Rata anuală a inflaţiei a scăzut uşor în luna august a acestui an, la 9,43%, de la 9,44% în iulie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 11,88%, cele nealimentare cu 6,98%, iar serviciile cu 11,72%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, publicate miercuri.

În august, comparativ cu iulie, rata inflaţiei a fost 0,54%.

"Rata inflaţiei de la începutul anului (august 2023 comparativ cu decembrie 2022) este 4,9%. Rata anuală a inflaţiei în luna august 2023, comparativ cu luna august 2022, este 9,4%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2022 - august 2023) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2021 - august 2022) este 13,2%", se arată într-un comunicat al INS.

Zahărul, energia termică şi detergenţii se află în topul scumpirilor înregistrate în ultimul an, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În luna august a acestui an, preţul zahărului a fost cu 30,20% mai mare comparativ cu august 2022, cel al margarinei a urcat cu 20,85%, în timp ce ouăle s-au scumpit cu 19,69%, peştele proaspăt cu 18,7%, peştele şi conservele din peşte cu 18,44%, iar berea cu 17,82%.

Preţul uleiului a scăzut, în ritm anual, cu 21,47%, uleiul, grăsimile şi slănina cu 17,45%, făina s-a ieftinit cu 12,25%, produsele de morărit cu 8,61%, iar mălaiul cu 3,43%.

Faţă de luna iulie a acestui an, cel mai mult s-au scumpit citricele şi alte fructe meridionale (plus 4,88%), carnea de bovine (plus 1,14%), conservele din fructe (0,99%), conservele şi alte produse din peşte (0,82%) şi preparatele din carne (0,7%).

Pe de altă parte, făina a fost mai ieftină cu 16,97% în august faţă de iulie 2023, produsele de morărit au avut un preţ mai mic cu 15,34%, mălaiul s-a ieftinit cu 13,16%, iar uleiul cu 7,7%.

La capitolul mărfuri nealimentare, în ultimul an cel mai mult s-au scumpit energia termică, cu 23,82%, detergenţii, cu 22,17% şi articolele de igienă şi cosmetice, cu 17,96%.

În ultimul an, combustibilii s-au ieftinit cu 2,86%, iar energia electrică a consemnat un minus de 2,78%.

Faţă de luna precedentă, în august, medicamentele au costat mai mult cu 20,78%, iar articolele medicale au consemnat un plus de 15,49%.

Potrivit datelor INS, energia electrică a fost mai ieftină cu 1,52%.

În ceea ce priveşte serviciile, în ultimul an cel mai mult au crescut tarifele în transportul aerian - plus 19,12%, în sectorul apă, canal, salubritate - plus 19,11% şi igienă şi cosmetică ( plus 17,15%).

În august, faţă de iulie, scumpiri au fost consemnate în ceea ce priveşte serviciile de transport aerian, 1,99%, reparaţii auto, electronice şi lucrări foto, cu 1,44% şi confecţionat şi reparat îmbrăcăminte şi încălţăminte, 0,90%.

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în urcare la 7,5%, de la 7,1%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi la 4,4% pentru sfârşitul lui 2024, potrivit datelor prezentate de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Sursa www.agerpres.ro

Deteriorarea economiei mondiale a stimulat cererea de monedă americană, considerată un refugiu în perioadele tulburi, economice sau politice la nivel global, au stimulat ieșirile de pe activele considerate drept riscante. Leul a fost afectat de această evoluție și s-a depreciat la față de principalele valute, afectat și situația precară a bugetului țării.

Cursul euro a crescut de la 4,9465 lei, lunea trecută, la 4,9660 lei, la începutul acestei săptămâni, când tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,96 – 4,966 lei.

Lunea aceasta, Trezoreria s-a împrumutat cu 500 milioane lei la un randament mediu de 6,82%/an, scadența fiind în septembrie 2032.

Vineri seară, agenția Fitch a reconfirmat ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/F3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută, precum şi perspectiva stabilă. Decizia va influența pozitiv costurile la care se împrumută România, chiar dacă ratingul este echivalentul ultimei trepte recomandate investiţiilor (junk).

Unul dintre punctele forte în decizia Fitch o constituie stabilitatea politică asigurată de PSDNL. În scenariul prezentat, agenția „prevede menţinerea stabilităţii politice dincolo de alegerile generale programate la sfârşitul anului 2024. Cu toate acestea, vedem şi unele riscuri legate de promisiunile electorale nebugetate în timpul campaniei electorale, deoarece 2024 va fi un an major de alegeri, cu alegeri locale, europene şi prezidenţiale”.

