MFP continuă să sprijine mediul de afaceri afectat de criza SARS-COV-2 și prelungește măsurile fiscale adoptate pentru susținerea conformării la plată și menținerea lichidităților financiare pentru revitalizarea activității contribuabililor.

Ministerul Finanțelor Publice propune, printr-un proiect de orodonanță de urgență, scutirea de la plata impozitului specific unor activităţi datorat de operatorii economici care desfășoară activitate în domeniul HORECA pentru perioada rămasă până la sfârșitul anului 2020, având în vedere faptul că impozitul specific datorat este stabilit în funcție de indicatori cantitativi privind suprafața aferentă locației, numărul unităților de cazare, sezonalitate, rangul localității etc. și nu în funcție de veniturile realizate. Contribuabilii care datorează acest impozit vor recalcula impozitul datorat pentru anul 2020, în mod corespunzător, prin împărţirea impozitului specific anual la 365 de zile calendaristice şi înmulţirea valorii rezultate cu numărul de zile obținut prin scăderea din numărul de 365 de zile calendaristice a numărului de zile rămase până la sfârsitul anului 2020 și a numărului de 90 de zile calendaristice prevăzut de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2020, precum și perioada în care au întrerupt activitatea, total sau parţial, ca urmare a stării de urgenţă, după caz. Contribuabilii care au depus declarația fără aplicarea noii măsuri, au posibilitatea depunerii unei declarații rectificative, având în vedere faptul că primul termen de plată a impozitului specific aferent semestrului I este 25 octombrie 2020.

Pentru acordarea posibilității autorităților publice locale de a adopta hotărâri privind reducerea impozitului pe clădiri sau scutirii de la plata taxei pe clădiri, se propune:

• stabilirea termenului de 2 decembrie 2020 până la care autoritățile publice locale pot adopta hotărâri privind reducerea impozitului anual pe clădiri cu până la 50% și a scutirii de la plata taxei lunare pe clădiri;
• stabilirea termenului de 21 decembrie 2020 până la care proprietarii clădirilor, respectiv concesionarii, locatarii, titularii dreptului de administrare sau de folosinţă a unei clădiri proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, după caz, au obligația să depună la organul fiscal local o cerere de acordare a acestor facilități.

Totodată, actul normativ prevede suspendarea cu aproape trei luni a aplicării sancțiunii prevăzută de lege pentru nerespectarea obligației operatorilor economici de a asigura conectarea aparatelor de marcat electronice fiscale la sistemul informatic al ANAF, pentru a permite distribuitorilor autorizați să dezvolte softul, să îl testeze, să obțină supliment de aviz tehnic la ICI București și respectiv să îl implementeze în aparatele de marcat.

Beneficiarii măsurii sunt operatorii economici din categoria marilor contribuabili, care au fost în imposibilitatea de a-și îndeplini obligația de conectare a aparatelor de marcat la sistemul informatic al ANAF, până la data de 30 septembrie 2020, din motive neimputabile lor.

Avantajul măsurii propuse este reprezentat de evitarea afectării grave a activității economice a operatorilor economici din categoria marilor contribuabili și oferirea unui interval de timp rezonabil care permite participanților la procesul de conectare a aparatelor de marcat la sistemul informatic al ANAF să parcurgă toate etapele premergătoare, necesare realizării acestuia.

De asemenea, actul normativ amână până la 31 martie 2021 termenul pentru depunerea notificării privind intenția de restructurare a obligațiilor fiscal, și până la 30 iunie 2021 termenul pentru depunerea cererii de restructurare prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale.

Proiectul de act normativ este publicat pe site-ul MFP la rubrica Transparență decizional

Chiar dacă ne aflăm în valul al doilea al pandemiei autoritățile nu mai doresc să pună țara sub lacăt, măsură care ar periclita și mai mult revenirea economică.

Datele prezentate la începutul acestei săptămâni de INS nu sunt încurajatoare în ceea ce privește evoluția economiei românești.

Conform INS comparativ cu septembrie 2019 rata inflației anuale a crescut luna trecută cu 2,5%, una dintre cele mai ridicate din UE, dar este mai mică decât în august când preţurile de consum au urcat cu 2,7%.

