Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că începând de mâine, 03 septembrie 2020, se depun cererile de solicitare a ajutorului de stat acordat producătorilor agricoli care au înființat culturi în toamna anului 2019, afectate de seceta pedologică, într-un interval de 10 zile lucrătoare.

Formularul cererii de solicitare a ajutorului de stat se regăsește în OUG nr.148/27.08.2020, publicată în Monitorul Oficial nr 806 din data de 02.09.2020, și poate fi descărcat de pe site-ul APIA, accesând adresa www.apia.org.ro.

Cererile se depun la Centrele locale/ judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al Municipiului Bucureşti pe raza cărora/căruia a fost depusă Cererea unică de plată în Campania 2020.

Cererea de solicitare a ajutorului de stat, însoţită de documentele solicitate poate fi transmisă la Centrele județene/locale APIA, respectiv al Municipiului Bucureşti şi prin fax sau poştă sau în format electronic prin e-mail.

Beneficiari:

a) producătorii agricoli persoane fizice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale, constituite potrivit prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 182/2016, cu modificările și completările ulterioare;

b) producătorii agricoli persoane juridice, cu excepția grupurilor de producători.

Ajutorul de stat se acordă beneficiarilor care au înființat în toamna anului 2019 următoarele culturi: - grâu, secară, triticale, orz, orzoaică, ovăz, rapiță.

Beneficiarii trebuie să îndeplinescă cumulativ următoarele condiții :

a) să deţină proces-verbal de constatare şi evaluare a pagubelor, încheiat până la data de 15 iunie inclusiv, în care procentul de calamitare este de peste 30% aferent culturii calamitate;

b) suprafața calamitată să reprezinte un procent de peste 30% din suprafața totală declarată în Cererea unică de plată în anul 2020, aferentă culturii calamitate;

c) să fie înregistraţi în evidenţele APIA în anul 2020, cu Cerere unică de plată 2020;

d) nu se afla în dificultate, respectiv reorganizare, lichidare sau în faliment la data depunerii cererii de solicitare a ajutorului de stat, în baza evidențelor Oficiului Național al Registrului Comerțului. 

Atenție!!! Suprafața pentru care se acordă ajutorul de stat nu poate depăși suprafața culturii declarate în cererea unică de plată depusă în cadrul Campaniei 2020.

Prin excepție beneficiarii care au suprafețe calamitate cu culturile menționate, confirmate prin procesul – verbal de constatare și evaluare a pagubelor, care au fost întoarse sau nu au mai fost însămânțate după calamitare și nu se regăsesc, în totalitate sau parțial, în cererea unică de plată 2020, suprafețele calamitate avute în vedere pentru ajutorul de stat sunt cele menționate în procesul – verbal de constatare și evaluare a pagubelor.

Pentru acești beneficiari ajutorul de stat se acordă pentru suprafațele confirmate prin procesul – verbal de constatare și evaluare a pagubelor, dar nu mai mult de suprafața declarată cu teren arabil în cererea unică de plată din Campania 2020.

Cererea de solicitare a ajutorului de stat va fi însoțită de următoarele documente:

a) copie a procesului-verbal de constatare şi evaluare a pagubelor;

b) coordonate bancare în condițiile în care nu se mențin coordonatele bancare existente la Cererea  unică de plată 2020.

Atenție!!! Dacă documentul de identificare a coordonatelor bancare existent la dosarul cereri de plata depuse la APIA nu se modifică acesta rămâne valabil și pentru acordarea ajutorului de stat. Documentele depuse în copie de către beneficiar, vor purta sintagma “conform cu originalul”, vor fi datate și însușite prin semnătură de către beneficiar.

Cuantumurile maxime ale ajutorului de stat se regăsesc în tabelul de mai jos:

MADR anunţă că Ordinul 182/2020 privind normele de prevenirea şi stingerea incendiilor specific activităţilor sectoarelor din domeniul agricol va fi abrogat, în cel mai scurt timp urmând a se publica decizia în Monitorul Oficial.

Aşa cum a anunţat ministrul Adrian Oros în cadrul conferinţei de presă din 4 august 2020, acest Ordin urma să fie revizuit împreună cu asociaţiile de fermieri. Astfel, Ministerul a primit mai multe propuneri din partea asociaţiilor de profil, constatându-se necesitatea modificării Ordinului într-un procent mai mare de 50%.

Potrivit Legii 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, modificarea unui ordin care depăşeşte 50% implică abrogarea respectivului document.

