Ministerul Finanțelor Publice, prin Centrul Național pentru Informații Financiare, și ANAF au colaborat la dezvoltarea și implementarea unui nou serviciu electronic, Programarea online, prin intermediul căruia contribuabilii se pot programa online pentru întâlnirea cu un inspector fiscal.

Serviciul de programări online este o disponibil pe site-ul www.anaf.ro, la rubrica Servicii online, poziția 5, unde contribuabilii se pot programa atât pentru întâlnirea cu un inspector ANAF, cât și pentru identificarea vizuală on-line în vederea aprobării înregistrării în Spațiul Privat Virtual.  De asmenea, serviciul este disponibil și în Spațiul Privat Virtual. Pentru o scurtă perioadă de timp serviciul a fost în faza de testare, la DGRFP Galați, iar rezultatele proiectului pilot au determinat stabilirea oportunității extinderii acestuia.

Astfel, contribuabilii persoane fizice și persoane juridice se pot programa on-line la sediile Administrațiilor Județene ale Finanțelor Publice și la Administrațiile Sectoarelor 1 – 6 ale Finanțelor Publice.

Contribuabilii, în funcţie de problematica fiscală, vor fi primiți de funcționari fiscali în funcție de domeniul selectat, personal care aparține următoarelor structuri din cadrul unităţilor fiscale:

• declaraţii fiscale persoane fizice;
• declaraţii fiscale persoane juridice;
• evidenţă pe plătitor persoane fizice;
• evidenţă pe plătitor persoane juridice;
• avize şi autorizaţii (case de marcat);
• executare silită persoane fizice;
• executare silită persoane juridice;
• cazier fiscal;
• asistenţă contribuabili;
• evitarea dublei impuneri.

Serviciul de programare online este pus la dispoziţia contribuabililor pentru aspecte ce nu necesită timp îndelungat de soluţionare, timpul alocat fiecărei programări fiind de maximum 30 de minute.

În cazul în care contribuabilii întârzie sau nu se prezintă conform programării, aceştia vor fi preluaţi în limita timpului ce le-a fost alocat (în intervalul celor 30 de minute, conform programării).

Având în vedere contextul pandemic, accesul contribuabililor va fi permis numai după ce s-a efectuat operaţiunea de termometrizare şi doar dacă aceştia poartă mască de protecţie (care să acopere gura şi nasul). În situaţia în care contribuabilii nu îndeplinesc aceste condiţii vor fi informaţi că întâlnirea se anulează şi că este necesară reprogramarea acesteia cu respectarea condiţiilor mai sus menţionate.

Precizăm că, pentru primirea contribuabililor pe bază de programare, în incinta unităților fiscale sunt amenajate încăperi dedicate, de regulă în apropierea punctelor de acces în sedii, astfel încât să se limiteze pe cât posibil contactul dintre vizitatori si personalul ANAF. De asemenea, la nivelul fiecarui sediu ANAF au fost organizate sensuri de intrare/ieşire dedicate acestor spaţii, precum şi montarea de indicatoare privind păstrarea distanţei de doi metri.

Ministerul Finanţelor Publice urmăreşte dezvoltarea unui parteneriat corect între Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi contribuabili, prin acordarea unor servicii complete, moderne şi accesibile. În acest context, MFP, prin CNIF, și ANAF colaborează permanent pentru a implementa servicii electronice menite a facilita îndeplinirea obligaţiilor declarative şi de plată ale contribuabililor. 

Populația a subscris în perioada 15 iulie - 7 august titluri de stat Fidelis în lei și valută în valoare echivalentă a peste 2 miliarde lei, cea mai mare sumă atrasă prin programul Fidelis.

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a atras 1.224,9 milioane lei și 168,4 milioane euro prin trei emisiuni de titluri de stat pentru populație în cadrul Programului FIDELIS, prin oferta primară de vânzare care s-a derulat în perioada 15 iulie - 7 august, ce urmează a fi listate pe piața reglementată administrată de sistemele Bursei de Valori București – S.A.(BVB).

Oferta a cuprins două emisiuni în lei, cu maturități de doi, respectiv patru ani, și o emisiune în euro, cu scadență la cinci ani, care au fost subscrise astfel:

Maturitatea de 2 ani – 562,4 milioane lei, cu un număr de 5.414 ordine

Maturitatea de 4 ani – 662,5 milioane lei, cu un număr de 1.748 ordine

Maturitatea de 5 ani – 168,4 milioane euro (815 milioane lei), cu un număr de 2.763 ordine.