Pe de altă parte, companiile românești au exportat în primele opt luni din acest an bunuri și servicii în valoare de 38,73 miliarde euro, în scădere față de aceeaşi perioadă a anului trecut cu 15,3%, în tim importurile s-au redus cu 11,2% la 50,25 miliarde euro.

Leul așteaptă, de asemenea, notele pe care agențiile de rating Moody´s și Fitch urmează să le acorde României în ultima parte a lunii. O eventuală trecere la categoria „gunoi” (junk) va face ca euro să atingă cu rapiditate pragul de 4,9 lei.

Situația este foarte încordată, ceea ce a făcut ca BCE să anunțe miercurea trecută un maxim al cotației de 4,8760 lei/euro.

Pe plan local, media euro a crescut de la 4,8695 la 4,8742 lei, cea de la sfârșitul perioadei fiind stabilită la 4,8718 lei, într-o ședință în care tranzacțiile s-au realizat între 4,869 și 4,875 lei cu închiderea la 4,872 lei.

Externarea din spital a președintelui Trump, care este infectat cu noul coronavirus, a ținut aversiunea față de risc la valori scăzute și a redus plasamentele în moneda americană, considerată drept un refugiu în momentele politico-economice tensionate.

Investitorii mizau pe un acord între Casa Albă, democrați și republicani privind noile măsuri de stimulare pentru economia SUA, ceea ce a redus cererea de monedă americană, ea depreciiindu-se la 1,1792 – 1,1832 dolari/euro.

Cursul dolarului american a crescut joia trecută până la 4,1468 lei dar a încheiat perioada la 4,1290 lei.

Media monedei elvețiene a fluctuat între 4,5163 și 4,5287 lei, influențată de culoarul îngust de tranzacționare care s-a limitat la 1,074 – 1,08 franci/euro.

Cursul lirei sterline s-a mișcat între 5,3407 și 5,3746 lei.

Prețul gramului de aur a urcat de la 251,7433 la 255,1347 lei, influențat de creșterea unciei până la 1.920 – 1.931 dolari.

Indicii ROBOR au avut o evoluție ascendentă, lichiditatea din piață fiind mai mică față de acum trei săptămâni, când ratele dobânzilor se situau la valori care se mai înregistrau în noiembrie 2017.

La sfârșitul perioadei indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 2,10%, indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a revenit de la 2,11 la 2,12%, în timp ce indicele la 12 luni a crescut de la 2,13 la 2,14%.

Deprecierea monedei americane și creșterea apetitului pentru risc a produs un salt al bitcoin pe platformele specializate la aproape 11.500 dolari, față de un minim de 10.500 dolari la începutul intervalului.

Analiza cuprinde perioada 6  – 12 octombrie

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Etapa de înscriere în cadrul măsurii 1 - "Microgranturi acordate din fonduri externe nerambursabile" din cadrul schemei de ajutor de stat instituite prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 130 din 31 iulie 2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operaţional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID-19, s-a prelungit.

Noul termen-limită de înscriere pentru IMM-urile, PFA-urile, ONG-urile şi CMI-urile care doresc să acceseze microgranturile este miercuri, 21 octombrie 2020, ora 20:00.

Formularul electronic de înscriere în cadrul măsurii 1 - "Microgranturi acordate din fonduri externe nerambursabile" rămâne activ pe link-ul granturi.imm.gov.ro.

Până în prezent, peste 18.700 de cereri au fost depuse în programul de microgranturi.

Totalul bugetului alocat programului este de 100 de milioane de euro.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că, astăzi 16 octombrie 2020, începând cu ora 00:01, a autorizat la plată în cadrul Campaniei de plăţi în avans pentru anul 2020 un număr de 30.005 fermieri, cu o sumă totală de 135.403.738,82 euro, din care:

- 109.511.851,78 euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);
- 21.553.665,47 euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);
- 4.338.221,57 euro cofinanţare de la Bugetul Naţional.

Nivelul plăţilor în avans este de până la 70% în cazul plăţilor directe, iar plăţile se fac în lei, utilizând cel mai recent curs de schimb stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2020 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, respectiv 4,8725 lei pentru 1 euro.

În cazul sprijinului acordat în cadrul dezvoltării rurale nivelul avansului este de până la 85%, la cursul de schimb stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 31 decembrie 2019, respectiv 4,7830 lei pentru 1 euro.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură asigură pe această cale fermierii că depune toate eforturile pentru a acorda la timp subvenţiile, tot personalul fiind mobilizat atât la nivelul centrelor judeţene, cât şi la nivelul aparatului central.