În acest sens, având în vedere condiţiile agro-meteorologice deosebit de grele întâmpinate în acest an din cauza secetei pedologice, pentru a nu împovăra fermierii, MADR va elabora un nou act normativ îmbunătăţit în urma discuţiilor din cadrul grupurilor de lucru organizate împreună cu reprezentanţii IGSU .

Potrivit datelor furnizate de INS Direcţia de Statistică Călăraşi, luna iunie 2020, comparativ cu luna precedentă, a fost caracterizată de creşterea numărului  de salariaţi (+34). Efectivul salariaţilor din judeţul Călăraşi la sfârşitul lunii iunie 2020 a fost de 44414 persoane, înregistrând o creştere cu 0,1% faţă de luna precedentă şi o scădere cu 1,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 4677 persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 15037  persoane în industrie şi construcţii şi de 24700 salariaţi în servicii. 

Câştigul salarial mediu nominal brut şi net

Câştigul salarial  mediu  nominal  brut  în  judeţul  Călăraşi, în luna iunie 2020 a fost de 4467 lei, cu 1,7 % mai mare decât în luna precedentă.

Câştigul salarial mediu nominal net în judeţul Călărasi, a fost de 2732 lei, mai mare cu 2,2% comparativ cu luna precedentă (2673 lei). Valorile cele mai mici ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat  în industrie şi construcţii (2390 lei), în agricultură, silvicultură şi pescuit (2496 lei), iar cele mai mari în servicii (2969 lei).

Evoluţia principalilor indicatori socio-economici la nivelul judeţului Călăraşi, în luna iunie 2020  s-a caracterizat prin:

- creşterea producţiei industriale realizată în luna iunie 2020 cu 1,4% faţă de luna precedentă şi  scăderea cu 8,5% faţă de producţia industrială realizată în luna iunie 2019;

- creşterea câştigului salarial mediu nominal net cu 2,2% faţă de luna precedentă şi respectiv cu 5,2% comparativ cu luna iunie 2019;

- creşterea ratei şomajului înregistrat la sfârşitul lunii iunie 2020 faţă de luna precedentă cu 0,3 puncte procentuale şi scăderea cu 0,1 puncte procentuale  faţă de luna iunie 2019;

- creşterea  indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare, din structurile de primire turistică, cu 8,6 puncte procentuale faţă de luna anterioară şi scăderea cu 23,1 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent;

- creşterea  numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale comparativ cu luna precedentă cu 19 şi scăderea cu 2 faţă de luna iunie 2019;

- scăderea numǎrului născuţilor-vii, al deceselor sub 1 an, creşterea numărului deceselor generale, al căsătoriilor, al divorţurilor. Comparativ cu luna iunie 2019, a crescut numărul deceselor generale, numărul divorţurilor, a scăzut numărul născuţilor-vii şi al căsătoriilor. Numărul deceselor sub 1 an s-a menţinut la acelaşi nivel.

Producţia industrială realizată în luna iunie 2020 a înregistrat o creştere cu 1,4% comparativ cu luna precedentă.

În luna iunie 2020, aportul industriei prelucrătoare a fost de 99,6% din volumul total al producţiei industriale realizată.

Producţia  industrială  realizată  în  luna iunie 2020, a fost mai mică cu 8,5% faţă de  producţia  industrială realizată în luna iunie 2019. S-au înregistrat scăderi în: fabricarea produselor textile, industria metalurgică, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte.

Câştigul salarial mediu nominal brut pe total judeţ, în luna iunie 2020, a fost de 4467 lei, mai mare cu 1,7% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 5,3% comparativ cu luna iunie 2019. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 4163 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 3661 lei  în industrie şi construcţii şi de 4978 lei în servicii. 

Câştigul salarial mediu nominal net  în luna iunie 2020, a fost de 2732 lei, mai mare cu 2,2% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 5,2% comparativ cu luna iunie 2019. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 2496 lei  în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 2390 lei  în industrie şi construcţii şi de 2969 lei  în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal brut la nivelul economiei naţionale, în luna iunie 2020 a fost de 5369 lei, iar cel net de 3298 lei. Comparativ cu luna precedentă, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 3,7%. Indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele general al preţurilor de consum al populatiei, a fost de 103,6% pentru luna iunie 2020 faţă de luna precedentă, de 221,8% faţă de  octombrie 1990 şi de 102,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Efectivul salariaţilor, la sfârşitul lunii iunie 2020, a fost de 44414 persoane, mai mare cu 34 persoane faţă de luna precedentă şi mai mic cu 614 persoane faţă de luna iunie 2019.

Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 4,7 mii persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 15,0 mii persoane în industrie şi construcţii şi de 24,7 mii salariaţi în servicii.

Potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană  pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi, numărul şomerilor înregistraţi, la sfârşitul lunii iunie 2020, era de 3183 persoane, în creştere cu 259 persoane faţă de luna precedentă (+8,9%).  

Comparativ   cu   luna  iunie 2019,  numărul  şomerilor înregistraţi a fost  mai  mic cu  87 persoane 

(-2,7%).

La  sfârşitul  lunii iunie 2020, femeile reprezentau 50,7% din numărul total al şomerilor  înregistraţi.

Din numărul total al şomerilor înregistraţi, 687 persoane (21,6% din total şomeri)  beneficiau  de indemnizaţie de şomaj 75% şi 5 persoane (0,2% din total şomeri) au primit indemnizaţie de şomaj  50%.

Numărul şomerilor neindemnizaţi la sfârşitul lunii iunie 2020 era de 2491 persoane, reprezentând 78,3% din totalul şomerilor înregistraţi – majoritatea (87,1%) având studii primare, gimnaziale sau profesionale.

Rata  şomajului  înregistrat la sfârşitul lunii iunie 2020, în judeţul Călăraşi, a fost de 3,5%, calculată în raport cu populaţia activă civilă totală (3,2% în luna mai 2020 şi 3,6% în  luna iunie  2019).

Pentru  femei, rata şomajului în luna iunie 2020 a fost de 3,6% (3,3% în luna mai 2020 şi 3,6% în luna iunie 2019).

Pentru bărbaţi, rata şomajului în luna iunie 2020 a fost de 3,4% (3,2% în luna mai 2020 şi 3,6% în luna iunie 2019).

Din evidenţa Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi reiese că, la sfârşitul lunii iunie 2020 existau 673 de locuri de muncǎ vacante, din care 320 regăsindu-se în sectorul privat. Din totalul locurilor de muncă vacante, 310 erau pentru muncitori (46,1%).

Evoluţia principalelor fenomene demografice în luna iunie 2020, comparativ cu luna precedentă a fost caracterizată de creşterea  numǎrului  deceselor generale, al căsătoriilor, al divorţurilor, de scăderea   numărului născuţilor-vii  şi al deceselor sub 1 an. Comparativ cu luna iunie 2019, a crescut numărul deceselor generale, numărul divorţurilor, a scăzut numărul născuţilor-vii şi al căsătoriilor. Numărul deceselor sub 1 an s-a menţinut la acelaşi nivel.

Natalitatea. În luna iunie 2020, numărul născuţilor-vii a fost de 175, mai mic cu 14 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 51 faţă de luna iunie 2019.

Mortalitatea generală. În luna iunie 2020, numărul deceselor înregistrate a fost de 341, mai mare cu 5 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 17 faţă de luna iunie 2019.

Mortalitatea infantilă. În luna iunie 2020 nu s-au înregistrat  decese sub 1 an, menţinându-se la acelaşi nivel comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Faţă de luna anterioară, numărul deceselor sub 1 an a scăzut (2 decese sub 1 an în luna anterioară).

Sporul natural. Ca urmare a faptului că numărul născuţilor-vii a fost mai mic decât cel al deceselor, s-a înregistrat un spor natural negativ -166 persoane în luna iunie 2020                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      (-147 persoane  în luna mai  2020 şi -98 în luna iunie 2019).

Nupţialitatea. La oficiile de stare civilă, în luna iunie 2020, s-au înregistrat 88 căsătorii, mai multe cu 46 faţă de luna precedentă  şi mai puţine cu 104 faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

Divorţialitatea. În luna iunie 2020 s-au înregistrat 44 divorţuri, mai multe cu 2 faţǎ de luna precedentǎ şi respectiv cu 7 comparativ cu  luna iunie 2019 .

În luna aprilie 2020, comerţul internaţional cu bunuri s-a concretizat într-un volum al exporturilor FOB de 12,4 milioane euro şi al importurilor CIF de 15,3 milioane euro, înregistrând un sold negativ de 2,9 milioane euro. Exporturile FOB au înregistrat o scădere  faţă de luna precedentă (-29,5%) şi respectiv faţă de luna aprilie 2019 (-44,2%), importurile CIF au înregistrat o scădere faţă de luna precedentă (-43,7%) şi respectiv  faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent (-44,6%).

