Recent, a fost adoptată Ordonanța de Urgență nr. 1 din 18 ianuarie 2024 pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, care vine să aducă îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește conducerea tractoarelor agricole și forestiere.

S-a introdus o categorie nouă de permis de conducere, denumită Tr1. Este foarte important de clarificat faptul că principala caracteristică a acestei categorii este limita vitezei de deplasare, și anume 40 km/h pe drumurile publice. Mai mult, subliniem clar că în această categorie nu se țin cont de masa totală maximă autorizată sau tonaj.

Iată câteva clarificări:

Compatibilitate cu Permisul de Categoria B: Dacă dețineți deja un permis de categoria B, puteți conduce nu doar autoturisme și autoutilitare, ci și tractoare agricole sau forestiere din categoria Tr1. Această categorie de permis, Tr1, acoperă ansamblurile formate dintr-un tractor Tr1 și una sau două remorci, cu condiția să respectați limita de viteză de 40 km/h pe drumurile publice.

Tractoare Agricole sau Forestiere cu Viteză Maximă de 40 km/h: Cu permisul de categoria Tr1, aveți dreptul să conduceți tractoare agricole sau forestiere care se deplasează cu o viteză maximă de până la 40 km/h pe drumurile publice.

Valabilitate pentru Ansamblurile cu Remorci: Categoria Tr1 din permisul de conducere acoperă și ansamblurile formate dintr-un tractor Tr1 și una sau două remorci. Aceasta este o regulă valabilă indiferent de masa totală maximă autorizată a vehiculului sau ansamblului de vehicule.

Această categorie Tr1 vine în întâmpinarea nevoilor voastre, facilitând conducerea tractoarelor agricole sau forestiere specifice activităților agricole, fără a vă impune criterii legate de masa totală maximă autorizată sau tonaj.

Cu respect,

Florin-Ionuț Barbu

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunță epuizarea fondurilor disponibile pentru intervenția DR-30 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, componenta națională din cadrul Planului Strategic pentru Politica Agricolă Comună 2023 – 2027 (PS PAC 2027).

Astfel, în perioada 2 noiembrie – 19 ianuarie 2024, AFIR a primit 3.761 de cereri de finanțare depuse de tinerii fermieri prin DR-30, componenta națională. Valoarea totală a solicitărilor de finanțare depuse on-line este de 263,27 milioane de euro. Astfel, procentul depunerilor a ajuns la 150,05% din alocarea stabilită.

Reamintim că termenul limită din anunțul de lansare a sesiunii era 31 ianuarie 2024, ora 16:00, iar alocarea stabilită pentru această sesiune a fost de 175,5 milioane de euro.

Sprijinul financiar prin intermediul acestei intervenții este 100% nerambursabil, în valoare de 70.000 de euro/ proiect și se acordă tinerilor fermieri a căror solicitare de finanțare a fost declarată eligibilă și selectată pentru finanțare.

Fondurile se acordă în baza unui plan de afaceri sub formă de sumă forfetară, în două tranșe – o tranșă de 75% din cuantumul sprijinului la semnarea contractului de finanțare și a doua tranșă de 25% din cuantumul sprijinului, în funcție de implementarea corectă a Planului de afaceri, fără a depăși trei ani sau cinci ani pentru sectorul pomicol și struguri de masă, de la semnarea Contractului de finanțare.

Angajatorii au început 2024 cu planuri de extindere a echipelor, astfel încât peste 20.000 de joburi au fost postate de la începutul anului pe eJobs, cea mai mare platformă de recrutare din România. „Ce vedem, de la începutul lunii și până acum, este o continuare a tendinței de anul trecut de a crește numărul de joburi on-site, care presupun prezența zilnică la birou, și de a scădea numărul de joburi remote. Din numărul total de locuri de muncă noi disponibile de la începutul lunii, doar 8,9% au fost remote. 4% au fost joburi postate de angajatori din afara țării, iar restul implicau un program clasic, cu prezență la birou”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs.

Angajatorii din Capitală au avut cea mai mare nevoie de candidați la începutul acestui an și au scos în piață puțin peste 10.000 de joburi noi. Clujul este al doilea cel mai activ județ, din acest punct de vedere, cu 4.100 de locuri de muncă noi. Urmează Iași, Ilfov, Timiș, Craiova, Prahova și Brașov. Județele de la celălalt capăt al clasamentului sunt Mureș, Argeș, Ialomița și Neamț. „Pentru prima parte a clasamentului, este de așteptat ca în lunile următoare să apară fluctuații și să vedem creșteri ale unor județe în care anual este căutat un număr mare de angajați. Vorbim, spre exemplu, despre Timiș, Brașov sau Sibiu. Pentru că, dacă ne uităm la tot anul trecut, topul județelor în care s-au făcut cele mai multe angajări arăta astfel: București, Cluj, Iași, Timiș, Ilfov, Brașov, Constanța și Prahova” , adaugă Roxana Drăghici.