Ministerul Finanţelor Publice a propus deductibilitatea cheltuielilor efectuate de firme sau PFA pentru testarea voluntară a angajaţilor în vederea depistării COVID-19, concomitent cu scutirea de la plata contribuţiilor şi impozitelor pentru aceste sume, care ar fi fost înregistrate drept beneficii salariale.

MFP aminteşte că statul român asigură testarea gratuită a populaţiei care prezintă simptome ale noului coronavirus, precum şi pentru persoanele identificate drept contacţi direcţi ai celor îmbolnăviţi şi care prezintă cel puţin unul dintre simptomele virusului.

Prevederea are în vedere cheltuielile pe care le înregistrează angajatorul sau plătitorul pentru testarea voluntară a angajaţilor, întrucât Codul Fiscal nu reglementa o astfel de situaţie, iar pentru sumele respective firmele ar fi fost obligate să plătească contribuţii de asigurări, ceea ce creştea semnificativ costurile aferente investigaţiei.

Posibilitatea încadrării acestor cheltuieli în categoria cheltuielilor deductibile se acordă contribuabililor care desfăşoară activitatea individual sau într-o formă de asociere, pentru perioada în care este instituită starea de urgenţă sau de alertă.

Proiectul de act normativ propune completarea prevederilor Codului fiscal în sensul introducerii în categoria veniturilor din salarii şi asimilate salariilor neimpozabile şi care nu sunt cuprinse în baza lunară de calcul al contribuţiilor sociale a avantajelor reprezentând contravaloarea cheltuielilor suportate de angajator/plătitor cu efectuarea testelor medicale de diagnosticare a infecţiei COVID-19, la iniţiativa angajatorului/plătitorului, pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor.

Pentru plătitorii de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, în cadrul sistemului de impozitare actual nu se aplică un regim de deducere a cheltuielilor de natură salarială, prin urmare în cazul acestora, contravaloarea cheltuielilor suportate de angajator pentru efectuarea testelor medicale de diagnosticare a infectiei COVID-19 nu se poate scade din baza impozabilă.

Regimul fiscal aplicabil plătitorilor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor este similar şi în cazul contribuabililor plătitori de impozit pe venit potrivit prevederilor Titlului IV - Impozitul pe venit din Codul fiscal, care desfăşoară activităţi pentru care venitul net anual se determină pe baza normelor de venit.

Biroul de presă

Rata anuală a inflaţiei a coborât la 2,5% în luna septembrie a acestui an, de la 2,7% în august, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 4,96%, serviciile cu 2,89%, iar mărfurile nealimentare cu 0,62%, potrivit datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

"Preţurile de consum în luna septembrie 2020, comparativ cu luna septembrie 2019, au crescut cu 2,5%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 2,1%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (octombrie 2019 - septembrie 2020) faţă de precedentele 12 luni (octombrie 2018 - septembrie 2019), calculată pe baza IPC, este 3,0%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 2,8%", se arată în comunicatul INS.

Rata anuală a inflaţiei IPC pentru sfârşitul anului curent şi al anului viitor este prognozată la 2,7% şi, respectiv, la 2,5%, potrivit Raportului asupra inflaţiei publicat de Banca Naţională a României.

"Contribuţia estimată a modificării impozitelor indirecte este de 0,2 puncte procentuale la sfârşitul anului curent şi de 0,4 puncte procentuale la finele celui viitor. Rata medie anuală a inflaţiei IPC îşi va continua parcursul descendent din prima jumătate a anului curent, dar într-un ritm mai atenuat, fiind anticipată să atingă 2,5% la orizontul proiecţiei, trimestrul II 2022", se menţionează în raport.

Potrivit BNR, comparativ cu Raportul anterior, revizuirile pentru rata anuală a inflaţiei IPC sunt minore. Valoarea anticipată pentru finele anului curent este mai redusă cu 0,1 puncte procentuale, în condiţiile reevaluării descendente a contribuţiei componentelor exogene ale coşului de consum, care contrabalansează proiectarea la acest orizont a unor valori uşor mai ridicate în cazul inflaţiei de bază. Pentru finele anului viitor, prognoza este similară celei precedente.