Românii pot subscrie începând de marţi, 17 noiembrie 2020, pentru noi emisiuni de titluri de stat destinate exclusiv populaţiei în cadrul Programului Tezaur, cu maturităţi de 1, 2 şi 3 ani. Perioada de subscriere se va încheia pe data de 14 decembrie 2020. Aceste emisiuni reprezintă o alternativă de economisire avantajoasă pentru români, având în vedere că veniturile provenind din dobânzi sunt neimpozabile.

Rata dobânzii este de 3,5% - 1 an, 3,75% - 2 ani, 4,00% - 3 ani, fără plafon individual de subscriere.

Titlurile de stat pot fi cumpărate:
- de la unităţile Trezoreriei Statului în perioada 17 noiembrie - 11 decembrie 2020;
- de la unităţile C.N. Poşta Română în perioada 17 noiembrie - 10 decembrie 2020 în mediul urban şi în perioada 17 noiembrie - 12 decembrie 2020 în mediul rural.

Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii.

Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate prin depunerea unei cereri doar în perioada de subscriere.
Titlurile de stat sunt în formă dematerializată şi au valoare nominală de 1 leu. Dobânda este plătită la termenele prevăzute în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului Tezaur sunt transferabile şi se pot răscumpăra în avans.

În cazul decesului, dreptul de proprietate asupra titlurilor de stat se transferă moştenitorilor, care prezintă documentele legale care le atestă calitatea.

Prospectul de emisiune şi orice eventuale modificări ale acestuia se publică pe: http://www.mfinante.ro, www.datoriepublica.mfinante.gov.ro, https://www.comunicatii.gov.ro,https://www.posta-romana.ro

Biroul de presă

Agenția Națională de Administrare Fiscală a elaborat proiectul de ordin al președintelui ANAF pentru aprobarea procedurii de aplicare a acordării eşalonării la plată de către organul fiscal central. Modelul de cerere se regăsește în Anexa nr. 1 a procedurii. Cererile depuse de contribuabili, atât înainte, cât și după publicarea ordinului în Monitorul Oficial al României, sunt analizate de organele fiscale centrale în vederea soluționării. Cererile vor putea fi depuse prin mijloace electronice de transmitere la distanță, după publicarea ordinului in Monitorul Oficial al României.

        Proiectul de ordin al președintelui ANAF pentru aprobarea procedurii de aplicare a acordării eşalonării la plată de către organul fiscal central, precum și pentru modificarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 90/2016 pentru aprobarea conţinutului cererii de acordare a eşalonării la plată şi a documentelor justificative anexate acesteia, precum şi a Procedurii de aplicare a acordării eşalonării la plată de către organul fiscal central, poate fi consultat pe site-ul www.anaf.ro, la rubrica Transparență Decizională. Proiectul de ordin a fost elaborat în vederea reglementării procedurii ce trebuie aplicată în mod unitar atât de către contribuabili, cât si de către organele fiscale. De asemenea,  prin proiectul de ordin au fost elaborate și modele de formularele utilizate de organele fiscale pentru soluționarea  cererilor depuse de mediul de afaceri.
Ministerul Finanțelor Publice și Agenția Națională de Administrare Fiscală au elaborat noi măsuri fiscale în vederea sprijinirii mediului de afaceri, aprobate prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 181/2020. Una dintre principalele facilități fiscale este eșalonarea la plată simplificată, care se acordă pe o perioadă de maxim 12 luni, pentru obligațiile bugetare datorate după declararea stării de urgență.
        Adoptarea acestei facilități a vizat susținerea conformării la plată și menținerea lichidităților financiare pentru revitalizarea activității contribuabililor, ca efect al crizei sanitare.
        Condiții de acordare ce trebuie îndeplinite debitor:
        a) să depună cerere până la data de 15 decembrie 2020 inclusiv, sub sancțiunea decăderii. La cerere, debitorul poate anexa graficul de eşalonare cuprinzând cuantumul propus al ratelor de eşalonare;
        b) să nu înregistreze obligații bugetare restante la data declarării stării de urgență, nestinse la data eliberării certificatului de atestare fiscală;
        c) să nu se afle în procedura faliment;
        d) să nu se afle în dizolvare;
        e) să aibă depuse toate declarațiile fiscale;
        f) să nu i se fi stabilit răspunderea potrivit legislației privind insolvența și/sau răspunderea solidară, potrivit prevederilor art. 25 și 26 din Codul de procedură fiscală.
       
