Câştigul salarial  mediu  nominal  brut  în  judeţul  Călăraşi, în luna mai 2020 a fost de 4393 lei, cu 1,4 % mai mare decât în luna precedentă.

Câştigul salarial mediu nominal net în judeţul Călărasi, a fost de 2673 lei, mai mare cu 1,5% comparativ cu luna  precedentă (2633 lei). Valorile cele mai mici ale câştigului salarial  mediu  nominal  net  s-au  înregistrat  în industrie şi construcţii (2221 lei), în agricultură, silvicultură şi pescuit (2415 lei), iar cele mai mari în servicii (2980 lei)

Efectivul salariaţilor

Luna mai 2020, comparativ cu luna precedentă, a fost caracterizată de scăderea numărului  de salariaţi (-130). Efectivul salariaţilor din judeţul Călăraşi la sfârşitul lunii mai 2020 a fost de 44380 persoane, înregistrând o scădere cu 0,3% faţă de luna precedentă şi cu 1,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 4674 persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 15025  persoane în industrie şi construcţii şi de 24681 salariaţi în servicii. 

Sursa www.calarasi.insse.ro

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale detaliază modul de completare a obiectivelor din Planul de afaceri de către solicitanții fondurilor europene disponibile prin submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) prin publicarea pe pagina de internet a AFIR a unei Note de informare.

Conform celor precizate în Ghidul solicitantului, tinerii fermieri care beneficiază de finanțare prin PNDR, trebuie să își stabilească prin Planul de afaceri o serie de obiective și să îndeplinească cele trei precondiții (numite obiective operaționale): stabilirea domiciliului, a sediului social al beneficiarului în aceeași Unitate Administrativ Teritorială (UAT) precum și stabilirea locului de muncă în aceeași Unitate Administrativ Teritorială (UAT) sau zonă limitrofă a UAT în care este înregistrată exploatația deținută de tânărul fermier pentru care obține finanțare, în termenul de maxim nouă luni de la data semnării Deciziei de finanțare.

Totalitatea obiectivelor: operaționale, obligatorii și suplimentare din Planul de afaceri reprezintă 100% din sprijinul financiar pe care îl obține beneficiarul. Precizăm că, în cazul nerespectării obiectivelor obligatorii asumate prin Planul de afaceri (de exemplu: producţia estimată a fi comercializată până la acordarea tranşei a doua de sprijin să fie de minim 20% din valoarea primei tranşe de sprijin sau amenajarea unei platforme pentru gunoiul de grajd, daca e cazul), sumele acordate vor fi recuperate integral, iar cea de-a doua tranşă nu va mai fi acordată.

De asemenea, în cazul nerespectării obiectivelor suplimentare (de exemplu: creşterea randamentului și a productivității muncii prin achiziția de utilaje sau echipamente de irigat sau adaptarea la standardele sanitar-veterinare, sanitare, fitosanitare ale Uniunii Europene - modernizarea adăposturilor de animale), sumele acordate vor fi recuperate proporțional cu ponderea obiectivelor nerealizate, iar neîndeplinirea a minimum trei obiective suplimentare conduce la neacordarea celei de a doua tranșe de sprijin sau recuperarea sprijinului acordat în prima tranșă de plată.

În cazul în care tânărul fermier nu îndeplinește precondițiile enunțate anterior în termenul maxim permis, sprijinul financiar va fi recuperat cu câte 10% din valoarea finanțării primite (50.000/ 40.000 de euro) pentru fiecare precondiție neîndeplinită. În cazul nerealizării uneia dintre cele trei precondiții până la depunerea dosarului cererii de plată pentru tranșa a doua, sprijinul financiar va fi recuperat integral.

Mai multe detalii pot fi găsite pe pagina web a Agenției, www.afir.info, la secțiunea dedicată submăsurii 6.1, din cadrul categoriei Investiții PNDR.

Guvernul a adoptat în ședința de miercuri o Ordonanță de Urgență prin care a instituit o nouă măsură de sprijin a angajaților și angajatorilor care sunt nevoiți să întrerupă activitatea din cauza infectării cu SARS-CoV-2 a unor salariați.