O premieră este emisiunea în euro, fiind prima emisiune de titluri de stat denominată în monedă europeană pe care o lansează Ministerul Finanțelor Publice pentru populație prin acest instrument. Celelalte două emisiuni de titluri de stat, emise în lei, reprezintă primele emisiuni pentru populație din ultimii patru ani.

Titlurile de stat pot fi tranzacționate la BVB începând de joi, 13 august, în mod transparent, prin intermediarii autorizați.

Dobânda anuală pentru titlurile în euro este de 2%, în timp ce pentru titlurile în lei dobânda anuală este de 4% în cazul celor cu scadența în 2022 și de 4,5% în cazul celor cu scadența în 2024.

Volatilitatea perechii euro/leu din perioada analizată a fost minimă, influențată în special de factori externi, în special de parcursul dolarului din ultimele opt săptămâni, și mai puțin de cei locali, chiar dacă PSD a depus luni o moțiune de cenzură împotriva guvernului PNL. Ca un semn al maturității sale piața valutară nu a răspuns prin creșterea vânzărilor de lei.

În minuta ultimei ședințe de politică monetară, unde s-a decis reducerea dobânzii-cheie de la 1,75 la 1,50%/an, se precizează că leul „a rămas totuși cvasi-stabil, manifestând chiar o ușoară tendință de apreciere față de euro în luna iulie, și mai vizibilă în raport cu dolarul, pe fondul lichidității globale abundente provenind din injecțiile băncilor centrale majore, dar mai ales ca efect al optimismului generat de planul major de relansare economică agreat la nivelul UE, care a antrenat și o întărire a monedei europene în raport cu dolarul SUA”.

Riscurile rămân însă ridicate. Unii dintre membrii CA al BNR au atenționat că „o deteriorare peste așteptări a poziției fiscale și a perspectivei acesteia sau o tensionare a mediului politic intern ar fi de natură să mărească suplimentar prima de risc suveran, cu consecințe asupra volatilității cursului de schimb al leului, implicit asupra inflației și încrederii în moneda națională, iar în final asupra costurilor de finanțare și ritmului redresării economiei ulterior fazei de contracție”.

Valoarea maximă a cursului euro a fost de 4,8359 lei, cea minimă de 4,8344 lei fiind atinsă la finalul perioadei, când tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,832 – 4,836 lei.

După ce a atins un maxim de 4,1087 lei, dolarul american a scăzut la finalul perioadei la 4,0790 lei.

Luni, perechea euro/dolar fluctua pe piețele internaționale între 1,1830 și 1,1868 dolari, valori apropiate de cele de vinerea trecută. Echilibrul se poate rupe în orice moment, în condițiile în care nu a fost obținut un acord între Casa Albă și Congres în privința noului plan de ajutor al economiei Statelor Unite dar și a lipsei unor rezultate în negocierile comerciale dintre SUA și China.

Moneda elvețiană a fluctuat între 1.074 și 1,079 franci/euro, media de la finalul perioadei fiind stabilită la 4,4957 lei.

Mișcările cursului lirei sterline au fost mai mari, 5,3431 – 5,3722 lei, cea de luni fiind calculată la 5,3460 lei.

La sfârșitul intervalului, uncia de aur se consolida la pragul de 1.950 dolari și fluctua în culoarul 1.941 – 1.957 dolari. Deprecierea monedei americane a făcut ca prețul gramului stabilit de BNR să coboare de la 256,1622 la 255,8044 lei.

Decizia BNR de reducere a dobânzii sale cheie continuă a avea efecte asupra indicilor ROBOR. Cel la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 1,99%, valoare egală cu cea înregistrată în 7 februarie 2018.

Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 2,07%, o valoare apropiată fiind atinsă la începutul lui ianuarie 2018. Indicele la 12 luni a stagnat la 2,16%.

Bitcoin a fluctuat pe parcursul perioadei, pe platformele specializate, în culoarul 11.100 – 12.100 dolari.

Analiza cuprinde perioada 10 – 17 august

Text pus la dispoziţie de dl Radu Georgescu

Fostul ministru al agriculturii, Petre Daea, s-a aflat joi, într-o vizită privată la Ivăneşti, la invitaţia preşedintelui Vasile Iliuţă, unde s-a întâlnit cu o parte din fermierii judeţului Călăraşi.

În interviul de mai jos, Petre Daea vorbeşte despre starea de lucruri din agricultura românească, puternic afectată, cel puţin în partea de sud şi de est a ţării de secetă.

Domnule ministru, e clar, ca lumina zilei, că situaţia în agricultură în momentul de faţă este dezastruoasă. Dacă eraţi, în acest moment, ministru al agriculturii care ar fi fost cele mai importante 4-5 măsuri luate astfel încât dezastrul să fie mai redus?

