A doua ședință de tranzacționare a pieței valutare din această săptămână a fost una de continuare a procesului de apreciere a leului față de euro, urmare a unui nivel mai scăzut al aversiunii față de risc.

Cursul monedei unice a scăzut marți de la 4,9678 la 4,9672 lei, mai jos cu peste jumătate de ban față de miercurea trecută. Tranzacțiile se realizau în culoarul 4,967 – 4,97 lei, cotații care stagnează la aceste valori de peste o lună.

Piața monetară a rămas stabilă, în timp ce oficiali ai BNR au afirmat în presă că se așteaptă ca inflația de luna trecută să coboare la 7%.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a consolidat la 6,25%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,21% iar cel la 12 luni a coborât de la 6,39 la 6,38%.

Perspectiva apariției unui fenomen de contracție al economiei europene, ceea ce ar putea impune BCE să înceapă mai rapid procesul de reducere a dobânzii de politică monetară, a majorat oferta de euro în piețele financiare iar acesta s-a depreciat la 1,0804 – 1,0848 dolari. În piața locală, cursul monedei americane s-a apreciat de la 4,5710 la 4,5844 lei, mai mult cu peste 5 bani față de jumătatea săptămânii trecute.

Majorarea cererii de monedă elvețiană, considerată drept un activ care permite protecția în perioadele tulburi, a apreciat-o față de euro, astfel că media ei a crescut la 5,2499 lei, maxim care nu a mai fost atins din ultima parte a lunii octombrie. La rândul ei, media lirei sterline a urcat la 5,7927 lei.

Prețul gramului de aur a coborât la 298,5041 lei, după ce a atins la începutul săptămânii maximul istoric de 303,8212 lei. Scăderea a survenit urmare a deprecierii metalului galben la 2.021 – 2.040 dolari/uncie, față de recordul de 2.135,39 dolari, atins în cursul nopții de luni în piețele asiatice. Majoritatea analiștilor anticipează o menținere a tendinței de creștere a unciei de aur, consecință a scăderii inflației, ceea ce va permite marilor bănci centrale să treacă în cursul anului viitor la scăderea dobânzilor de referință, dar și a existenței celor două conflicte armate, din Ucraina și Orientul Mijlociu, care se pot amplifica în orice moment. Aurul performează, de obicei, în perioadele de incertitudine economică şi geopolitică datorită statutului său de „valoare refugiu”.

În regiune, media monedei maghiare s-a apreciat la 379,35 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,3233 zloți/euro.

Bitcoin s-a menținut peste pragul de 40.000 de dolari. Marți acesta a urcat până la 42.043 dolari, sub recordul de luni de 42.125 dolari. Creşterea susținută susţinută de aprobarea lansării unui ETF bazat pe criptomonede şi de pariurile privind reducerea dobânzilor din SUA. Ethereum se tranzacționa între 2.191 și 2.252 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Tendința de majorare a cererii de metal galben, care s-a manifestat în ultimele zile, s-a amplificat lunea aceasta, și a fost atins un nou maxim istoric de 2.135,39 dolari/uncie, iar prețul gramului de aur a urcat la un nou record de 303,8212 lei.

Creșterea cererii de aur se datorează perspectivei ca Rezerva Federală americană să decidă o scădere a dobânzii de referință în prima parte a anului viitor și menținerii la un nivel ridicat a tensiunilor din Orientul Mijlociu. În astfel de perioade, plasamentele în aur se majorează, acesta fiind considerat drept un „refugiu”.

Leul și-a păstrat în noiembrie statul de cea mai „stabilă” monedă din regiune, evoluție care poate explica decizia agențiilor de rating de a nu trece România la categoria „junk”.

Cursul euro s-a limitat în noiembrie la culoarul 4,9673 – 4,9726 lei. Nivelul mai scăzut al aversiunii față de risc a permis monedei naționale, la redeschiderea pieței, după minivacanța prilejuită de Ziua Națională, să se aprecieze la 4,9678 lei/euro, în timp ce cotațiile s-au mișcat între 4,967 și 4,97 lei.

Leul este folosit de BNR drept principală armă împotriva inflației. Pentru a evita eventuale perioade de presiune asupra cursului, banca centrală are de la sfârșitul lui noiembrie la dispoziție o rezervă valutară record de 58,894 miliarde euro, în timp ce rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) au urcat la 65,081 miliarde euro.

Însă presiunea se menține, având în vedere că datoria publică a crescut la 760 miliarde lei şi a depășit pragul de 50% din PIB. De altfel, agențiile Moody’s și Fitch au semnalat recent faptul că implementarea noii legi a pensiilor va duce la creșterea deficitului bugetar.

