţii şi de 6497 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal net în luna octombrie 2023, a fost de 3810 lei, mai mare cu 2,0% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 7,3% comparativ cu luna octombrie 2022. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 3628 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 3763 lei în industrie şi construcţii şi de 3909 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal brut la nivelul economiei naţionale, în luna octombrie 2023 a fost de 7509 lei, iar cel net de 4692 lei. Comparativ cu luna precedentă, câştigul salarial mediu net a fost în creştere cu 2,2%.

Indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele general al preţurilor de consum al populatiei, a fost de 101,6% pentru luna octombrie 2023 faţă de luna precedentă, de 234,6% faţă de octombrie 1990 şi de 108,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Efectivul salariaţilor, la sfârşitul lunii octombrie 2023, a fost de 48856 persoane, mai mare cu 18 persoane faţă de luna precedentă şi respectiv cu 1493 persoane faţă de luna octombrie 2022.

Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 4,9 mii persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 16,7 mii persoane în industrie şi construcţii şi de 27,3 mii persoane în servicii.

Potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi, numărul şomerilor înregistraţi, la sfârşitul lunii octombrie 2023, era de 3889 persoane, în creştere cu 212 persoane faţă de luna precedentă (+5,8%).  

Comparativ cu luna octombrie 2022, numărul şomerilor înregistraţi a fost mai mare cu 464 persoane (+13,5%).

La sfârşitul lunii octombrie 2023, femeile reprezentau 47,9% din numărul total al şomerilor înregistraţi.

Din numărul total al şomerilor înregistraţi, 381 persoane (9,8% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de şomaj 75% şi 135 persoane (3,5% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de 50%.

Numărul şomerilor neindemnizaţi la sfârşitul lunii octombrie 2023 era de 3373 persoane, reprezentând 86,7% din totalul şomerilor înregistraţi – majoritatea (88,9%) având studii primare, gimnaziale sau profesionale.

Rata şomajului înregistrat la sfârşitul lunii octombrie 2023, în judeţul Călăraşi, a fost de 5,1%, calculată în raport cu populaţia activă civilă totală (4,8% în luna septembrie 2023 şi 4,7% în luna octombrie 2022).

Pentru femei, rata şomajului în luna octombrie 2023 a fost de 5,4% (5,1% în luna septembrie 2023 şi 5,2% în luna octombrie 2022).

Pentru bărbaţi, rata şomajului în luna octombrie 2023 a fost de 4,8% (4,6% în luna septembrie 2023 şi 4,2% în luna octombrie 2022).

Din evidenţa Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi reiese că, la sfârşitul lunii octombrie 2023 existau 594 de locuri de muncǎ vacante, din care 327 regăsindu-se în sectorul privat. Din totalul locurilor de muncă vacante, 267 erau pentru muncitori (44,9%).

Evoluţia principalelor fenomene demografice în luna octombrie 2023, a fost caracterizată de creşterea numărului născuţilor-vii, al divorţurilor, de scăderea numărului deceselor generale, al cǎsǎtoriilor şi de menţinerea la acelaşi nivel al numărului deceselor sub 1 an faţă de luna precedentă. Comparativ cu luna octombrie 2022, a crescut numărul născuţilor-vii, al numărul divorţurilor, al deceselor sub 1 an şi a scăzut numărul deceselor generale, al căsătoriilor,

Natalitatea. În luna octombrie 2023, numărul născuţilor-vii a fost de 201, mai mare cu 3 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 32 faţă de luna octombrie 2022.

Mortalitatea generală. În luna octombrie 2023, numărul deceselor înregistrate a fost de 317, mai mic cu 9 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 10 faţă de luna octombrie 2022.

Mortalitatea infantilă. În luna octombrie 2023 s-a înregistrat 1 deces sub 1 an. Numărul deceselor sub 1 an s-a menţinut la acelaşi nivel faţă de luna precedentǎ şi a crescut cu 1 faţă de luna octombrie 2022.

Sporul natural. Ca urmare a faptului că numărul născuţilor-vii a fost mai mic decât cel al deceselor, s-a înregistrat un spor natural negativ -116 persoane în luna octombrie 2023 (-128 persoane în luna septembrie 2023 şi -158 persoane în luna octombrie 2022).

Nupţialitatea. La oficiile de stare civilă, în luna octombrie 2023, s-au înregistrat 161 căsătorii, mai puţine cu 54 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 24 faţă de luna octombrie 2022.