Da, este o situaţie grea şi aş vrea să spun că am pierdut un an. Din nefericire. Şi, am pierdut un an în domeniul investiţiilor iar ca prioritate şi angajare în rezolvarea problemelor evident că şi aici şi în altă parte este realizarea sistemului de irigaţii, continuarea Programului Naţional de Reabilitare a Sistemelor de Irigaţii.

Al doilea obiectiv important pentru ţară, pentru fermieri, în condiţiile în care schimbările climatice sunt o realitate şi nu o ficţiune este continuarea programului de dezvoltare a sistemului de combatere a grindinei şi gestionarea precipitaţiilor, şi nu în ultimul rând acela de a fi alături de fermieri şi să nu întrerupi niciodată un program pe care l-ai început. Da, poţi să-l îmbunătăţeşti prin perfecţionarea lui, a mecanismului ca atare, dar să-l opreşti este inadmisibil şi de neoperat în agricultura Ţării Româneşti.

Şi în al 4-lea rând, ce li se cuvine fermierilor să li se dea la timp, fără întârziere şi într-un mod cât mai puţin birocratic în aşa fel încât el să-şi rezerve timpul pe care-l are la dispoziţie pentru realizarea lucrărilor în câmp sau în grajd. Fermierul nu trebuie purtat pe drumuri! Fermierul trebuie să rămână acolo, în ferma lui, să-şi desfăşoare procesele de producţie şi să interpreteze fiecare moment cu măsurile pe care le găseşte la îndemână în aşa fel încât să aibă succes munca lui pentru că din munca lui ne alimentăm toţi. Şi aş vrea să vă spun că dacă aş fi fost (ministru al agriculturii în momentul de faţă) cu siguranţă nu eram în birou. Chiar pe timpul pandemiei, şi aici nu bravez. Cu o folie de polietilenă mă înveleam şi eram lângă fermieri pentru a le da curaj, pentru a le da încredere, pentru a le da sentimentul că eşti alături de ei şi pentru a le respecta munca. Motiv pentru care, iată încă o dovadă în plus a faptului că ei merită toate aprecierile ce se pot da în condiţiile în care în plină pandemie, ei săracii fără mănuşi, fără măşti, fără botoşi, au fost pe câmp. Au lucrat câmpurile ţării şi au adus mâncare românilor. Cinste lor, şi felicitări pentru acest efort extraordinar! Şi am spus-o şi cu asta închei, vizavi de fermieri, că alături de medici şi medicamente, fermierul şi hrana asigură scutul apărării noastre împotriva duşmanilor nevăzuţi. Nici boala, nici foamea nu se văd dar se simt. Din fericire fermierii au făcut dovada eroismului de care sunt capabili şi iată că astăzi în pieţele României, în condiţii grele, avem ce ne trebuie iar populaţia s-a alimentat şi s-a alimentat sănătos.

Şi am spus-o şi cu alte ocazii, iată că o spun şi acum, primii învingători ai pandemiei vor fi producătorii agricoli pentru că ei sunt mereu în legătură cu natura, mănâncă produce proaspete şi mănâncă şi sănătos pentru că toate produsele româneşti, fără excepţie spun, sunt produse valoroase. Sunt calitativ superioare altor produse şi merită să le cumpărăm pe de-o parte în calitatea de consumatori şi merită să-i stimulăm pe fermieri pentru a le realiza. Orice efort pe care îl face fermierul este în folosul ţării şi a sănătăţii noastre. Merită să îi preţuim.

Din datele pe care le aveţi, ne aşteptăm la o criză alimentară?

Nu, dar tot timpul trebuie să fii sub acest imperiu al posibilităţii şi al probabilităţii că o dată se poate întâmpla. Motiv pentru care am spus-o de fiecare dată că trebuie să lucrăm fiecare palmă de pământ şi nu trebuie să întrerupem programele care s-au început în agricultură indiferent cine le-a produs, indiferent în ce perioadă. Întreruperea unui program în agricultură înseamnă pierderea şansei de a realiza ce trebuie în Ţara Românească.

În ultima şedinţă de Guvern, am văzut cu toţii, cred că şi dumneavoastră, acel dialog purtat între premier şi ministrul agriculturii. Mi s-a părut că ministrul agriculturii parcă nu era atât de conştient de faptul că dacă nu acordăm subvenţiile pentru fermieri nu mâine ci ieri, viitorul agriculturii este pus sub semnul întrebării. V-aţi fi bătut mai mult în acea şedinţă de Guvern cu premierul ca să obţineţi banii pentru subvenţii?