        Avantajele accesarii eșalonării la plată simplificate:
·        este o alternativă la măsurile fiscale adoptate după intrarea în starea de urgență, în vederea susținerii conformării voluntare la plată pentru obligațiile acumulate în perioada de criză sanitară;
·        reprezintă o procedură simplificată de acordare a eșalonarii la plată, pentru contribuabilii care si-au achitat obligațiile fiscale datorate până la data intrării în starea de urgență;
·        se acordă numai în baza unei cereri la care se poate atașa o propunere de grafic, fără a fi depuse alte documente. Termenul de soluționare este de cel mult 5 zile;  
·        se suspendă executarea silită pentru obligațiile bugetare ce fac obiectul eșalonării la plată;
·        nu se constituie garanții;
·        nu se consideră a fi restante obligațiile bugetare pe perioada eșalonării la plată;
·        pe perioada eșalonării la plată, contribuabilii trebuie să achite toate obligațiile născute în această perioadă, cu posibilitatea de prelungire a termenelor de plată;
·        se poate solicita, de două ori pe perioada de valabilitate a eșalonării la plată, modificarea eșalonării la plată prin includerea în eșalonare a obligațiilor ce constituie condiție de menținere a valabilității acesteia;
·        se poate menține eșalonarea la plată pierdută, de două ori pe perioada de valabilitate a eșalonarii la plată.
       
        Un alt aspect pe care îl vizează eșalonarea simplificată este acela că, această facilitate fiscală poate fi accesată și de către debitorii care au în derulare eșalonări la plată acordate potrivit Codului de procedură fiscală, prin depunerea unei cereri la organul fiscal. Astfel, în cazul acestora se poate acorda eșalonarea la plată pe o perioadă de maxim 12 luni, numai pentru obligațiile bugetare datorate după declararea stării de urgență, condițiile mai sus menționate fiind aplicabile și în cazul lor.

        Totodată, OUG nr. 181/2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 988 din 26 octombrie 2020, mai prevede prelungirea măsurilor dispuse prin Ordonanța de urgențã a Guvernului nr. 29/2020, precum și în Ordonanța de urgențã a Guvernului nr. 48/2020, până la data de 25 decembrie a.c.:

1.  Nu se calculeazã și nu se datoreazã dobânzi și penalitãți de întârziere conform Codului de procedurã fiscalã, pentru obligațiile fiscale scadente începând cu data intrãrii în vigoare a Ordonanței de urgențã Guvernului nr. 29/2020 și neachitate pânã la data de 25 decembrie 2020.
           2. Nu sunt considerate obligații fiscale restante, potrivit legii, obligațiile fiscale scadente începând cu data intrãrii în vigoare a Ordonanței de urgențã Guvernului nr. 29/2020 și neachitate pânã la data de 25 decembrie 2020.
           3. Se suspendã sau nu încep mãsurile de executare silitã, prin somație, poprire și valorificarea bunurilor la licitație, a creanțelor bugetare, cu excepția executãrilor silite care se aplicã pentru recuperarea creanțelor bugetare stabilite prin hotãrâri judecãtorești pronunțate în materie penalã, precum și a ajutoarelor de stat a căror recuperare a fost dispusă printr-o decizie a Comisiei Europene/furnizorului ajutorului de stat sau a unei instanțe naționale.
              4. Nu se calculeazã și nu se datoreazã dobânzi și penalitãți, conform Codului de procedurã fiscalã, pentru plata cu întârziere a ratelor din graficele de eșalonare neachitate pânã la data de 25 decembrie 2020. În acest caz, organul fiscal competent, din oficiu, reface graficul de eșalonare, cu respectarea perioadei de eșalonare aprobate.
           5. Se suspendã condițiile de menținere a valabilitãții eșalonãrilor la platã acordate potrivit legii. Aceste condiții se considerã îndeplinite dacã debitorii achitã obligațiile aferente în termen de 30 de zile de la încetarea perioadei de aplicare a acestor mãsuri fiscale.
           6. Pentru obligațiile care reprezintã condiție de menținere a valabilitãții înlesnirilor la platã, contribuabilii pot solicita modificarea eșalonãrii la platã, cu condiția ca cererea sã fie depusã pânã la expirarea termenului menționat la pct. 5, prevederile art. 195 din Codul de procedurã fiscalã aplicându-se în mod corespunzãtor.
           7. Obligațiile bugetare care reprezintã condiție de menținere a valabilitãții înlesnirilor la platã, inclusiv cele cuprinse în ratele din graficele de eșalonare, nu sunt considerate obligații fiscale restante.
               8. Extinderea rambursãrii TVA cu control ulterior.
               9. Termenele de prescripție a dreptului organului fiscal de a stabili creanțe fiscale și de a cere executarea silitã, precum și cel al contribuabilului/plãtitorului de a cere restituirea creanțelor fiscale, prevãzute de Codul de procedurã fiscalã, se suspendã sau nu încep sã curgã pânã la data de 25 decembrie 2020.
                          
           Încă de la declanșarea crizei sanitare în România de acum nouă luni, Ministerul Finanțelor Publice și ANAF au înțeles dificultățile cu care se confruntă companiile în asigurarea lichidităților atât de necesare continuării activității și pentru menținerea salariaților.
            MFP și ANAF au apreciat ca primordială sanatatea populației și a mediului de afaceri, sens în care au creat un mecanism de sprijinire a contribuabililor de bună credință oferind un pachet de măsuri fiscale, inclusiv amânarea plății obligațiilor bugetare, pentru ca aceștia să nu resimtă puternic efectele negative ale pandemiei. În plus, Ministerul Finanțelor Publice și ANAF au înființat veritabile nuclee de specialiști, care au fost în strânsă legatură cu reprezentanți ai mediului de afaceri și care au muncit intens pentru dezvoltarea și îmbunătățirea serviciilor online pentru a fi accesibile și intuitive, astfel încât contribuabilii să  treacă cu bine peste această perioadă dificilă, să rămână sănătoși atât ei, cât și familiile și afacerile lor.

Rata anuală a inflaţiei a coborât la 2,2% în luna octombrie a acestui an, de la 2,5% în septembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 4,34%, serviciile cu 2,85%, iar mărfurile nealimentare cu 0,60%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

"Preţurile de consum în luna octombrie 2020, comparativ cu luna octombrie 2019, au crescut cu 2,2%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 1,8%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (noiembrie 2019 - octombrie 2020) faţă de precedentele 12 luni (noiembrie 2018 - octombrie 2019), calculată pe baza IPC, este 2,9%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 2,7%", se arată în comunicatul INS.

Rata anuală a inflaţiei IPC pentru sfârşitul anului curent şi al anului viitor este prognozată la 2,7% şi, respectiv, la 2,5%, potrivit Raportului asupra inflaţiei publicat de Banca Naţională a României.

Cartofii, chiria şi încălţămintea din piele s-au scumpit cel mai mult în luna octombrie, faţă de septembrie, în timp ce preţurile la citrice şi alte fructe meridionale, frigidere şi servicii transport aerian au scăzut.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate miercuri, chiria a crescut cu 0,49% în luna octombrie a acestui an, faţă de septembrie 2020, respectiv cu 2,32% în comparaţie cu luna decembrie a anului trecut. Serviciile de transport aerian s-au ieftinit în octombrie cu 16,41% faţă de septembrie şi cu 8,36% faţă de luna decembrie.

Încălţămintea din piele s-a scumpit cu 0,85% în luna octombrie comparativ cu luna anterioară, şi cu 1,79% faţă de decembrie anul trecut. Frigiderele şi congelatoarele s-au ieftinit cu 0,02% în octombrie faţă de septembrie, iar raportat la decembrie 2019 preţul acestora este mai mare cu 1,64%.

În ceea ce priveşte mărfurile alimentare, cartofii s-au scumpit în octombrie cu 4,63% faţă de septembrie dar s-au ieftinit cu 29,45% faţă de luna decembrie 2019. Comparativ cu luna decembrie 2019, în luna octombrie a acestui an cel mai mult s-au scumpit fasolea boabe şi alte leguminoase, cu 17,59%.

În schimb, în luna octombrie, s-au ieftinit citricele şi alte fructe meridionale, cu 3,89% faţă de septembrie, dar s-au scumpit cu 11,40% comparativ cu finalul anului trecut.

România a consemnat o scădere economică de 6% în trimestrul III din 2020, raportat la perioada similară din 2019, însă faţă de trimestrul anterior a înregistrat o creştere de 5,6%, potrivit datelor semnal al Institutului Naţional de Statistică, date vineri publicităţii.

Potrivit INS, în perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2020, Produsul Intern Brut a scăzut, comparativ cu perioada similară din 2019, cu 5,1% pe seria brută şi cu 4,6% pe seria ajustată sezonier.

Produsul Intern Brut a fost mai mare, în termeni reali, cu 5,6%, în trimestrul III, comparativ cu trimestrul anterior. Pe serie ajustată sezonier, în trimestrul III 2020, comparativ cu trimestrul anterior, PIB a crescut cu 5,6%. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2019, Produsul Intern Brut a înregistrat o scădere cu 6,0%. În perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2020, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2019, Produsul Intern Brut a scăzut cu 4,6%.

Pe serie brută, comparativ cu acelaşi trimestru din anul 2019, PIB în trimestrul III 2020 a înregistrat o scădere cu 6,0%. În perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2020, faţă de aceeaşi perioadă din anul 2019, PIB a scăzut cu 5,1%.

Leul a avut în perioada analizată o evoluție stabilă, ușor descendentă, în contrast cu alte monede din regiune care au recuperat o bună parte din pierderile înregistrate în fața euro până la sfârșitul lui octombrie.

Principalul eveniment a fost reprezentat de întâlnirea CA al BNR, de joia trecută, unde s-a decis menținerea dobânzii de politică monetară la minimul istoric de 1,5% pe an

Pentru a reduce presiunea pe curs, a fost redusă rezerva minimă obligatorie pentru pasivele în valută ale băncilor de la 6 la 5%, ceea ce va aduce mai mulți euro în piață.

Cursul euro a fluctuat în culoarul 4,8667 – 4,8690 lei, până luni când media a urcat la 4,8715 lei, iar tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,866 – 4,874 lei, cu închiderea la 4,871 lei.

Apropierea alegerilor parlamentare va dezechilibra evoluția leului, chiar dacă Florin Cîţu, ministrul de finanțe, a anunțat că România a avut în trimestrul al treilea o creştere economică de 5,6% comparativ cu precedentele trei luni. Aceasta ar reprezenta reprezintă cea mai mare creştere economică trimestrială din ultimii 20 de ani, ceea ce ar comprima reducerea PIB din acest an la 4,6%

Până la sfârșitul anului, evoluția monedei unice va fi influențată de modul în care se va realiza efectiv Brexit-ul. Cu acord sau fără între Uniunea Europeană și Regatul Unit.

Plecarea din guvern a lui Dominic Cummings, arhitectul campaniei Brexit, și reintrarea în autoizolare a premierului Boris Johnson, au adus creștere monedei unice.

De la un maxim de 1,1921 dolari, euro a alunecat joi până la un minim de 1,1759 dolari, pentru ca la finalul perioadei să urce la 1,1828 – 1,1869 dolari.

La noi, după o creștere de la 4,0987 la 4,1316 lei, cursul monedei americane a fost stabilit la sfârșitul perioadei la 4,1132 lei.

Moneda elvețiană s-a depreciat de la 1,069 la 1,083 franci/euro iar media ei a coborât de la 4,5543 la 4,4999 lei, cea de luni fiind anunțată la 4,5106 lei.

Lira sterlină a avut o evoluție oscilantă față de euro, care s-a reflectat în cursul ei. După un salt de la 5,3867 la 5,4777 lei, intervalul s-a încheiat la 5,4221 lei.

Reducerea cererii de metal galben și fluctuațiile cursului monedei americane au influențat evoluția prețului gramului de aur. El a scăzut joia trecută la 247,6220 lei, pentru ca sfârșitul perioadei să urce la 250,1916 lei, când uncia a fluctuat pe piețele specializate în culoarul 1.870 – 1.896 dolari.

Reducerea cererii de lei a menținut tendința descendentă a dobânzilor interbancare.