Astfel, dacă Direcția de Sănătate Publică dispune suspendarea activității unei companii ca urmare a identificării de persoane infectate cu SARS-CoV-2, toți angajații, cu excepția celor aflați în concediu medical, vor beneficia  de acordarea indemnizației de șomaj tehnic, din bugetul asigurărilor pentru șomaj.

Sprijinul financiar se va acorda pe toată perioada în care activitatea este suspendata, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2020.

Aceste măsuri de protecție socială la nivelul angajatorilor, cu caracter excepțional, sunt necesare pentru a evita pierderea de locuri de muncă, creșterea ratei de excluziune socială, precum și amplificarea decalajului socio-economic dintre persoanele a căror activitate a fost afectată direct de epidemie și restul populației.

Serviciul Comunicare, Mass-Media și Relații cu Publicul

Persoanele care utilizează zilieri pentru diferite activităţi cu caracter temporar vor fi obligate, începând de sâmbătă, 25 iulie 2020, să renunţe la registrele clasice şi să înregistreze activitatea prestată de lucrători în registrul electronic.

Ordinul semnat de ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Violeta Alexandru, privind metodologia de întocmire şi transmitere a Registrului electronic de evidenţă a zilierilor a fost publicat în Monitorul Oficial şi stabileşte ca instrument de lucru pentru angajatorii care folosesc zilieri în activitatea pe care o desfăşoară, aplicaţia mobilă denumită "Inspectia Muncii".

"Digitalizarea la nivelul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale este, încă de la începutul mandatului meu, unul dintre cele mai importante obiective. De mâine devine funcţională, după ce am pus la punct ultimele detalii, aplicaţia Inspecţia Muncii care include Registrul electronic de evidenţă a zilierilor. A trebuit să ajungem până în anul 2020 ca să renunţăm, în sfârşit, la caietele de hârtie în care angajatorii notau activitatea lucrătorilor zilieri şi pe care apoi trebuiau să le fotocopieze şi să le ducă la inspectoratele teritoriale de muncă. De mâine trecem într-o nouă etapă: persoanele care lucrează cu zilieri vor ţine evidenţa lor, precum şi a timpului de lucru efectuat, printr-o aplicaţie care poate fi accesată de pe telefon mobil sau tabletă, iar datele introduse se vor transmite tot în format digital către inspectoratele teritoriale de muncă.", a declarat ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Violeta Alexandru.

Aplicaţia "Inspecţia Muncii" este pusă la dispoziţie gratuit şi este disponibilă, în funcţie de sistemul de operare al dispozitivului mobil, prin accesarea aplicaţiilor PlayStore sau AppStore.

Toate informaţiile necesare unui utilizator al aplicaţiei mobile "Inspectia Muncii" se vor putea obţine accesând site-ul Inspecţiei Muncii, https://www.inspectiamuncii.ro/registrul-electronic-de-evidenta-a-zilierilor , unde sunt disponibile Manualul de utilizare, precum şi Termenii şi Condiţiile de utilizare a aplicaţiei.

"Inspectia Muncii" este o aplicaţie modernă, uşor de utilizat, care vine în sprijinul angajatorilor şi reprezintă singura modalitate legală de înregistrare a activităţilor prestate de zilieri, fiind atât în avantajul angajatorului, cât şi al lucrătorului, ambii beneficiind, astfel, de protecţia legii.

Pentru înfiinţarea Registrului, beneficiarii de lucrări care apelează la zilieri trebuie să obţină numele de utilizator şi parola de la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) în a cărui rază teritorială îşi au sediul, documentele necesare în acest scop putând fi transmise tot prin email. Utilizatorul care obţine parola de acces poate să autorizeze mai multe numere de telefon din care să se poată lucra în aplicaţie.

Serviciul Comunicare, Mass-Media şi Relaţii cu Publicul

În Ședința Guvernului din 22 iulie 2020 a fost aprobată o Hotărâre care modifică HG nr.1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură.