În perioada 1.I-30.IV.2020 în structura exporturilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni din Nomenclatorul Combinat (NC): produse vegetale (17,5%), metale comune şi articole din acestea (40,5%),  articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (18,9%), materii textile şi articole din acestea (6,5%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (6,7%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (4,6%).

În structura importurilor, în perioada 1.I-30.IV.2020, ponderea o deţin următoarele secţiuni: metale comune şi articole din acestea (39,4%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat  sau reprodus sunetul şi imaginile (10,4%), materii textile şi articole din acestea (4,4%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (6,1%), articole din piatrǎ, ciment, ceramicǎ, sticlǎ şi din alte materiale similare (6,6%), mijloace de transport (4,1%), produse vegetale (6,7%), produse  ale  industriei  chimice şi ale industriilor conexe (8,5%), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (5,2%).

În luna iunie 2020 activitatea de turism s-a caracterizat prin creşterea numǎrului de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, a numărului de înnoptǎri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică şi a indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune faţă de luna precedentă. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, s-a caracterizat prin scăderea numărului de sosiri, a numărului de înnoptări şi a indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare.

Numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică în luna iunie 2020, a fost de 508,  mai mic cu 78,2% comparativ cu luna iunie 2019.

Sosirile înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 90,9% din numărul total de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare.

Numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna iunie 2020, a fost de 1119, mai mic cu 84,1% comparativ cu luna iunie 2019.

Înnoptările înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 89,3% din numărul total de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, în luna iunie 2020, a fost de 8,6% la total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, mai mic cu 23,1  puncte procentuale comparativ cu luna iunie 2019.

În luna iunie 2020, s-au eliberat 41 autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale, mai multe cu 19 faţă de  luna anterioară şi mai puţine  cu 2 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Rata inflaţiei, a fost în luna iunie 2020 de 0,08%  faţă  de luna precedentă şi de 2,58% faţă de luna iunie 2019.

Rata medie lunară a inflaţiei, în  perioada  1.01-30.06.2020, a fost de 0,3%, în scădere faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent (0,5%).

În luna iunie 2020 faţă de luna anterioară, au crescut preţurile mărfurilor nealimentare (+0,28%), tarifele serviciilor (+0,34%) şi au scăzut  preţurile mărfurilor alimentare (-0,38%).

Leul a avut în perioada analizată o evoluție stabilă față de euro, semn că piața anticipa faptul că moțiunea de cenzură prezentată de PSD nu va trece.

Cursul monedei unice a fluctuat într-un culoar îngust, 4,8387 – 4,8424 lei, cea de la finalul perioadei fiind stabilit la 4,8404 lei, în ton cu evoluția altor monede din regiune. Tranzacțiile din dimineața de marți se realizau între 4,837 și 4,839 lei.

Căderea economică provocată de Marea Închidere de la începutul pandemiei va pune presiune pe finanțele statului. Comparativ cu iulie 2019, luna trecută încasările la buget au scăzut cu 28% în cazul impozitului pe venit, respectiv cu 12% în cazul celui pe salarii, în timp ce TVA-ul s-a redus cu 20%.

Miercurea trecută a fost prezentat sondajul pe iulie realizat în rândul membrilor CFA România, care prognozează o revenire a economiei în „W”. Valoarea medie anticipată pentru euro este de 4,9022 lei în cazul orizontului de șase luni, respectiv de 4,9582 lei pentru orizontul de 12 luni.

Pentru a regla eventuale mișcări ample ale cursului, BNR poate accesa de la BCE o linie de împrumut în valoare de 4,5 miliarde lei, cu scopul de „temperare a temerilor investitorilor străini”, cum se precizează într-un articol pe blogul instituției. Cum toamna se anunță una fiebinte, cu schimbări politice și riscul amplifcării pandemiei, scadența liniei a fost prelungită până la sfârşitul lunii iunie 2021.

Prăbușirea economiei SUA cu 31,7% în al doilea trimestru și afirmația făcută de Jerome Powell, președintele Fed, referitoare la menținerea pe termen mai lung a dobânzii-cheie la minimele de 0 – 0,25%, decizie agreată în unanimitate de Comitetul Federal pentru Piaţă Deschisă (FOMC), au produs deprecierea monedei americane.

Marți dimineață, perechea euro/dolar creștea la 1,1935 – 1,1998 dolari, valori care nu au mai fost atins de la începutul lui mai 2018..

Aceasta a făcut ca media dolarului să coboare luni de la 4,072 la 4,0631 lei.

