Chiar dacă BNR a decis marți să continue cu o dobândă de referință de 7%/an, tendința de scădere a dobânzilor interbancare s-a menținut și la jumătatea acestei săptămâni, în condițiile unei lichidități ridicate.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,15 la 6,14%, cea mai mică valoare începând cu data de 10 iunie 2022. Indicele la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,19 la 6,17%, cel mai redus nivel începând cu data de 6 iunie 2022. Indicele la 12 luni a coborât de la 6,20 la 6,18%, minim care nu a mai fost atins din data de 23 mai 2022.

Tranzacțiile din piața valutară locală se realizau în culoarul 4,974 – 4,977 lei, valori identice cu cele de marți, iar cursul euro a scăzut marginal de la 4,9761 la 4,9752 lei.

Cererea de monedă americană s-a menținut mai mare decât de cea europeană, iar cotațiile se situau la 1,0855 – 1,0855 dolari/euro, ceea ce a ridicat cursul bancnotei verzi de la 4,5724 la 4,5762 lei.

Aprecierea dolarului s-a datorat rezistenței pe care a arătat-o economia SUA la majorarea dobânzilor, care a înglobat circa 75% din efectele politicii monetare a Rezervei Federale americane, conform unor declarații ale oficialilor FMI. Pe de altă parte, Christine Lagarde, președintele BCE, a afirmat că instituția pe care o conduce este pregătită să înceapă tăierea dobânzilor la începutul verii 2024.

Creșterea din decembrie a inflației anuale din Regatul Unit la 4%, de la 3,8% în noiembrie, evoluție care poate impune Băncii Angliei menținerea unui nivel mai ridicat al dobânzii, a apreciat lira sterlină față de euro astfel că media monedei britanice a crescut de la 5,7747 la 5,8027 lei. În schimb, francul elvețian a continuat tendința descendentă manifestată în ultimele zile iar media a scăzut la 5,3004 lei.

Majorarea cererii de monedă americană a depreciat metalul galben la 2.018 – 2.028 dolari/uncie, iar prețul gramului de aur a alunecat la 297,9899 lei.

Mediile monedelor din regiune se depreciau marginal față de euro la 380,93 forinți, respectiv la 4,3978 zloți.

Bitcoin se menținea în jurul valorii de 43.000 dolari și fluctua în culoarul 42.501 – 43.165 dolari. Ethereum tranzacționa între 2533 și 2.591 dolari, valori apropiate de cele de marți.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

A doua ediție a programului de titluri de stat Tezaur din 2024 au dobânzi anuale atractive de 6,10% și, respectiv, 7% și scadențe de 1 și 3 ani. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu și sunt în formă dematerializată. Românii care doresc să-și investească economiile în titlurile de stat emise de Ministerul Finanțelor pot consulta Ghidul investitorului.

Titlurile de stat pot fi cumpărate:

Între 15 ianuarie 2024 – 8 februarie 2024 online, numai de către persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV pentru titluri lansate prin intermediul unităților Trezoreriei Statului. Operațiunile care pot fi realizate online sunt: deschidere cont de subscriere pe numele investitorului la o unitate a Trezoreriei Statului selectată, subscriere titluri de stat TEZAUR, virament al sumelor din contul de subscriere al investitorului către un cont bancar pe numele investitorului. Pentru mai multe detalii cu privire la subscrierile online accesați Ghid Tezaur online și Tezaur online;

Între 15 ianuarie 2024 – 9 februarie 2024 de la sediul unităților Trezoreriei Statului;

Între 15 ianuarie 2024 – 8 februarie 2024 în mediul urban și

15 ianuarie 2024 – 7 februarie 2024 în mediul rural, prin subunitățile poștale ale C.N. Poșta Română S.A.

Dobânda este anuală, plătibilă la termenele prevăzute în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului TEZAUR sunt transferabile și se pot răscumpăra în avans. Un investitor poate efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri.

Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. Veniturile obținute din investirea în titluri de stat lansate de Ministerul Finanțelor sunt neimpozabile.

Fondurile obținute de Ministerul Finanțelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice.

Prospectul de emisiune și orice eventuale modificări ale acestuia sunt publicate la secțiunea Datorie publică, www.posta-romana.ro

Creșterea cererii de dolari a afectat evoluția monedelor de la marginea zonei euro, care s-au depreciat. Scăderea leului poate fi pusă și pe seama valului de mișcări revendicative care au cuprins țara de la începutul anului, care pot pune în pericol țintele de deficit bugetar, implicit atragerea de fonduri europene prin PNRR.

Tranzacțiile din piața locală se realizau în culoarul 4,974 – 4,977 lei astfel că media monedei unice a crescut de la 4,9736 la 4,9761 lei, foarte aproape de maximul istoric de 4,9783 lei atins în data de 19 mai 2023.

Indicii ROBOR au continuat să scadă, tendință datorată nivelului ridicat al lichidității din piața monetară interbancară.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,16 la 6,15%, cea mai mică valoare începând cu data de 14 iunie 2022. Indicele la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 6,19%, cel mai redus nivel începând cu data de 7 iunie 2022. Indicele la 12 luni a coborât de la 6,21 la 6,20%, minim care nu a mai fost atins din data de 25 mai 2022.

Redeschiderea pieței americane după minivacanța prilejuită de comemorarea lui Martin Luther King, a prilejuit majorarea cererii de monedă americană, în ciuda faptului că indicele ZEW care măsoară sentimentul economic din zona euro a crescut ușor în ianuarie la 15,2 puncte.

Euro a scăzut la 1,0874 – 1,0951 dolari iar media monedei americane a crescut de la 4,5481 la 4,5724 lei.

Rezultatele slabe înregistrate de piața muncii din Marea Britanie au afectat evoluția lirei sterline față de euro, iar cursul ei a scăzut de la 5,7859 la 5,7747 lei. La rândul ei, media francului elvețian a coborât de la 5,3231 la 5,3115 lei.

Scăderea metalului galben la 2.032 – 2.051 dolari/uncie a depreciat prețul gramului de aur la 299,9556 lei.

În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat la 380,33 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,3934 zloți/euro.

Bitcoin se tranzacționa în culoarul 42.495 – 43.099 dolari iar ethereum fluctua între 2.505 și 2.544 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut marţi la 6,15% pe an, de la 6,16% pe an, în şedinţa precedentă, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul anului trecut, indicele ROBOR la 3 luni era 6,21%, iar pe 3 ianuarie 2022 era de 3,02%.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a stagnat la 6,19%, iar ROBOR la 12 luni a coborât la 6,20% de la 6,21%.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,97% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul III 2023, în urcare faţă de cel din trimestrul anterior, de 5,96%.

Sursa www.agerpres.ro

39,6% dintre joburile postate anul trecut au vizat candidații entry-level, respectiv pe cei care au între 0 și 2 ani de experiență. 28,4% au căutat candidați cu un nivel mediu de experiență (2 – 5 ani) și 21% acceptau inclusiv candidați fără niciun fel de experiență, potrivit datelor prezentate în cea de-a opta ediție a raportului anual Review & Trends, realizat de eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România. 8,4% dintre joburi s-au adresat seniorilor, adică acelor candidați care au cel puțin 5 ani de experiență și 2,6% managerilor. Procentele sunt raportate la un număr total de 370.000 de joburi postate pe tot parcursul anului trecut.

„Procentele mai mici aferente pozițiilor de seniori și manageri se explică și prin faptul că 2023 a fost un an în care am văzut mai puține mișcări de carieră pe aceste două nivele profesionale. Managerii și specialiștii au fost mai puțin predispuși să își schimbe job-urile, au fost mai stabili decât în alți ani și, prin urmare, s-au eliberat mai puține poziții de acest tip pentru care a fost nevoie să se găsească înlocuitori”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs.

Candidații cu un nivel scăzut de experiență au fost nu doar cei mai căutați, ci și cei care au aplicat cel mai mult. Astfel, mai mult de jumătate din cele 11 milioane de aplicări din 2023 au mers către joburile entry-level. În plus, pentru al patrulea an consecutiv, categoria 18-24 de ani rămâne a doua cea mai activă grupă de vârstă, la distanță mică de primul loc, ocupat de candidații cu vârste cuprinse între 25 și 35 de ani. Este, totodată, și segmentul care a înregistrat o dinamică ascendentă în a doua jumătate a anului, comparativ cu prima, în timp ce aplicările candidaților de 25-35 de ani au avut o ușoară scădere în celelalte luni față de debutul anului.

Domeniile în care au aplicat cel mai mult candidații entry-level au fost retail, call-center / BPO, servicii, IT / telecom, banking, turism, advertising / marketing / PR și industria alimentară. „Acestea sunt, de altfel, și domeniile care au cele mai multe joburi disponibile pentru cei care se află la început de carieră sau pentru cei care vor să se angajeze într-un domeniu nou, în care nu au foarte multă experiență. Pentru mulți tineri, spre exemplu, sunt considerate „punți” de trecere spre alte domenii și locul în care pot deprinde un prim set de abilități profesionale”, explică Roxana Drăghici.

15,7% dintre aplicările entry-level au mers către joburile remote și doar 1,7% au fost interesați de ofertele de muncă din străinătate. ”Comparativ cu mediile generale, îi vedem la fel de puțin dispuși să plece în alte țări, însă reprezintă categoria profesională care își dorește cel mai multă să aibă opțiune de a lucra exclusiv de acasă sau și de acasă”, mai spune Roxana Drăghici.

Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, salariul mediu net la nivel național (pentru toate domeniile) pentru cei din segmentul entry-level este de 3.400 de lei, însă așteptările salariale pe care le au aceștia urcă până la 4.500 de lei.

Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Florin Ionuț Barbu, a avut astăzi, 15 ianuarie 2024, o întâlnire de lucru cu reprezentanții asociațiilor de fermieri din sectorul vegetal. Conducerea formelor asociative a expus principalele probleme cu care membrii acestora se confruntă în activitatea desfășurată: plata subvențiilor APIA și rambursarea de TVA, acordarea creditelor subvenţionate pentru agricultură , concurența cerealelor ieftine din Ucraina, schimbările climatice.

„Mă bucur că am reușit să identificăm soluții la majoritatea problemelor dezbătute astăzi în cadrul întâlnirii desfășurate cu membrii asociațiilor din sectorul vegetal și împreună cu experții din MADR le vom fi aproape fermierilor prin programe și măsuri care să contribuie la dezvoltarea activității în agricultură”, a declarat ministrul Florin-Ionuț Barbu.

Fermierii au apreciat deschiderea către dialog a ministrului și au transmis o serie de propuneri ce urmează a fi evaluate în cadrul unor grupuri de lucru care se vor întruni periodic la nivel de experți.

În urma discuțiilor toți participanții au semnat un proces verbal prin care s-au agreat următoarele:

Propunere 1. Acordarea în regim de urgență a plăților APIA, pentru schemele care nu țin și de alte termene.

Termen: 29 februarie 2024

Propunere 2. Derogare GAEC 7 si GAEC 8. Clarificarea condițiilor în care se aplică cele două GAEC-uri începând cu anul de cerere 2023-2024 și diminuarea procentului de sancțiuni la nivel minim, în baza forţei majore.

Termen: 31 Ianuarie 2024

Propunere 3. Compensarea pierderilor suferite de fermierii români afectați de importurile din Ucraina prin adoptarea de culoare separate si monitorizare importuri prin sigilii electronice cu GPS în portul Constanța.

Termen: în anul 2024

Propunere 4: Acordarea de credite cu dobândă subvenţionată pentru capital de lucru şi investiții în ferme. cu marja dobânzii de maxim 2% +ROBOR

Termen: 29 februarie 2024

Propunere 5: Utilizarea suplimentară a cadrului temporar Ucraina pentru acordarea către fermierii pentru plata în regim de urgență a sprijinului de 100 euro/ha pentru culturile agricole înfiinţate în toamna anulu 2022. In cazul în care, după rectificarea bugetara se vor identifica sume disponibile la MF se va lua in calcul şi compensarea culturilor din primăvara anului 2023

Termen: 31 Mai 2024

Propunerea 6: Actualizarea valorii ajutorului de stat privind rambursarea accizel pentru motorina achiziționată şi utilizată în agricultură

Termen: 30 Iunie 2024

Propunerea 7: Modificarea în regim de urgenţă a Ordonanțel 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

Echivalarea permisului categoria B cu TR şi a celei B1 cu TRI precum și înmatricularea utilajelor se vor realiza numai prin supunerea înregistrării acestora la primărie, fără obligativitatea CIV și respectiv a ITP-ului indiferent de tonaj, cu exonerarea aplicării dispoziților în materie în anul 2024, concomitent cu modificarea corespunzătoare a proiectului de lege aflat în dezbatere în Senatul României

Termen: proxima şedinţă de guvern

Propunerea 8: Asumarea revizuirii și adoptării legislației necesare, în actualul exercițiu parlamentar privind durata minimă a contractului de arendă, precum și concesionarea pășunilor.

Termen: 30 Iunie 2014 - Parlamentul Romaniei

Propunerea 9. Apa gratuită pentru infrastructura principală de irigații în anul 2024

Propunerea 10: Subvenţionarea a 50% din costurile suportate cu energia electrică de către OUAI-uri

Propunerea 11: Modificări legislative 2004

Modificări legislative 2024. Modificarea Legii 34/2013 și Legii 170/2023 și a Legii 138/2004 asimilarea amenajărilor locale de irigaţii cu subvenţionarea ca si a OUAI, inclusiv amplasarea de panouri fotovoltaice în amenajările secundare de irigații doar cu acordul OUAI -urilor; - Implementarea și operaţionalizarea Sistemului National de Gestionare a Riscurilor din Agricultură.

Propunerea 12: Ordonanța de urgența privind amânarea ratelor se află în avizare la Consiliul Concurenţei Termen: proxima şedinţă de guvern

Propunerea 13: Realizarea împreună cu fermierii a unui studiu de impact privind utilizarea sistemului antigrindină din zona Vrancea.

Ministrul a oferit reprezentanților celui mai puternic for din agricultură soluții concrete la problemele cu care fermierii se confruntă: schema de ajutor de stat „Creditul Fermierului” și creditul agricol pentru capital de lucru și investiții în ferme, dar și amânarea la plată pentru creditele neperformante.

Fermierii au declarat că rezultatele obținute în urma dezbaterilor le dau încredere că pot găsi în ministrul agriculturii un partener de dialog, ce propune soluții pentru sustenabilitatea fermierilor.

Cei prezenți au subliniat că vor urmări îndeaproape realizarea obiectivelor asumate prin procesul verbal semnat la finalul întâlnirii.