În privința evoluției cursului mediu anual, analiștii Băncii Transilvania, văd o creștere „de la 4,93 în 2022 la 4,95 în 2023, 5,03 în 2024 și 5,06 în 2025”. Pe de altă parte, o analiză BCR estimează pentru sfârșitul lui 2024 un curs de 5,10 lei/euro, „cu presiuni de depreciere a leului provenite dinspre deficitul de cont curent încă mare, deşi aflat în proces de ajustare”. Iar sondajul realizat în octombrie în rândul membrilor CFA România anticipează pentru orizontul de șase luni (mai 2024) o valoare medie a euro de 5,0097 lei, respectiv de 5,0541 lei pentru noiembrie viitor.

Piața monetară a fost influențată de BNR care a menținut dobânda de referință la 7% și a lăsat mai mulți lei în sistem, cu scopul de a stimula creditarea.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a început decembrie la 6,25%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 6,21% iar cel la 12 luni la 6,39%.

Euro a atins miercurea trecută maximul ultimelor trei luni de 1,1018 dolari, dar a scăzut apoi la 1,0829 – 1,0895 dolari, efect al evoluția mai bună a economiei americane față de cea europeană. Această evoluție a făcut ca în prima ședință din decembrie cursul monedei americane să crească de la 4,5313 la 4,5710 lei.

Media francului elvețian a crescut în prima ședință din decembrie la 5,2353 lei iar lira sterlină a urcat la 5,7886 lei, după ce oficiali ai Băncii Angliei au lăsat de înțeles că ar putea întârzia momentul reducerii ratei de referință.

Perspectiva reducerii de către Fed a dobânzii sale de referință a ridicat cotația bitcoin la începutul acestei săptămâni la 42.125 dolari, cotație care nu a mai fost atinsă din aprilie 2022, iar pe cea a ethereum la 2.273 dolari.

Analiza cuprinde perioada 27 noiembrie – 4 decembrie

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Luni, 4 decembrie 2023, a fost postat pe site-ul www.madr.ro, secțiunea „Transparență decizională”, proiectul de Hotărâre pentru modificarea HG nr.393/2023 privind aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea Programului de susținere a producției de usturoi", precum și pentru stabilirea unor măsuri de verificare și control al acesteia în anul 2023.

Proiectul vizează două modificări importante, astfel încât să se asigure plata întregii suprafețe eligibile plantată cu usturoi în cadrul Programului. Potrivit actului normativ, beneficiarii vor primi 3.000 euro/hectarul cultivat cu usturoi.

Astfel, se suplimentează resursele financiare necesare achitării obligațiilor de plată către beneficiarii schemei de ajutor de minimis înscriși în Program, de la 29.700.000 lei la 41.200.490 lei (echivalentul în euro de la 6.001.200 euro la 8.325.000 euro).

Totodată, se prelungește termenul de plată al sumelor reprezentând ajutoare de minimis către beneficiari, de la 15 decembrie 2023 la 29 decembrie 2023.

Proiectul poarte fi consultat aici: https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative/8638-proiect-hg-suplimentare-usturoi.html

În vederea lansării sesiunilor de primire a cererilor de finanțare pentru investiții în sectorul zootehnic și în unități de procesare a produselor agricole și pomicole, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat în data de 4 decembrie 2023 versiunea finală a Ghidului solicitantului pentru DR-20 Investiții în sectorul zootehnic și pentru DR-22 Investiții în condiționarea, depozitarea și procesarea produselor agricole și pomicole. Ambele intervenții sunt finanțate prin Planul Strategic pentru Politica Agricolă Comună 2023 – 2027 (PS PAC 2027).

Valoarea maximă a fondurilor europene care se pot obține pentru investiții în sectorul zootehnic prin DR-20 este de 2.000.000 euro/ proiect, iar în cazul investițiilor care își propun exclusiv simpla achiziție de utilaje și echipamente agricole, valoarea maximă a sprijinului public este de 300.000 euro/ proiect. Sprijinului public nerambursabil, raportat la costurile eligibile per proiect, este de maximum 65% din costurile eligibile.

Dintre investițiile eligibile prin intervenția DR-20, amintim înființarea, extinderea și modernizarea adăposturilor de animale, dotarea exploatației cu utilaje agricole, cu remorci și semiremorci tehnologice specializate pentru activitatea agricolă, precum și cu utilajele agricole necesare asigurării bazei furajere. Sunt eligibile și investițiile pentru înființarea, extinderea și modernizarea unităților de condiționare și depozitare, investițiile necesare reproducției, înființarea sau dezvoltarea componentei de comercializare la nivel de exploatație – inclusiv magazinele la poarta fermei sau rulotele alimentare prin care vor fi comercializate exclusiv propriile produse agricole.