Cu 5,300 de locuri de muncă disponibile, retailul a fost domeniul în care s-a angajat cel mai mult luna aceasta. Aproape 2,800 de joburi au fost scoase în piață de angajatorii din servicii, 2,300 de cei din call center / BPO și aproape 2,000 de angajatorii din industria alimentară. Transport / logistică, construcții, producție și turism au fost următoarele domenii pentru care s-au căutat candidați.

Cele mai multe oportunități de angajare s-au deschis pentru candidații entry-level (0-2 ani de experiență), însă foarte aproape de ei au fost cei cu un nivel mediu de experiență (2-5 ani). De altfel, aceștia au fost și candidații care au aplicat cel mai mult. Din cele aproape 700.000 de aplicări înregistrate de la începutul anului, aproximativ 50% au venit din partea candidaților entry-level. „A devenit o regulă în piața muncii ca luna ianuarie să fie dominață de mișcări care angrenează în primul rând acest nivel de carieră, atât în ceea ce privește joburile postate, cât și în ceea ce privește aplicările. Pe măsură ce crește nivelul de senioritate, observăm o tendință de a aștepta mai mult până a lua decizia de schimbare a jobului și, în general, prima și ultima lună ale anului sunt luni folosite mai degrabă pentru a prospecta piața”, explică Roxana Drăghici.

În acest moment, peste 23.000 de joburi sunt disponibile pe eJobs. Dintre acestea, aproape 40% au salariul menționat în anunțul de angajare.

Potrivit datelor furnizate de agenții economici privind locurile de muncă vacante, în evidențele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Călărași, sunt disponibile 321 locuri de muncă.

Cele mai multe locuri de muncă sunt oferite pentru:

lucrător pentru salubrizare căi publice - 100;

lucrător operativ pentru autocompactoare - 100;

conducători auto - 50;

operator confecționer - 30;

muncitor necalificat - 8;

lucrător comercial - 3;

economist - 1;

agent asigurare - 2;

consultant asigurare - 2;

inspector daune - 1;

tractorist -1;

electrician - 4;

muncitor necalificat în domeniul electric - 3; 

vânzator - 1;

maseur - 2;

croitor - 1;

fiziokinetoterapeut - 1;

asistent medical BFT - 1.

Din cele 321 locuri de muncă declarate vacante de angajatori la Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Călărași, 4 sunt destinate persoanelor cu studii superioare, 86- pentru persoanele cu studii liceale, 200 sunt destinate persoanelor care au finalizat cursurile școlii generale: economist în economie, consultant asigurare, inspector daune, fiziokinetoterapeut, operator confecționer, lucrător pentru salubrizare căi publice, lucrător operativ pentru autocompactoare, conducători autospecială, instalator apă canal, electrician, muncitor necalificat în domeniul electric, vânzător, maseur, asistent medical BFT, croitor, lucrător comercial, zidar pietrar, faianțar.

Precizăm faptul că baza de date este dinamică, actualizându-se in timp real în funcție de locurile de muncă declarate de angajatori, de valabilitatea ofertelor, precum si de numărul repartițiilor emise în vederea ocupării.

Oferta locurilor de muncă vacante la nivel județean poate fi accesată pe site-ul anofm.ro/ajofmcl si pe pagina de facebook – www.facebook.com/AJOFMCălărași

Compartiment Resurse Umane, Salarizare, Comunicare, Secretariatul Consultativ și EURES

Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de muncă Călărași

Înainte de minivacanța prilejuită de sărbătorirea Zilei Unirii, leul a cunoscut o volatilitate redusă față de principalele valute și a rămas cea mai stabilă monedă din regiune. La această evoluție a contribuit majorarea ofertei de valută din partea companiilor care își achită taxele și impozitele la bugetul de stat.

Cursul euro a scăzut marginal de la 4,9768 la 4,9767 lei, în timp ce tranzacțiile se realizau între 4,976 și 4,978 lei, valori identice cu cele de luni.

Pentru a acoperi deficitul bugetar și pentru a rostogoli împrumuturile realizate anterior, Ministerul de Finanțe a ieșit pe piețele externe cu emisiuni denominate în dolari americani cu scadențele în 2029 şi 2034. Sumele atrase vor majora rezerva valutară a BNR care va putea să mențină stabilitatea leului, principala sa armă antiinflație. Trezoreria intenționează să se împrumute în cursul acestui an cu 180 miliarde lei, fiind programată atragerea din piețele externe a 9,5 miliarde euro.

Piața monetară a fost calmă iar dobânzile interbancare au stagnat la valorile stabilite la jumătatea săptămânii trecute.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 6,14%, cea mai mică valoare începând cu data de 10 iunie 2022. Indicele la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 6,17%, cel mai redus nivel începând cu data de 6 iunie 2022. Indicele la 12 luni a stagnat la 6,18%, minim care nu a mai fost atins din data de 23 mai 2022.

Joi, este așteptată decizia de politică monetară a BCE iar piața nu anticipează o modificare a dobânzii de referință. Piața era mai prudentă, motiv pentru euro de a scădea până la 1,0860 dolari, ceea ce a făcut ca media monedei americane să urce de la 4,5705 la 4,5780 lei.

Euro se deprecia și față de alte monede majore, ceea ce a făcut ca media francului elvețian să crească la 5,2672 lei iar cea a lirei sterline la 5,82 lei.

Prețul gramului de aur a crescut marți la 298,0198 lei, după ce metalul galben a urcat la 2.023 – 2.036 dolari/uncie iar moneda americană s-a apreciat.

Instabilitatea geopolitică şi începerea de către marile bănci centrale a procesului de scădere a ratelor dobânzilor, vor stimula cererea de aur, care este considerat drept un activ sigur. În opinia analiștilor uncia ar putea atinge, la sfârșitul anului, un nou maxim istoric de 2.250 dolari.

Monedele din regiune pierdeau o parte din câștigurile realizate la începutul săptămânii. Cursul celei maghiare s-a depreciat la 384,03 forinți/euro iar a celei poloneze la 5,3697 zloți/euro.

Criptomonedele și-au continuat „marșul” depreciativ, început săptămâna trecută, când speculatorii au ridicat prețul bitcoin la aproape 50.000 dolari. Marți, principala monedă digitală a atins un minim de 38.632 dolari iar ethereum a alunecat la 2.201 – 2.349 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

În data 15 martie 2024, ora 08:00, începe depunerea de proiecte în cadrul apelului destinat microîntreprinderilor și întreprinderilor mici - Prioritatea 1 - „O regiune competitivă prin inovare, digitalizare și întreprinderi dinamice”, RSO1.3 - „Intensificarea creșterii sustenabile și creșterea competitivității IMM-urilor și crearea de locuri de muncă în cadrul IMM-urilor, inclusiv prin investiții productive”, Operațiunea A - „Intensificarea creșterii sustenabile și a competitivității microîntrepinderilor și întreprinderi mici din regiunea Sud-Muntenia”, în cadrul Programului Regional Sud-Muntenia 2021-2027.

Prin această intervenție se vor finanța: investiții în active corporale și necorporale; activități specifice economiei circulare (ex. revalorificarea materiilor prime, materialelor și produselor, valorificarea deșeurilor și produselor secundare proprii prin simbioză industrială, etc); activități specifice internaționalizării (ex. acces la servicii de intrare pe piețe internaționale/Piața Unică pentru identificare de oportunități de afaceri, parteneri și furnizare de asistență specializată pentru norme și reglementări, participarea la târguri şi expoziţii internaţionale, investiţii în adaptarea proceselor tehnologice de producţie la sistemele de certificare şi standardizare specifice pieţelor de export, etc.); activități specifice certificării și omologării produselor și serviciilor, în vederea updatării tehnologice, ce va conduce la îmbunătățirea capacităților tehnice, industriale și organizaționale pentru dezvoltarea de produse și servicii; se vor finanța și activități de digitalizare a microîntreprinderilor și întreprinderilor mici, drept activități conexe, ca parte a unui proiect integrat.

Bugetul alocat apelului de proiecte este de 47.058.823,62 de euro, disponibili pentru microîntreprinderile și întreprinderi mici din regiunea Sud-Muntenia.

Solicitanți eligibili sunt:

Societăți sau societăți cooperative, înregistrate în scop fiscal, în baza Legii societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau a Legii nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, republicată, care se încadrează în categoria microîntreprinderilor sau a întreprinderilor mici non agricole, din mediul rural și din mediul urban (inclusiv din satele aparținătoare acestuia), care solicită finanţare pentru investiţii în domeniile de activitate eligibile (clase CAEN) enumerate în anexa care face parte integrantă din ghid.

Pregătirea cererilor de finanțare se va realiza în baza documentelor publicate pe site-ul Programului, https://2021-2027.adrmuntenia.ro/, întrucât sistemul informatic MySMIS2021/SMIS2021+ nu permite vizibilitatea apelului de proiecte înainte de data de începere a depunerii proiectelor.

Apelul este de tip competitiv și are termen-limită de depunere. Astfel, perioada de depunere a proiectelor se încheie în data de 14 iunie 2024, ora 12:00.

Mai multe detalii puteți afla accesând link-ul următor: https://2021-2027.adrmuntenia.ro/prsmid1113a--intensificarea-cresterii-durabile-si-a-competitivitatii-microintrep/apel/51.