Consiliul Concurenței a declanșat un nou control la băncile comerciale, însă acesta nu a mai produs o scădere bruscă a dobânzilor interbancare.

La începutul acestei săptămâni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, stagnează de mai mult de o lună la 6,40%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit lunea aceasta la 6,50% iar cel la 12 luni a revenit de la 6,63 la 6,64%.

Moneda americană s-a apreciat în ultimele două luni față de un coș al principalelor valute, cea mai lungă perioadă începând cu 2014. Evoluția este susținută de rezistența la recesiune pe care o arată economia Statelor Unite, care ar putea permite Rezervei Federale să opereze o nouă majorare a ratei de referință până la sfârșitul anului.

Euro s-a depreciat de la 1,0807 dolari, la începutul săptămânii, la 1,0694 dolari, vinerea trecută. Luni, cotațiile fluctuau în culoarul 1,0708 – 1,0741 dolari, astfel că în piața locală, cursul monedei americane a scăzut de la 4,6378 la 4,6290 lei.

Media francului elvețian crescut vinerea trecută la 5,2018 lei, maxim al ultimului an, dar a scăzut la începutul acestei săptămâni la 5,1899 lei, când cea a lirei sterline a crescut la 5,7987 lei, vârf al ultimelor două luni.

Prețul gramului de aur a scăzut luni la 286,5883 lei, urmare a deprecierii monedei americane, în timp ce uncia fluctua în culoarul 1.922 – 1.932 dolari.

Majoritatea monedelor digitale importante au avut o evoluție ușor descendentă, în timp ce investitorii așteaptă publicarea miercurea aceasta a datelor referitoare la evoluția inflației din SUA.

Bitcoin stagna la 25.586 – 25.888 dolari iar ether fluctua în culoarul 1.582 – 1.623 dolari.

Analiza cuprinde perioada 4 – 11 septembrie

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

La sfârșitul lunii august, în evidențele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Călărași erau înregistrați 3691 șomeri (din care 1767 femei), rata șomajului fiind de 4.06%.

Comparativ cu luna precedentă, când rata șomajului a fost de 4.09%, în această lună acest indicator a înregistrat o scadere cu 0,03pp.

Din totalul de 3691 persoane înregistrate în evidențele AJOFM Călărași, 439 erau beneficiari de indemnizaţie de şomaj, iar 3252 erau șomeri neindemnizați. În ceea ce privește mediul de rezidență.

Șomerii cu studii primare și fără studii au ponderea cea mai mare în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele AJOFM Călărași, urmați de cei cu studii gimnaziale, studii profesionale, studii liceale, universitare și studii postliceale.

Structura șomerilor înregistrați pe nivel de ocupabilitate, stabilit prin profilare, se prezintă astfel: 1583 persoane foarte greu ocupabile, 1.835 greu ocupabile, 212 mediu ocupabile și 61 persoane ușor ocupabile. Încadrarea într-o categorie de ocupabilitate se realizează ca urmare a activităţii de profilare a persoanelor înregistrate în evidenţele noastre.

Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Călărași

Evoluția descendentă a leului a continuat marți, în a opta ședință consecutivă de creștere a monedei unice. Scăderea poate fi pusă pe seama ieșirilor de capital străin care se îndreaptă acum către plasamentele în moneda americană, considerată drept un „refugiu” dar și de posibilitatea ca BNR să fi lăsat piața mai „liberă”, în condițiile în care bugetul de stat a devenit un „șvaițer”.

În scopul de a peteci găurile bugetare, România a revenit pe piețele financiare internaționale. Conform unei analize a Băncii Transilvania, Ministerul de Finanțe a atras 1,75 miliarde euro printr-o emisiune de obligațiuni cu scadența 10 ani și alte 1,5 miliarde euro prin titluri de stat scadente în 2028. Interesul pentru a fost ridicat, volumul subscrierilor depășind 7,5 miliarde euro.

Piața monetară a fost calmă. Astfel, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, stagnează de mai mult de o lună la 6,40%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit lunea aceasta la 6,50% iar cel la 12 luni a revenit de la 6,64 la 6,63%.

În așteptarea datelor referitoare la inflația din Statele Unite, euro s-a depreciat, după o creștere la 1,0768 dolari, la 1,0712 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a urcat de la 4,6290 la 4,6335 lei.