În primul rând să fac o apreciere vizavi de acea secvenţă. Am putut vedea şi eu şi iată şi dvs. şi toată lumea din nefericire, o secvenţă de amatorism şi lipsă de respect faţă de fermieri şi faţă de interesele agriculturii ţării româneşti. De ce amatorism? Pentru că orice cifră care se scrie în buget, ea se fundamentează  în prealabil. Printr-o analiză corectă, o analiză obiectivă, în aşa fel încât să justifice cifra pe care o soliciţi în Guvernul României. Iată amatorismul de care vorbesc.

De ce lipsă de respect? Pentru că de la declanşarea acestei situaţii deosebit de dificile, mai ales în partea de Sud şi de Est a ţării, lipsa apei în sol şi nu numai fermierii nu au beneficiat de sprijin, s-a întârziat nepermis de mult şi aceasta din cauza faptului că pe de-o parte normele tehnice care au fost instituite prin ordinul comun pe care l-au dat ei doi miniştri, respectiv ministrul Oros şi ministrul Vela, normele tehnice nu au fost convenabile pentru perioada respectivă sau mai bine zis nu au fost bine fundamentate pentru o perioadă în care pandemia era în vârful ei şi atunci trebuia să facă norme mai flexibile, norme mai simple în aşa fel încât viteza de reacţie în acumularea informaţiilor privind suprafaţa şi gradul de afectare să fie  sporită.

Într-un cuvânt, nu s-a făcut ce trebuie din punct de vedere tehnic. Dovadă e că au refăcut acest Ordin, din nefericire nici până la această dată n-au fundamentat actul normativ pentru că spuneam la început că e vorba de un amatorism, în momentul în care stabileşti o sumă bugetară trebuie să ai şi actul normativ cu care operezi când distribui aceste sume pe care le-ai prevăzut în act. Era ca la piaţă. Aţi văzut era o ofertă şi o tocmeală pur şi simplu, care a demonstrat din nefericire acest lucru. În agricultură n-ai ce căuta cu amatorismul şi n-ai ce căuta cu lipsa de rigoare.

Ministerul Finanțelor Publice și Agenția Națională de Administrare Fiscală au dezvoltat și implementat noi facilități ale serviciului Spațiul Privat Virtual: se acordă titularului contului SPV posibilitatea de a plăti, în numele oricărei alte persoane fizice, impozite sau contribuții evidențiate în Declarația unică.

În noul meniu disponibil în serviciul SPV, pentru accesarea acestei facilități, se selectează opțiunea Plată obligații fiscale PF și apoi În numele altei persoane, se optează pentru plata obligațiilor fiscale declarate prin declarația unică (impozit pe venit, contribuții de asigurări sociale de sănătate/ contribuții de asigurări sociale). Apoi se completează codul numeric personal/ numărul de identificare fiscală al persoanei pentru care se face plata, precum și suma care se dorește a fi achitată, după care plata poate fi efectuată.

Această facilitate este disponibilă numai în serviciul SPV, momentan nefiind posibilă o astfel de plată prin intermediul site-ului ghiseul.ro.

Totodată, tot prin contul SPV, contribuabilii persoane fizice pot genera două noi rapoarte:

1. Istoric declarații = Declarații depuse de persoană fizică în formă electronică (până acum era disponibil acest istoric doar pentru persoane juridice)

2. C168 = Duplicat Cerere de înregistrare a contractelor de locațiune

În perioada urmatoare, MFP și ANAF  au în vedere  implementarea plății prin SPV și interconectarea cu ghiseul.ro, a unor categorii de obligații fiscale pentru persoanele juridice.

Reamintim că interconectarea dintre serviciul SPV și ghișeul.ro a fost implementată în luna iunie a.c., contribuabilii persoane fizice având posibilitatea de a achita direct cu cardul bancar, în nume propriu, peste 30 impozite și contribuții, prevăzute în anexa O.M.F.P. 1376/2016. Cele mai frecvente plăți au vizat impozitul pe venit, contribuții, accize colectate și plata unor penalități.  

Lista creanțe fiscale care pot fi plătite prin SPV de către persoanele fizice

Penalitati de nedeclarare

Impozit pe veniturile din activitati independente

Impozit pe veniturile din salarii si asimilate salariilor

Impozit pe veniturile din cedarea folosintei bunurilor

Impozit pe veniturile din investitii sub forma de dividende din strainatate

Impozit pe veniturile din investitii sub forma de dobanzi din strainatate

Impozit pe veniturile din pensii din strainatate

Impozit pe veniturile din premii

Impozit pe veniturile din investitii sub forma castigurilor din transferul titlurilor de valoare si orice alte operatiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate

Impozit pe venituri din valorificarea drepturilor de proprietate intelectuala

Impozit pe veniturile din activitati agricole, silvicultura si piscicultura

Impozitul pe veniturile din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal

Regularizari

Accize incasate din vanzarea de alcool etilic

Accize incasate din vanzarea de tigarete

Contributia individuala de asigurari sociale retinuta de la asigurati

Contributia de asigurari sociale datorata de angajator

Contributia de asigurari sociale datorata de intreprinzatorii titulari ai unei intreprinderi individuale, membrii intreprinderii familiale, persoanele cu statut de persoana fizica autorizata sa desfasoare activitati economice

Contributia de asigurari sociale datorata de persoanele care realizeaza venituri din activitati independente si din activitati economice

Contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale datorata de angajator

Contributia de asigurari sociale de sanatate retinuta de angajator de la asiguratii angajati (salariati)

Contributia de asigurari sociale de sanatate datorata de angajator

Contributia pentru concedii si indemnizatii de la persoanele fizice care au calitatea de angajator

Contributia individuala de asigurari sociale de sanatate datorata de persoanele care realizeaza venituri din: activitati independente, activitati economice si din drepturi de proprietate intelectuala

Contributia individuala de asigurari sociale de sanatate datorata de persoanele fizice care nu realizeaza venituri, prevazute la art. 180 din Codul fiscal

Contributia individuala de asigurari sociale de sanatate datorata de persoanele care realizeaza venituri din:  cedarea folosintei bunurilor, investitii, premii si castiguri din jocuri

Regularizari

Contributia individuala de asigurari pentru somaj retinuta de la asigurati

Contributia de asigurari pentru somaj datorata de angajator

Venituri din amenzi si alte sanctiuni aplicate de catre alte institutii de specialitate

Amenzi judiciare

Venituri din amenzi si alte sanctiuni aplicate de Directia Generala Antifrauda Fiscala

Venituri din amenzi si alte sanctiuni aplicate de catre alte institutii de specialitate

Venituri din amenzi si alte sanctiuni aplicate de catre alte institutii de specialitate

Contributii de asigurari sociale aferente declaratiei unice

Contributii de asigurari sociale de sanatate aferente declaratiei unice

Impozit pe venit aferent declaratiei unice

Penalitati datorate in cazul esalonarii la plata

Spațiul Privat Virtual (SPV) este un serviciu destinat atât persoanelor fizice, cât şi persoanelor juridice sau entităţilor fără personalitate juridică. SPV permite obţinerea informaţiilor privind situaţia fiscală, depunerea electronică a declaraţiilor fiscale, plata obligațiilor fiscale pentru persoanele fizice, primirea electronică a documentelor şi a actelor administrativ fiscale.        

Documentele comunicate prin Spaţiul Privat Virtual au aceeaşi putere juridică, asemenea celor comunicate prin poştă sau la ghişeu.

Accesarea serviciului "Spaţiul privat virtual" se realizează din pagina principală a site-ului ANAF www.anaf.ro, secţiunea ‘’Servicii Online - Serviciul înregistrare/înrolare persoane fizice şi juridice Spaţiul Privat Virtual’’.

Deficitul comercial al României a ajuns, în primele şase luni ale anului, la 8,665 miliarde de euro, în creştere cu 935,7 milioane de euro faţă de cel înregistrat în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2019, arată datele publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Potrivit sursei citate, în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2020, exporturile FOB au însumat 28,590 miliarde de euro, iar importurile CIF au însumat 37,255 miliarde de euro.

În perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2020, exporturile au scăzut cu 18,1%, iar importurile au scăzut cu 12,6%, comparativ cu perioada similară din 2019.

Conform INS, în luna iunie 2020, exporturile FOB au însumat 4,843 miliarde de euro, iar importurile CIF au însumat 6,164 miliarde de euro, rezultând un deficit de 1,321 miliarde de euro. Faţă de luna iunie 2019, exporturile din luna iunie 2020 au scăzut cu 12,9%, iar importurile au scăzut cu 7,9%.

În perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2020, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (46,6% la export şi 35,6% la import) şi alte produse manufacturate (31% la export şi respectiv 30% la import).

Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în primele şase luni ale acestui an a fost de 20,827 miliarde de euro la expedieri şi de 27,195 miliarde de euro la introduceri, reprezentând 72,8% din total exporturi şi 73,0% din total importuri.

Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2020 a fost de 7,762 miliarde de euro la exporturi şi de 10,059 miliarde de euro la importuri, reprezentând 27,2% din total exporturi şi 27% din total importuri.

Sursa www.agerpres.ro