La sfârșitul perioadei, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut de la 2,05 la 2,04%. Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 2,12 la 2,11% iar cel la 12 luni a stagnat la 2,14%..

Bitcoin a urcat pe platformele specializate la aproape 16.500 de dolari, nivel care nu a mai fost atins de la sfârșitul lui 2017, după care a fluctuat între 15.500 – 16.500 dolari. Reamintim că în prima săptămână din ianuarie criptomoneda fluctua între 6.900 și 7.500 dolari.

Analiza cuprinde perioada 10 – 16 noiembrie

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Deciziile luate de agențiile Moody´s și Fitch de a nu modifica ratingurile României înainte de alegerile parlamentare, cât și câștigarea de către Joe Biden a funcției de președinte al Statelor Unite au păstrat cursul euro într-un culoar foarte îngust.

Leul a câștigat în prima ședință din noiembrie un ban în fața euro, până la 4,8643 lei, iar în perioada analizată cursul s-a mișcat în culoarul 4,8657 – 4,8575 lei.

Luni, media a fost stabilită la 4,8674 lei, într-o ședință în care transferurile s-au efectuat în cea mai mare parte a ei în culoarul 4,864 – 4,868 lei. Înainte de închiderea pieței locale, moneda unică s-a apreciat la 1,1921 dolari moment care a coincis cu o scădere a cotațiilor până la 4,859 lei, minime al ultimelor două luni.

Capacitatea de apreciere a monedei naționale este limitată, investitorii fiind prudenți înainte cu o lună de alegerile parlamente, al căror rezultat este incert, în condițiile în care România a intrat într-o „Mică Închidere”.

În schimb, mediile altor monede din regiune s-au apreciat semnificativ, profitând de reducerea aversiunii față de risc. Cea poloneză s-a întărit de la 4,6330 la 4,4870 zloți/euro iar cea maghiară de la 369,03 la 358,02 forinți/euro.

Analiștii cred că destinele economiei vor fi controlate de către Rezerva Federală americană, până la investirea celui de-al 46-lea președinte la sfârșitul lunii ianuarie. Ei anticipează că piața va fi inundată cu un nou val de lichidități de către Fed, cu scopul de a sprijini economia SUA ceea ce ar putea face ca moneda americană să scadă spre 1,25 dolari/euro, evoluție care va fi benefică pentru exportatorii de peste Ocean.

Euro s-a apreciat rapid de la 1,1624, la începutul perioadei, la 1,1865 – 1,1921 dolari, la finalul ei, după care marcările de profit au coborât cotațiile la 1,1816 dolari.

La noi, cursul monedei americane a scăzut de la 4,1695 la 4,0987 lei.

Moneda elvețiană s-a mișcat în culoarul 1,067 – 1,072 franci/euro, cu media fluctuând între 4,5417 și 4,5582 lei, cea de luni fiind stabilită la 4,5543 lei.

Cursul lirei sterline a crescut miercuri la 5,4071 lei dar a scăzut la sfârșitul intervalului la 5,3867 lei.

Prețul gramului de aur a crescut în perioada analizată, în ciuda deprecierii monedei americane, de la 252,9346 la 258,0763 lei. Evoluția s-a datorat majorării cererii de metal galben, investitorii dorind să se protejeze față de situația încordată din piețe. Luni, uncia a urcat la 1.954 – 1.965 dolari, față de 1.880 – 1.890 dolari la începutul perioadei analizate. Reamintim că gramul de aur a atins un record istoric de 260,8073 lei în 3 august.

În perioada analizată, dobânzile interbancare au avut o evoluție descendentă în condițiile în care cererea de lei s-a redus, atât cea comercială cât și cea „speculativă”.

La sfârșitul intervalului, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a coborât luni de la 2,11 la 2,10%. Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a scăzut de la 2,16 la 2,15% iar cel la 12 luni a stagnat la 2,16%.

Bitcoin a crescut la finalul săptămânii trecute la aproape 16.000 dolari, valoare care a fost atinsă ultima dată la sfârșitul lui 2017, după care a coborât pe platformele specializate spre 14.600 - 15.800 dolari.

Analiza cuprinde perioada 3 – 9 noiembrie

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu