Chiar dacă rata anuală a inflației a scăzut în decembrie la 6,61%, față de 6,72% în luna precedentă, banca centrală a decis, la prima sa ședință de politică monetară din 2024, să mențină rata de referință la 7%, valoare stabilită în urmă cu fix un an.

Decizia era așteptată de piață, BNR anticipând în noiembrie, în ultimul său Raport asupra inflaţiei, revenirea pe creștere a prețurilor de consum la 7,7% la sfârșitul primului trimestru. De altfel, în comunicatul de presă care a urmat ședinței conducerii băncii centrale, se arată că „rata anuală a inflației se va mări în prima lună a anului curent și își va relua apoi descreșterea graduală, pe o traiectorie mai joasă decât cea evidențiată în prognoza pe termen mediu din noiembrie 2023”.

Nivelul ridicat al dobânzii de referință, doar cea din Ungaria depășind-o cu 10,75%, asigură un flux constant de valută care se îndreaptă către plasamentele în titlurile de stat locale, ceea ce asigură cererea de lei și stabilitate cursului euro.

Culoarul de tranzacționare al euro a rămas unul îngust, 4,971 – 4,976 lei, iar fluctuațiile cursului s-au limitat la 4,9715 lei, în ședința de marți, și 4,9736 lei, în cea de lunea aceasta.

Decizia BNR de a menține rata de politică monetară nu a afectat evoluția dobânzilor interbancare, care au continuat să scadă.

Lunea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,18 la 6,16%, cea mai mică valoare începând cu data de 24 iunie 2022. Indicele la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,22 la 6,19%, cel mai redus nivel începând cu data de 7 iunie 2022, iar cel la 12 luni de la 6,24 la 6,21%.

Finanțele au atras săptămâna trecută 703 milioane lei prin certificate pe șapte luni, 1,9 miliarde lei scadente în octombrie 2026, 875 milioane lei cu scadența aprilie 2030 și 853,9 milioane lei scadente în octombrie 2033, la randamente medii anuale de 6,03%, 6,16%, 6,49%, respectiv 6,15%.

Trezoreria s-a împrumutat lunea aceasta un total de 1,75 miliarde lei, din care 916,5 milioane lei la un randament mediu anual de 6,04%, printr-o emisiune de obligaţiuni scadentă în ianuarie 2026 care a avut un volum programat de 500 milioane lei. La a doua licitație, Trezoreria a atras 836,9 milioane lei la un randament mediu anual de 6,38%, după redeschiderea unei emisiuni de titluri de stat scadentă în aprilie 2031.

Euro a testat săptămâna trecută revenirea peste pragul de 1,10 dolari, dar se tranzacționa la începutul acestei săptămâni la 1,0934 – 1,0968 dolari. În piața locală, cursul dolarului a fluctuat între 4,5351 și 4,5481 lei.

Media francului elvețian a fost stabilită lunea aceasta la 5,3231 lei iar a lirei sterline la 5,7859 lei.

Prețul gramului de aur a crescut la finalul intervalului analizat la 300,1567 lei, efect al aprecierii monedei americane și a consolidării metalului galben la 2.052 – 2.058 dolari/uncie.

Bitcoin a pierdut în ultimele zile circa 15% din valoarea, evoluție la care au contribuit marcările de profit la care au recurs investitorii. Criptomoneda s-a apropiat joia trecută de pragul de 49.000 dolari, imediat după decizia SEC (Comisia de Valori Mobiliare din Statele Unite) de a aproba înființarea a 10 ETF-uri care au ca bază bitcoin. Lunea aceasta, cotațiile au scăzut la 41.806 – 42.863 dolari. În aceeași zi, Ethereum fluctua între 2.474 și 2.544 dolari. Evoluția mai stabilă se datorează pariurilor puse pe o decizie a SEC de a permite listarea la bursă de ETF-uri pe ethereum.

Analiza cuprinde perioada 8 – 15 ianuarie

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Leul a avut o evoluție stabilă joi față de principalele monede, cursul acestora cunoscând modificări de mică amploare. Media euro a înregistrat o scădere minimă, de la 4,9724 la 4,9723 lei, iar tranzacțiile se realizau între 4,971 și 4,973 lei, valori identice cu cele de miercuri.

Nivelul ridicat al lichidității din piața monetară a menținut tendința de scădere a indicilor ROBOR, cu o zi înainte de ședința de politică monetară a BNR.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 6,19 la 6,18%, cea mai mică valoare începând cu data de 24 iunie 2022. Indicele la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a scăzut de la 6,23 la 6,22%, cel mai redus nivel începând cu data de 7 iunie 2022. La rândul său, indicele la 12 luni a alunecat de la 6,25 la 6,24%.

Creșterea inflației din Statele Unite în decembrie la 3,4%, față de 3,1% în luna precedentă, a depreciat euro de la 1,0989 la 1,0958 dolari. Aceste date economice fundamentale au fost publicate după anunțarea cursului monedei americane, care a scăzut de la 4,5418 la 45351 lei.

Media francului elvețian a scăzut de la 5,3298 la 5,3251 lei iar cel al lirei sterline a crescut marginal la 5,7780 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut la 296,2584 lei, în timp ce metalul galben fluctua între 2.030 – 2.035 dolari/uncie.

Media monedei maghiare s-a depreciat 379,50 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,3505 zloți/euro.

Decizia SEC (Comisia de Valori Mobiliare a Statelor Unite) de a autoriza 11 societăţi să-şi lanseze propriul ETF (fond care permite investitorilor să profite de evoluția bitcoin, fără a face plasamente directe în criptomonedă), a ridicat cotațiile monedei digitale la 45.733 – 47.428 dolari. Ethereum a profitat la rândul său de optimismul din piață și a crescut la 2.569 – 2.664 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Rata anuală a inflaţiei a scăzut în luna decembrie 2023 la 6,61%, de la 6,72% în noiembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,82%, cele nealimentare cu 5,51%, iar serviciile cu 11,21%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, publicate vineri.

"Indicele preţurilor de consum în luna decembrie 2023 comparativ cu luna noiembrie 2023 a fost 100,26%. Rata anuală a inflaţiei în luna decembrie 2023 comparativ cu luna decembrie 2022 a fost 6,6%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (ianuarie 2023 - decembrie 2023) faţă de precedentele 12 luni (ianuarie 2022 - decembrie 2022) a fost 10,4%", precizează INS.

Mai multe detalii aici https://www.agerpres.ro/economic-intern/2024/01/12/rata-anuala-a-inflatiei-a-scazut-la-6-61-in-decembrie-2023--1231315

Câştigul salarial mediu net în luna noiembrie 2023 a ajuns la 4.765 lei, în creştere 1,6%, respectiv cu 73 de lei, faţă de luna octombrie 2023, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică.

Câştigul salarial mediu brut a fost 7.766 lei, cu 257 lei (+3,4%) mai mare decât în luna octombrie 2023.

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (10.935 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (2.620 lei).

Mai multe detalii aici https://www.agerpres.ro/economic-intern/2024/01/12/castigul-salarial-mediu-net-a-urcat-la-4-765-lei-in-noiembrie-2023--1231326

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut luni la 6,16% pe an, de la 6,18% pe an, în şedinţa precedentă, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul anului trecut, indicele ROBOR la 3 luni era 6,21%, iar pe 3 ianuarie 2022 era de 3,02%.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a scăzut la 6,19%, de la 6,22%, iar ROBOR la 12 luni a coborât la 6,21% de la 6,24%.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,97% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul III 2023, în urcare faţă de cel din trimestrul anterior, de 5,96%.

sursa www.agerpres.ro

Anul 2023 a adus pe piața muncii noi recorduri în ceea ce privește dorința candidaților de a accesa noi oportunități profesionale. Peste 12,5 milioane de aplicări au fost înregistrate pe platforma de recrutare online bestjobs anul trecut, cu 45% mai multe decât în 2022. Și numărul candidaților nou înregistrați pe platformă a depășit așteptările, cu aproape 700.000 de noi CV-uri adăugate în ultimul an pe bestjobs.

„Contextul economic din 2023 a mobilizat masiv candidații, aceștia căutând oportunități mai bine plătite și care să le permită să aibă un trai confortabil. Tendința va continua și în 2024, iar companiile vor fi din ce în ce mai selective în recrutare, pe fondul nevoii de specialiști și în limita bugetelor disponibile. Candidații cu competențe specifice jobului și cu experiență vor avea de câștigat, tocmai de aceea dezvoltarea aptitudinilor ar trebui să fie o prioritate constantă pentru aceștia”, spune Ana Vișian, Marketing Manager bestjobs.

Și anul trecut, industrii precum Ingineria, IT&C și Construcțiile s-au confruntat cu lipsa de specialiști, iar companiile au fost nevoite să găsească soluții, fie prin formarea internă a angajaților, fie prin creșterea bugetelor de recrutare. Astfel, atragerea de candidați cu competențe specifice jobului pare să fie o prioritate pentru companii în 2024, după cum explică specialiștii bestjobs.

Flexibilitatea la job, tot mai importantă pentru angajați

De partea candidaților, flexibilitatea în program și în modul de lucru a devenit tot mai importantă în ultimul an. Astfel, 6 din 10 angajați declarau într-un sondaj recent al bestjobs că acesta este un criteriu esențial în alegerea unui job nou. Tot în această direcție, specialiștii bestjobs notează un interes mai mare din partea candidaților de a-și lua un job suplimentar, part-time sau project-based, pentru a-și putea suplimenta veniturile.

Inteligența Artificială pătrunde tot mai mult în universul HR

În 2024, este de așteptat și ca Inteligența Artificială să ocupe un loc tot mai important pe piața muncii. Datele bestjobs arată că automatizarea proceselor de recrutare și crearea de instrumentele inteligente vor reprezenta un sprijin valoros atât pentru angajați, cât și pentru angajatori, facilitând găsirea personalului necesar într-un interval scurt de timp, cu cheltuieli minime.

“În nou an, misiunea noastră, la bestjobs, este să simplificăm și să eficientizăm procesul de recrutare, păstrând aceleași prețuri, pentru a ne susține în continuare partenerii să traverseze această perioadă plină de provocări. Continuăm să aducem inovație în domeniul recrutării, investind și dezvoltând servicii care să răspundă nevoilor din piață, cum este bestjobs LIVE, un serviciu unic în care noi credem foarte mult și care aduce o față mai umană procesului de recrutare, facilitând o potrivire mai rapidă a echipelor“, a adăugat Ana Vișian.

Transparența ofertelor salariale, tot mai populară printre angajatori

Dacă la finalul anului 2022, aproximativ 22% dintre anunțurile de joburi publicate pe bestjobs menționau salariul sau un interval salarial, în 2023, procentul acestora s-a apropiat de 40%. „Acesta este un progres semnificativ pentru piața muncii din România, care se aliniază rapid cu Directiva de transparentizare a salariilor adoptată la nivelul Uniunii Europene”, completează Ana Vișian. Aceasta va fi transpusă în legislația națională până la 7 iunie 2026, obligând angajatorii să asigure transparență salarială atât înainte, cât și după angajare. În acest sens, angajatorii trebuie să adopte măsurile necesare pentru a se alinia prevederilor.