În cadrul intervenției DR-22, valoarea finanțării acordate este de maximum 10.000.000 de euro/ proiect pentru înființarea unităților de procesare pentru sectoarele legume-fructe, industria de morărit, ulei și nutrețuri combinate. Tot prin DR-22 se pot obține fonduri de cel mult 7.000.000 de euro/ proiect pentru alte investiții de înființare decât cele menționate anterior și de maximum 3.000.000 de euro/ proiect pentru investiții de modernizare.

Prin intervenția DR-22, sunt eligibile investiții în construcția și dotarea unităților de condiționare, depozitare și procesare, în infrastructura internă şi în utilități, precum și cheltuieli pentru asigurarea respectării condițiilor de igienă și a fluxului tehnologic, cheltuieli aferente marketingului produselor obținute (echipamente pentru etichetarea, ambalarea produselor), cheltuieli aferente comercializării produselor etc.

Conform Regulamentului de organizare și funcționare al procesului de selecție și al procesului de verificare și soluționare a contestațiilor pentru proiectele aferente intervențiilor de dezvoltare rurală din PS 2023 – 2027, sesiunea de depunere a solicitărilor de finanțare se deschide după 15 zile calendaristice de la publicarea pe site-ul AFIR a Ghidului solicitantului și a fișei de evaluare generală a proiectului.

Pentru elaborarea documentației necesare depunerii cererii de finanțare, toți cei interesați au la dispoziție pe pagina www.afir.ro, la secțiunea Finanțare, Ghidul solicitantului și anexele aferente DR-20. și DR-22.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că până la data de 15 decembrie 2023 inclusiv, se depun, la Centrele judeţene ale Agenţiei, respectiv al Municipiului Bucureşti pe raza cărora/căruia se află sediul social al solicitantului, cererile iniţiale anuale de solicitare a ajutorului de stat în sectorul creşterii animalelor pentru anul 2024, cereri avizate de către ANZ.

Valorile maxime ale ajutorului :

- pentru serviciile de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei:

a) 60 lei/cap pentru rasele de animale din speciile taurine, bubaline şi ecvine;

b) 35 lei/cap pentru rasele de animale din speciile ovine, caprine;

c) 100 lei/cap pentru rasele de animale din speciile porcine.

- pentru serviciile de determinare a calităţii genetice a raselor de animale:

a) 140 lei/cap în cazul testării performanţelor producţiei de lapte şi 60 lei/cap în cazul controlului producţiei de carne pentru rasele de animale din speciile taurine şi bubaline;

b) 35 lei/cap în cazul testării performanţelor producţiei de lapte, 35 lei/cap în cazul producţiei de carne, 30 lei/cap în cazul producţiilor de lână pentru rasele cu lână fină şi 36 lei/cap în cazul producţiei de pielicele pentru rasele de animale din speciile ovine şi caprine.

Informații suplimentare privind documentele necesare la depunerea cererilor sunt prezentate în Anexă.

Legislația națională: OUG nr. 61/2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor.

ANEXĂ

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Cererea iniţială anuală pentru efectuarea serviciilor de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor va fi  însoţită de următoarele documente:

a) dovada că solicitantul este persoană juridică (copie CUI/CIF);

b) acreditarea solicitantului pentru efectuarea serviciului de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei/recunoașterea ca societatea de ameliorare a solicitantului în scopul desfășurării unui program de ameliorare cu animale de reproducție de rasă pură înscrise în registrul genealogic condus sau înființat de aceasta și decizia de aprobare a programului/programelor de ameliorare derulate la rasa/rasele pentru care solicită ajutorul de stat, eliberată de ANZ;

c) lista microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii beneficiare ale serviciului de întocmire și menținerea registrelor genealogice, avizată de ANZ, care va cuprinde: denumirea întreprinderii, adresa, CUI/CIF/CNP, după caz, codul CAEN, numărul unic de identificare a întreprinderii la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - APIA, numărul contractului de prestări servicii încheiat între prestator şi beneficiar, rasa şi numărul de animale care fac obiectul serviciilor, numărul de angajaţi şi cifra de afaceri, iar în cazul întreprinderilor noi, se va menţiona "întreprindere nou-înfiinţată";

d) copia contractului între deţinătorul registrului genealogic şi prestatorul serviciului de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, respectiv partea terță desemnată în programul de ameliorare aprobat, în cazul în care acesta este altul decât deţinătorul registrului genealogic, din care să rezulte contribuţia părţilor la realizarea obiectivelor programului de ameliorare;

e) lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora, pentru anul de aplicare, avizată de ANZ.

f) copia atestatului de producător, în cazul beneficiarilor persoane fizice;

g) declarația pe propria răspundere din care să rezulte dacă beneficiează sau nu de dreptul de deducere a TVA.