Cursul monedei elvețiene a scăzut de la 4,5069 la 4,4918 lei, la sfârșitul intervalului.

Media lirei sterline s-a mișcat între 5,3635 și 5,4096 lei, cea de la finalul perioadei fiind stabilită la 5,4077 lei.

Uncia de aur fluctua luni în culoarul 1.957 – 1.971 dolari, valori apropiate de cele de la sfârșitul săptămânii trecute, motiv pentru ca prețul gramului de aur să urce de la 255,8289 la 256,7054 lei. Marți dimineață, uncia se apropia pe piețele specializate de pragul de 2.000 de dolari, ceea ce ar putea aduce noi maxime ale gramului de aur.

Scăderea de către BNR, la începutul lunii, a dobânzii sale de politică monetară de la 1,75 la 1,50%, a provocat o reducere a indicilor ROBOR la valori care se mai întâlneau în urmă cu doi ani și jumătate.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a încheiat perioada, după o trecere la 1,99%, cu o valoare de 2%.

Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 2,09%. Nivelul lichidității din piață este echilibrat astfel că indicele la 12 luni a scăzut de la 2,13 la 2,12%.

Deprecierea bancnotei verzi a provocat creșterea bitcoin pe platformele specializate la 11.900 dolari, minimul fiind de circa 11.100 dolari

Text pus la dispoziţie de dl Radu Georgescu

La finalul săptămânii trecute cursul euro a revenit, după o lună, la cota 4,84 lei. În aceasta perioadă media a fluctuat în jurul valorii de 4,835 lei, cotațiile coborând uneori sub nivelul de 4,83 lei.

Tendința depreciativă s-a conturat încă luni, cursul crescând zilnic. Evoluția s-a manifestat și în cazul cotațiilor calculate de BCE care au crescut până la 4,8405 lei/euro.

Marți, cursul monedei unice a fost stabilit la 4,8392 lei, într-o ședință care tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,838 – 4,844 lei. Maximul de 4,8402 lei a fost atins la începutul acestei săptămâni.

Miercurea trecută, moneda unică a crescut până la 1,1954 dolari, maxim al ultimilor doi ani, pe fondul unei deprecieri accentuate a celei americane față un coș al monedelor G7.

Odată atins acest vârf au apărut marcările de profit. Cererea de dolari în ultima parte a perioadei, pe fondul evoluției ascendente a burselor americane, indicele bursier S&P 500 crescând cu circa 53% comparativ cu minimele de la începutul pandemiei, din martie.

Perechea euro/dolar fluctua la sfârșitul intervalului între 1,1784 și 1,1843 dolari.

Pe acest fond, cursul monedei americane a crescut de la 4,0550 la 4,0953 lei, pentru ca marți acesta să fie stabilit la 4,0915 lei..

Moneda elvețiană a fluctuat între 1,074 și 1,084 franci/euro iar media de la finalul perioadei a fost stabilită la 4,5001 lei.

Cursul lirei sterline a crescut de la 5,3483 lei, la începutul intervalului, la 5,3925 lei, la sfârșitul lui, însă a coborât marți la 5,3635 lei, în lipsa unui acord comercial post-Brexit și a impactului puternic al pandemiei asupra economiei britanice. Datoria publică a Regatului Unit a depășit în premieră la finalul lui iulie pragul de 2.000 miliarde de lire.

Aprecierea monedei americane a determinat reducerea plasamentelor în metalul galben, uncia coborând la sfârșitul perioadei pe piețele specializate la 1.923 – 1.937 dolari, ceea ce a provocat scăderea prețului gramului de aur stabilit de BNR la 253,1427 lei față de 259,1928 lei la începutul intervalului.

Data de 25 ale fiecărei luni coincide cu ultima zi în care se efectuează plata de către companii a taxelor și impozitelor la bugetul de stat. Aceasta a provocat o creștere a cererii de lei implicit a indicilor ROBOR, cel „peste noapte” urcând de la 2,02 la 2,05%. În mod normal, în următoarele zile indicii ar trebui să revină la valorile minime ale ultimilor doi ani și jumătate.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut marți de la 1,99 la 2%.

Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, și-a continuat evoluția dinamică și a urcat de la 2,08 la 2,09%. Indicele la 12 luni s-a oprit la 2,13%.

De la valori de aproape 12.500 dolari, la începutul perioadei, bitcoin a scăzut pe platformele specializate la finalul ei la 11.400 – 11.800 dolari.

Analiza cuprinde perioada 18 – 25 august

Text pus la dispoziţie de dl Radu Georgescu