În acest fel, pentru continuarea aplicării schemei de ajutor de stat în anul 2020, la suma de 528.000,00 mii lei, se adaugă încă 101.908,00 mii lei, fonduri necesare plății ajutorului de  stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură în perioada 1 ianuarie 2020 – 31 martie 2020, rezultând o valoare de 629.908,00 mii lei.

Totodată, pentru a se asigura că majorarea propusă se încadrează în valoarea totală maximă a schemei de ajutor de stat pentru perioada 2015-2020, se modifică corespunzător prevederile alin. (1) al art. 10 din același act normativ, prin suplimentarea sumei de 3.334.037,25 mii lei cu suma de 101.908,00 mii lei, până la valoarea totală maximă de 3.435.945,25 mii lei.

Suma alocată pentru plata ajutorului de stat în anul 2020, prevăzută în prezentul proiect de act normativ, se asigură în limita prevederilor bugetare  aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2020 și se încadrează în valoarea anuală totală a bugetului schemei de ajutor de stat notificată la Comisia Europeană.

Săptămâna trecută, guvernatorul Mugur Isărescu amintea „stabilitatea relativă a cursului de schimb al leului”, în cadrul declarației sale de presă, drept una dintre cauzele reglajelor fine realizate în piața monetară.

În acest sens atrage atenția faptul că începând cu 8 iulie cursul euro s-a menținut constant peste pragul de 4,84 lei iar culoarul de tranzacționare din piața locală s-a redus la 4,84 – 4,846 lei.

Monitorizarea atentă a BNR a pieței a făcut ca volatilitatea monedei unice să se reducă la 4,8427 lei, în ședința de la sfârșitul perioadei analizate, și 4,8433 lei.

Criza sanitară urmată de cea economică a impus băncii centrale scăderea dobânzii sale cheie, care a fost adusă în iunie la 1,75%, dar și de injecții masive de lichiditate prin operațiuni de tip repo, măsuri care au făcut ca ratele la credite să se reducă.

Conform ultimei declarații de presă a guvernatorului Mugur Isărescu media zilnică a operațiunilor de tip repo s-a situat în perioada 15 iunie – 15 iulie la circa 3,7 miliarde lei.

Sub impulsul acestor măsuri, indicii ROBOR au cunoscut o scădere majoră. Înainte de ședința de urgență a BNR din 23 martie, când s-a decis prima tăiere din acest a dobânzii de politică monetară, indicele ROBOR la trei luni se situa la 3,24%, cel la șase luni la 3,31% iar cel la 12 luni la 3,37%.

Luni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 2,15%, nivel asemănător cu cel din aprilie 2018.

Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 2,24%, o valoare apropiată înregistrându-se la jumătatea lui ianuarie 2018, iar cel la 12 luni s-a menținut la 2,35%.

La rândul său, indicele IRCC (Indicele de referință pentru creditele consumatorilor) s-a diminuat la începutul trimestrului III la 2,41 la sută

Media dolarului american a scăzut de la 4,2615 la 4,2274 lei, minim al ultimelor patru luni.

Moneda elvețiană a fluctuat între 1,063 și 1,079 franci/euro, ceea ce a făcut ca media ei să alunece de la 4,5370 la 4,4992 lei.

Cursul lirei sterline a scăzut de la 5,3434 la 5,3222 lei

Prețul gramului de aur strabilit de BNR  a scăzut de la 248,9131 lei, la începutul perioadei, la 245,9454 lei, pentru ca la finalul ei să urce la 246,0727 lei. Evoluția s-a datorat, în mare parte, deprecierii dolarului american, având în vedere că uncia s-a consolidat pe piețele specializate la 1.800 dolari, maxim al ultimilor nouă ani.

În condițiile în care pandemia face ravagii în Statele Unite iar europenii se pregătesc să relanseze economia printr-un plan în valoare de 750 miliarde euro, moneda unică a crescut luni până la 1,1468 dolari, maxim care nu a mai fost atins din 9 martie.

Volatilitea bitcoin pe platformele specializate a fost redusă, tendința fiind una de scădere. El a scăzut de la 9.350 dolari la 9.000 dolari, la finalul ei, pentru ca luni să fluctueze între 9.160 și 9.230  dolari.

Articol pus la dispoziţie de dl Radu Georgescu