Cererea iniţială anuală de solicitare a ajutorului de stat pentru efectuarea serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale va fi însoţită de următoarele documente:

a) dovada că solicitantul este persoană juridică (copie CUI/CIF);

b) acreditarea solicitantului pentru prestarea serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale sau autorizarea ca parte terță pentru efectuarea testării performanțelor, eliberată de ANZ;

c) lista microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii beneficiare ale serviciului de determinarea calității genetice sau a randamentului genetic al șeptelului, avizată de ANZ, care va cuprinde: denumirea întreprinderii, adresa, CUI/CIF/CNP, după caz, codul CAEN, numărul unic de identificare a întreprinderii la APIA, numărul contractului de prestări servicii încheiat între prestator şi beneficiar, rasa şi numărul de animale care fac obiectul serviciilor, numărul de angajaţi şi cifra de afaceri, iar în cazul întreprinderilor noi, se va menţiona "întreprindere nou-înfiinţată";

d) copia contractului între deţinătorul registrului genealogic şi prestatorul serviciului de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, respectiv partea terță desemnată în programul de ameliorare aprobat sau adeverinţă eliberată de ANZ, în cazul în care acesta este altul decât deţinătorul registrului genealogic, din care să rezulte contribuţia părţilor la realizarea obiectivelor programului de ameliorare;

e) lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora, pentru anul de aplicare, avizată de ANZ.

f) copia atestatului de producător, în cazul beneficiarilor persoane fizice;

g) declarația pe propria răspundere din care să rezulte dacă beneficiează sau nu de dreptul de deducere a TVA.

Documentele privind cele două cereri vor purta sintagma „conform cu originalul”, însușite prin semnătura solicitantului și vor sta la baza operării/verificării datelor în aplicațiile electronice de gestionare a ajutorului de stat și la efectuarea verificărilor administrative ulterioare.

Situația gravă în care se află bugetul României, care necesită majorarea volumului împrumuturilor făcute atât pe piața locală cât și externă, a decuplat leul de evoluțiile pozitive ale altor monede din regiune, înainte de intrarea în minivacanța prilejuită de Ziua Națională. La sfârșitul lunii, cursul euro a crescut marginal de la 4,9725 la 4,9726 lei, în timp ce tranzacțiile se realizau în culoarul 4,97 – 4,973 lei.

În opinia analiștilor Băncii Transilvania, cursul mediu anual euro/leu „ar putea crește de la 4,93 în 2022 la 4,95 în 2023, 5,03 în 2024 și 5,06 în 2025”. Analiza observă că printre riscurile cu care se va confrunta economia națională ceea ce privește factorii de risc la adresa dinamicii economiei naționale în trimestrele următoare se regăsesc: „climatul macro-financiar mondial, european și regional, deciziile de politică economică în context electoral pe plan intern, tensiunile geo-politice și modificările climatice”.

Marți, Trezoreria s-a împrumutat printr-o emisiune de obligaţiuni de stat, cu o valoare nominală de 200 de milioane euro, cu 383,4 milioane de euro, cu scadența la 12 luni, la un randament mediu de 4,18%/an. Finanțele au atras alte 129,3 milioane euro printr-o emisiune de obligaţiuni, care a avut o valoare inițială 100 de milioane euro, scadente la 24 de luni, și pentru care băncile vor primi un randament mediu de 4,50%/an.

Totodată, Ministerul Finanţelor intenționează să majoreze plafonul de finanțare din acest an de la un volum inițial de 160 miliarde lei la 200 miliarde lei.

Dobânzile interbancare s-au menținut miercuri la valori comparabile cu cele de la sfârșitul lui iunie 2022.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a consolidat la 6,25%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a revenit de la 6,32 la 6,21%, iar cel la 12 luni a stagnat la 6,39%.

Declarațiile făcute de oficiali ai Rezervei Federale americane conform cărora nu mai sunt necesare noi majorări ale dobânzii de referință au redus plasamentele în bancnota verde, care s-a depreciat la 1,0969 – 1,1018 dolari/euro, iar media ei a scăzut de la 4,5419 la 4,5313 lei.

Media francului elvețian a crescut de la 5,1534 la 5,1634 lei iar cea a lirei sterline de la 5,7376 la 5,7463 lei.

Prețul gramului de aur a urcat la 296,8710 lei și ar putea depăși în următoarele zile recordul de 301,1915 lei, atins în 26 octombrie. Evoluția se datorează majorării plasamentelor în metalul galben care au ridicat cotațiile pe piețele specializate la 2.035 – 2.050 dolari/uncie, odată cu reducerea cererii de monedă americană.

În regiune, media monedei maghiare s-a apreciat la 378,16 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,3327 zloți/euro.

Deprecierea monedei americane a ridicat cotațiile criptomonedelor. Bitcoin a crescut la 37.701 – 38.377 dolari iar ethereum la 2.042 – 2.74 dolari.

Text pus la dispozi’ie de dl. Radu Georgescu