Divorţialitatea. În luna octombrie 2023 s-au înregistrat 53 divorţuri, mai multe cu 1 faţǎ de luna precedentǎ şi respectiv cu 20 faţă de luna octombrie 2022.

În luna august 2023, comerţul internaţional cu bunuri s-a concretizat într-un volum al exporturilor FOB de 31,8 milioane euro şi al importurilor CIF de 26,0 milioane euro, înregistrând un sold pozitiv de 5,8 milioane euro. Exporturile FOB au înregistrat o scădere faţă de luna precedentă de (-17,9%) şi respectiv de (- 4,5%) faţă de luna august 2022, importurile CIF au înregistrat o scădere faţă de luna precedentă de (-27,5%), respectiv de (- 40,3%) faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

În perioada 1.I-31.VIII.2023, în structura exporturilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni din Nomenclatorul Combinat (NC): produse vegetale (24,1%), metale comune şi articole din acestea (41,6%), articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (20,2%), materii textile şi articole din acestea (4,5%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (4,4%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (1,5%).

În structura importurilor, în perioada 1.I-31.VIII.2023, ponderea o deţin următoarele secţiuni: produse vegetale (4,4%), metale comune şi articole din acestea (46,7%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau reprodus sunetul şi imaginile (11,3%), materii textile şi articole din acestea (3,1%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (6,3%), articole din piatrǎ, ciment, ceramicǎ, sticlǎ şi din alte materiale similare (3,3%), mijloace de transport (4,0%), produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (8,3%), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (4,7%).

În luna octombrie 2023 activitatea de turism s-a caracterizat prin scăderea numǎrului de sosiri în structurile de primire turistică şi de creşterea numărului de înnoptǎri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, a indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune faţă de luna precedentă. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, a crescut numărul de sosiri în structurile de primire turistică, numărul de înnoptări în principalele structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică şi indicele de utilizare netă a locurilor de cazare.

Numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna octombrie 2023, a fost de 1721, mai mic cu 5,1% comparativ cu luna precedentă şi mai mare cu 77,4% comparativ cu luna octombrie 2022.

Sosirile înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 91,2% din numărul total de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna octombrie 2023, a fost de 3665, mai mare cu 17,4% comparativ cu luna precedentă şi respectiv de 2,2 ori mai mare comparativ cu luna octombrie 2022.

Înnoptările înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 74,2% din numărul total de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, în luna octombrie 2023, a fost de 34,6% la total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, mai mare cu 3,3 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă, respectiv cu 22 puncte procentuale comparativ cu luna octombrie 2022.

În luna octombrie 2023, s-au eliberat 27 autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale, mai multe cu 1 faţă de luna precedentă şi mai puţine cu 3 faţă de luna octombrie 2022.

Rata inflaţiei, a fost în luna octombrie 2023 de 0,57% faţă de luna precedentă şi de 8,07% faţă de luna octombrie 2022.

Rata medie lunară a inflaţiei, în perioada 1.01-31.10.2023 a fost de 0,6%, în scădere faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent (1,4%).

În luna octombrie 2023 faţă de luna anterioară, au crescut preţurile mărfurilor alimentare (+0,71%), preţurile mărfurilor nealimentare (+0,39%) respectiv tarifele serviciilor (+,79%).

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) prin Centrele Județene efectuează plata ajutorului de stat la motorina utilizată în agricultură pentru perioada 1 iulie – 30 septembrie 2023 (trimestrul III/2023), în conformitate cu prevederile HG nr. 1174/2014 și OMADR nr.1727/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Valoarea ajutorului de stat acordat sub formă de rambursare este de 261.468.298 lei și se acordă unui număr de 18.264 beneficiari, pentru cantitatea de 171.005.966,779 litri de motorină determinată.

Cantitățile de motorină pentru trimestrul III/2023 care beneficiază de ajutor de stat sunt aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 553/19.12.2023 și se regăsesc prezentate în tabelul de mai jos:

În urma preluării propunerilor și observațiilor primite după publicarea în transparență decizională a Ghidului solicitantului pentru aprobarea și finanțarea Programului național pentru dezvoltarea producției interne de produse și materiale de construcții, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului a elaborat forma finală a documentului, care va urma toți pașii procedurali spre a fi aprobat.

Ghidul solicitantului prezintă obiectivul programului, sectoarele de activitate eligibile, precum și pașii de urmat pentru depunerea documentelor și obținerea finanțării. Programul național pentru dezvoltarea producției interne de produse și materiale de construcții este schemă de ajutor multianuală, desfășurată pe o durată de 4 ani de zile, cu un buget anual alocat de până la aproape 150 de milioane de euro.

Scopul programului “CONSTRUCTPLUS” este acela de a reducere deficitul comercial provenit din importul de materiale de construcții, de a stimula investițiile în județele mai puțin dezvoltate și de a crește producția internă de produse și materiale de construcții prin acordarea de granturi pentru realizarea de investiții inițiale sau pentru o investiție inițială pentru o nouă activitate economică într-unul dintre sectoarele economice eligibile.

Schema de ajutor de stat este instituită pentru perioada de implementare 2023 – 2026, iar bugetul total alocat Programului este echivalentul în lei al sumei de 596 milioane euro pentru toată perioada de implementare, defalcat în credite de angajament pentru emiterea de acorduri pentru finanţare pentru perioada 2023 – 2026 și credite bugetare pentru plata ajutorului de stat pentru perioada 2024 – 2029.

Mai multe detalii aici https://economie.gov.ro/forma-consolidata-a-ghidului-pentru-schema-de-ajutor-de-stat-constructplus-a-fost-publicata/

Anul care începe chiar de luni va aduce modificări fiscale importante despre care consultanţii spun că vor descuraja investiţiile, iar experţii Fondului Monetar Internaţional că sunt bine-venite dar insuficiente.

Nou regim fiscal va afecta atât persoanele fizice, prin prevederi referitoare la anularea unor facilităţi, cât şi companiile, prin impozitarea suplimentară a cifrei de afaceri sau restricţii privind deţinerile în cazul microîntreprinderilor.

Mai multe detalii aici https://www.agerpres.ro/economic-intern/2023/12/31/noul-an-vine-cu-modificari-fiscale-pentru-companii-si-persoane-fizice--1226491

Reducerea ofertei de valută a ridicat cursul euro aproape de recordul de 4,9783 lei, atins în data de 19 mai.

Vedeta finalului de an este moneda elvețiană care s-a apreciat până la 0,9287 franc/euro, iar BNR a stabilit o medie de 5,3438 lei, care reprezintă un nou record.

Francul elvețian, considerat drept un „refugiu sigur”, a beneficiat de interesul pieței înainte de minivacanța prilejuită de Anul Nou dar și de perspectiva scăderii dobânzilor de către marile bănci centrale. Euro a atins pe 12 ianuarie 2015 un minim istoric de 85,80 franc/euro, după ce Banca Națională a Elveției a renunțat la rata minimă impusă de 1,20 franc/euro pentru a susține exporturile.

Cursul euro a crescut în penultima ședință a pieței valutare din acest an de la 4,9720 la 4,9753 lei, mai sus cu circa 0,6% față de sfârșitul lui 2022, după ce cotațiile din piață au crescut la 4,974 – 4,976 lei.

Piața monetară a rămas la fel de stabilă ca în ultimele șase luni iar indicii ROBOR se mențineau la valori comparabile cu cele de la sfârșitul lui iunie 2022.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,24%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 6,29% iar cel la 12 luni a coborât marginal de la 6,32 la 6,31%.

Scăderea din ultimele două luni a randamentelor la bonurile emise de Trezoreria Statelor Unite, investitorii anticipând faptul că Rezerva Federală va începe să relaxeze din luna martie politica sa monetară, a ridicat miercuri euro peste pragul de 1,11 dolari, la 1,1101 – 1,1140 dolari, valori care se mai înregistrau la sfârșitul lui iulie. În piața locală, cursul monedei americane a scăzut de la 4,4971 la 4,4726 lei.

În ciuda faptului că a atins un maxim al ultimelor cinci luni față de dolar, lira sterlină a avut o evoluție stabilă față de euro, iar media ei a crescut marginal la 5,7227 lei.

Fluctuațiile metalului galben s-au redus joi la culoarul 2.074 – 2.087 dolari/uncie, iar cursul prețul gramului de aur a crescut marginal la 298,4998 lei.

În regiune, media monedei poloneze s-a depreciat marginal la 4,3392 zloți/euro. Cursul monedei maghiare a fost stabil la 381,84 forinți/euro.

Bitcoin a scăzut miercuri la circa 41.760 dolari, dar a crescut joi la 42.908 – 43.811 dolari. Ethereum era cea mai tranzacționată criptomonedă și fluctua în culoarul 2.370 – 2.447 dolari, atingând astfel un nou maxim al acestui an.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziíe de dl. Radu Georgescu