Scăderea poate fi pusă și pe seama revizuirii în jos de către Comisia Europeană a previziunilor referitoare la evoluția PIB-ului zonei euro: de la 1,1% la 0,8% în 2023, respectiv de la 1,6% la 1,3% anul viitor

Creșterea șomajului din Marea Britanie în august la 4,3% a depreciat lira sterlină față de euro, astfel că media ei a scăzut la 5,7799 lei. în schimb, cursul francului elvețian a urcat la 5,1958 lei.

Deprecierea metalului galben la 1.910 – 1.925 dolari/uncie, a provocat scăderea prețului gramului de aur la 285,9283 lei.

Decizia luată de Banca Națională a Poloniei de a reduce dobânda de referință a continuat să pună presiune pe zlot care s-a depreciat la 4,6836 unități/euro. La rândul ei, media monedei maghiare a slăbit la 386,35 forinți/euro.

După o scădere la 25.113 dolari, bitcoin a crescut marți la 26.253 dolari. O evoluție asemănătoare a avut și ether, care a urcat de la 1.549 la 1.617 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) efectuează plata ajutorului de stat la motorina utilizată în agricultură, în perioada 1 aprilie – 31 iulie 2023 (trimestrul II/2023), în conformitate cu prevederile HG nr. 1174/2014 și OMADR nr.1727/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Valoarea ajutorului de stat acordat sub formă de rambursare este de 172.005.306 lei și se acordă unui număr de 16.836 beneficiari, pentru cantitatea de 112.488.321,754 litri de motorină determinată.

Cantitățile de motorină pentru trimestrul II/2023 care beneficiază de ajutor de stat sunt aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 359/06.09.2023 și se regăsesc prezentate în tabelul de mai jos:

Menținerea unui ritm ridicat de ieșiri de pe activele considerate riscante, cum sunt și monedele de la marginea zonei euro, au provocat deprecierea acestora. 

Cursul euro a urcat marginal de la 4,9615 la 4,9632 lei, într-o ședință în care tranzacțiile se realizau în culoarul 4,959 – 4,964 lei.

Conform INS, creșterea economiei României a decelerat în trimestrul al doilea la 0,9%, iar dinamica anuală a PIB-ului a încetinit de la 2,4% în primele trei luni ale anului la 1,1% în perioada aprilie – iunie.

„În scenariul macroeconomic revizuit previzionăm creșterea economiei cu rate anuale în ameliorare de la 2,1% în 2023, la 4,0% în 2024, respectiv 4,5% în 2025, pe fondul perspectivelor de continuare a ciclului investițional post-pandemie”, se arată într-o analiză a Băncii Transilvania.

Declanșarea de către Consiliul Concurenței a unui control inopinant la băncile comerciale, acestea fiind suspectate de înţelegeri de tip cartel, a menținut dobânzile interbancare la minime ale ultimului an și aproape trei luni.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,40%, nivel stabilit în urmă cu o lună. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,50% iar cel la 12 luni 6,63%, valoare stabilită la începutul săptămânii.

Statul s-a împrumutat joi de la băncile comerciale și clienții acestora cu 550 milioane lei, față de valoare inițială a emisiunii de 500 milioane lei. Obligațiunile sunt scadente în 2026 și au fost atrase la un randament mediu de 6,44%/an.

Încetinirea în trimestrul al doilea a ocupării forței de muncă din UE, au amplificat cererea de monedă americană iar euro s-a depreciat la 1,0707 – 1,0732 dolari, cu o săptămână înainte de reuniunea de politică monetară a BCE care se va desfășura în

14 septembrie. În piața locală, cursul dolarului a urcat de la 4,6240 la 4,6340 lei, maxim al ultimelor trei luni.

Media francului elvețian a crescut marginal la 4,6340 lei iar cea a lirei sterline a scăzut la 5,7789 lei.

Aprecierea monedei americane a redus cererea de metal galben, iar cotațiile au coborât la 1.917 – 1.922 dolari/uncie. Această evoluție a provocat scăderea prețului gramului de aur la 285,9688 lei.

În regiune, media monedei poloneze s-a depreciat cu aproape 2,3% la 4,5940 zloți/euro. Pierderea monedei maghiare a fost mai mică iar cursul euro a crescut la 390,83 forinți.

Piața activelor digitale majore a fost inluențată joi de aprecierea monedei americane. Bitcoin, care a pierdut în ultimele 30 de zile circa 12%, se tranzacționa între 25.635 – 25.837 dolari. Ether, care a scăzut în ultima lună cu 11%, fluctua în culoarul 1.624 – 1.641 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu