Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) Centrul județean Călărași informează că în perioada 01-28.07.2020, se depun la Centrele Judeţene ale Agenţiei, respectiv al Municipiului Bucureşti, pe raza cărora/căruia se află sediul social al solicitantului, cererile de plată pentru ajutorul de stat în sectorul creşterii animalelor aferente serviciilor prestate în Trim. II și luna iunie a anului 2020.

Cererile pot fi depuse direct la sediul Centrului județean unde este depusă  cererea inițială anuală sau transmise de către fermieri prin mijloace electronice (poșta electronică, fax etc) / servicii poștale/ încărcate pe serverul extern pus la dispoziție de APIA (accesibil de pe internet la adresa http://213.177.4.194:8084/).

Cererea de plată a ajutorului de stat pentru serviciile de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor va fi  însoţită de următoarele documente:

a) memoriul tehnic cu activităţile, inclusiv lucrările efectuate pentru realizarea obiectivelor prevăzute în programele de ameliorare şi/sau conservare, aprobat de ANZ;

b) lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora pentru serviciile prevăzute la art.7 alin.(2) în luna/trimestrul pentru care se solicită ajutorul de stat, avizată de ANZ;

c) facturile lunare/trimestriale în care să fie menţionate activităţile efectuate şi cuantumul acestora, precum şi perioada facturată; copii certificate conform cu  originalul de către solicitant;

d) copia atestatului de producător, în cazul beneficiarilor persoane fizice, la depunerea primei cereri de plată; în cazul în care nu s-a eliberat atestatul de producător, dar a fost solicitat, adeverinţa emisă de aparatul de specialitate al primarului localităţii unde a fost depusă cererea, care să ateste solicitarea acestuia, cu obligaţia depunerii ulterioare a atestatului de producător până la finele lunii în care a fost emis acesta;

e) documentul care atestă schimbarea formei de organizare a beneficiarului serviciilor contractate după caz;

f) dovada contului bancar activ, dacă este cazul.

Cererea de plată a ajutorului de stat pentru serviciile de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale va fi însoţită de următoarele documente:

a) memoriul tehnic cu activităţile, inclusiv lucrările efectuate pentru realizarea obiectivelor prevăzute în programele de ameliorare şi/sau conservare, aprobat de ANZ;

b) lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora pentru serviciile prevăzute la art. 7 alin. (3) în luna/trimestrul pentru care se solicită ajutorul de stat, avizată de ANZ;

c) facturile lunare/trimestriale în care să fie menţionate activităţile efectuate şi cuantumul acestora, precum şi perioada facturată, copii certificate conform cu  originalul de către solicitant;

d) documentele justificative de încasare de la beneficiarii ajutorului de stat a sumelor corespunzătoare, în funcţie de intensitatea ajutorului de stat pentru serviciul prestat aferent lunii/trimestrului, copii certificate conform cu originalul de către APIA;

e) copia atestatului de producător, în cazul beneficiarilor persoane fizice, la depunerea primei cereri de plată; în cazul în care nu s-a eliberat atestatul de producător, dar a fost solicitat, adeverinţa emisă de aparatul de specialitate al primarului localităţii unde a fost depusă cererea, care să ateste solicitarea acestuia, cu obligaţia depunerii ulterioare a atestatului de producător până la finele lunii în care a fost emis acesta;

f) documentul care atestă schimbarea formei de organizare a beneficiarului serviciilor contractate  după caz, originalul şi copii pentru efectuarea conformităţii cu  originalul de către APIA;

g) dovada contului bancar activ, dacă este cazul.

Totodată, reamintim că pentru ajutorul de stat în sectorul creșterii animalelor asociațiile pot opera facturile aferente serviciilor prestate accesând următoarea adresă: http://213.177.4.194:953/.

Documentele postate / transmise vor purta sintagma „conform cu originalul”, însușite prin semnatura fermierului și vor sta la baza operării/verificării datelor în aplicațiile electronice de gestionare a ajutorului de stat și la efectuarea verificărilor administrative ulterioare.

În luna mai 2020, câştigul salarial mediu nominal brut a fost 5188 lei, cu 13 lei (-0,2%) mai mic decât în luna aprilie 2020.

Câştigul salarial mediu nominal net a fost 3179 lei, în uşoară scădere faţă de luna precedentă cu 3 lei (-0,1%).

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (7772 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1394 lei).

Mai 2020 comparativ cu Mai 2019

• Comparativ cu luna mai a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 2,5%.

Câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum       

• Indicele câştigului salarial real a fost 100,2% pentru luna mai 2020 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
• Indicele câştigului salarial real a fost 99,9% pentru luna mai 2020 faţă de luna precedentă.
• Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 214,0%, cu 0,3 puncte procentuale mai mic faţă de cel înregistrat în luna aprilie 2020.­

Mai 2020 comparativ cu Aprilie 2020

În luna mai 2020, în activităţile din sectorul economic^,  nivelul câştigului salarial mediu net a înregistrat, în aproape egală măsură, atât scăderi, cât şi creşteri faţă de luna precedentă.

Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna aprilie 2020 au fost cauzate de întreruperi/încetări ale activităţii, de continuarea şomajului tehnic de către mulţi agenţi economici, de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (în funcţie de contracte/proiecte) sau de remunerarea parţială a salariaţilor din unele activităţi economice. De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost determinate de acordarea în luna precedentă de prime ocazionale (inclusiv pentru sărbătorile de Paşte), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv bilete de valoare), cât şi a disponibilizărilor de personal cu câştiguri salariale mai mari faţă de medie, din unele activităţi economice.

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează:

• cu 16,7% în intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), cu 16,2% în activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), respectiv cu 14,9% în activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, ca urmare a acordării de prime ocazionale în lunile precedente;
• între 6,0% şi 12,0% în activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrǎri audio şi activităţi de editare muzicalǎ (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe), transporturi aeriene, telecomunicaţii, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, activităţi de servicii anexe extracţiei;
• între 3,5% şi 5,5% în industria metalurgică, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a., fabricarea băuturilor, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, activităţi de editare.

Creşterile câştigului salarial mediu net faţă de luna aprilie 2020 au fost determinate de acordarea de premii ocazionale (prime trimestriale, anuale ori pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net s-au datorat reluării activităţii anumitor agenţi economici ca urmare a încetarii stării de urgenţă şi a introducerii unor măsuri de relaxare, a realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte), cât şi a disponibilizărilor de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice.

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează:

• cu 20,9% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, ca urmare a acordării de prime ocazionale;
• cu 15,2% în tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), respectiv cu 11,3% în fabricarea de mobilă, ca efect al reluării activităţii, dar şi a disponibilizărilor de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie;
• între 4,0% şi 8,0% în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, alte activităţi industriale n.c.a., activităţi de poştă şi de curier, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută (cu excepţia mobilei, inclusiv fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite), hoteluri şi restaurante.

În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă, astfel: în învăţământ (+5,4%), ca urmare a plăţii cu ora a cadrelor didactice, în sănătate şi asistenţă socială (+3,2%), ca urmare a continuării acordării stimulentului de risc pentru personalul medical implicat în tratarea pacienţilor cu COVID-19, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, respectiv în administraţia publică (+1,0%).

Ministerul Finanţelor Publice şi instituţiile din subordine au demarat o verificare a condiţiilor în care mai multe persoane care au beneficiat de şomaj tehnic ca măsură de limitare a efectelor negative cauzate de criza COVID-19 au constatat că nu mai figurează asiguraţi în sistemul naţional de sănătate.

Din punct de vedere al legislaţiei fiscale şi al modului de completare a declaraţiei 112 această situaţie nu trebuia să apară, având în vedere că pentru indemnizaţia de şomaj acordată potrivit OUG nr. 30/2020 se datorează CASS, iar persoanele beneficiare ale indemnizaţiei rămân în continuare asiguraţi.

Mecanismul de declarare al obligaţiilor fiscale aferente indemnizaţiilor de şomaj tehnic introdus prin Ordinul nr. 1942/979/819/2020 din 12 mai 2020 pentru aprobarea modelului, conţinutului, modalităţii de depunere şi de gestionare a "Declaraţiei privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate" a fost elaborat şi aprobat în comun de către Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.

Facem precizarea că în ceea ce priveşte calitatea de asigurat în sistemul naţional de sănătate, aceasta este reglementată prin Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

În acest context, instituţiile beneficiare ale informaţiilor privind contribuţiile declarate prin formularul D112 au atât dreptul, cât şi obligaţia de a propune şi solicita câmpurile necesare pentru înregistrarea tuturor contribuabililor asiguraţi, precum şi adaptarea sistemelor informatice la modelele de declaraţii aprobate în comun. În acest sens, înregistrarea corectă a tuturor persoanelor care beneficiază de asigurări, cade în responsabilitatea acestor instituţii.

Ministerul Finanţelor Publice furnizează celorlalţi beneficiari ai informaţiilor din formularul 112 datele exacte completate de contribuabili, aşa cum au fost ele stabilite prin ordinul comun.

În ipoteza în care au apărut, însă, şi erori de înregistrare a persoanelor asigurate din cauza completării greşite de către angajatori a formularului 112, acesta trebuie corectat prin depunerea declaraţiei rectificative

Pentru clarificarea tuturor acestor aspecte, având în vedere reglementările din legislaţia sănătăţii cu privire la calitatea de asigurat, este necesar şi punctul de vedere al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, ca autoritate competentă.

Biroul de presă

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a acordat finanţare nerambursabilă în valoare totală de 434 milioane euro pentru susţinerea financiară a 11.325 de tineri fermieri care au optat pentru instalarea ca şefi de exploataţie. Finanţarea a fost acordată prin submăsura 6.1 "Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri" din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020).

Cu ajutorul fondurilor puse la dispoziţie prin intermediul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), tinerii fermieri care au fost selectaţi pentru finanţare (în funcţie de criteriile de selecţie şi de condiţiile de eligibilitate menţionate public în Ghidul solicitantului) şi-au pus în aplicare Planurile de Afaceri. Interesul foarte mare pentru acest tip de investiţii, precum şi nevoia de finanţare pentru zona de investiţii, au făcut ca solicitarea de fonduri să depăşească alocarea. Astfel, faţă de alocarea disponibilă de 476 de milioane de euro, solicitarea de fonduri din partea tinerilor fermieri a fost, până în prezent, de 591 milioane euro.

Printre tinerii fermieri care au primit finanţare pentru dezvoltarea exploataţiilor agricole, se numără şi Moldovan Andrei Ionuţ din Sânnicolau Roman, judeţul Bihor, un fermier tânăr, îndrăzneţ, de 24 de ani, care, aşa cum se descrie chiar el, de când se ştie a lucrat pământul, a avut grija de animale şi gospodărie şi a cultivat legume împreună cu familia. Părinţii lui se ocupă de agricultură de peste 25 de ani. În septembrie 2015 a depus la AFIR cererea de finanţare pentru INSTALAREA TANĂRULUI FERMIER, solicitând sprijin pentru ferma proprie.

Obiectul de activitate al fermei este cultura legumelor în câmp şi în spaţii protejate, iar obiectivul proiectului a fost în principal extinderea suprafeţelor, atât de teren, cât şi de spaţii protejate. Valoarea proiectului, 50.000 euro, a fost în totalitate finanţată prin submăsura 6.1 din PNDR 2020. Contractul a fost semnat în luna martie 2016 şi finalizat în noiembrie 2018.

Până la momentul depunerii proiectului, solicitantul nu deţinuse nici o exploataţie agricolă. Exploataţia înfiinţată în 2015 avea o suprafaţă de 5,55 ha, teren arabil, din care 0,22 ha teren sub solarii. Ferma provine din comasarea a două exploataţii, în urma încheierii de contracte de arendare pe o perioada de 11 ani.

Moldovan Andrei Ionuţ îşi descrie astfel experienţa în agricultură:

"Sunt pasionat de agricultura deoarece te pune mereu în situaţii care te provoacă, uneori imprevizibile fie că e din cauza vremi, a utilajelor sau a oamenilor cu care lucrezi. În fiecare sezon apar lucruri pe care trebuie să le rezolvi; dar mă şi fascinează faptul că în fiecare an am ocazia să văd cum dintr-o sămânţă de câţiva milimetri ajunge să crească o planta de câţiva metri, de la care în final culeg roade gustoase şi sănătoase de care mă pot bucura eu şi alţi oameni pe mesele cărora ajunge.

Apoi am hotărât să fac ceva mai mult pentru clienţii mei şi tot odată să mă adaptez la secolul 21, în care toate lucrurile se fac pe internet. Aşa că, pe lângă metoda clasică de a vinde legume în piaţă, am început să livrez legume la domiciliu clienţilor mei care acum îşi comandă legume de la mine pe internet. Deşi la început am fost sceptic că cineva va vrea să cumpere legume online, având în vedere câte pieţe şi supermarketuri sunt în oraş, am rămas surprins că după câteva zile după ce am început să mă promovez în mediul online, peste 10 mii de oameni din toată ţara au fost foarte încântaţi de ideea aceasta şi câteva sute chiar au comandat. Aşa că, de 2 ani am început să mă dezvolt şi mai frumos şi să îmi deschid ochii la şi mai multe oportunităţi în agricultură, pe care sper să le pot fructifica atât cu forţe proprii, dar mai ales cu sprijinul fondurilor europene."

Precizăm că AFIR va deschide în curând o nouă sesiune de primire de proiecte cu finanţare europeană nerambursabilă prin submăsura 6.1 - Instalarea tinerilor fermieri, care va avea, pentru prima dată o alocare separată dedicată diasporei.

AFIR - Direcţia Relaţii Publice, Biroul de Presă

În şedinţa Guvernului din data de 9 iulie 2020 a fost adoptată o Hotărâre privind aprobarea susţinerii financiare a liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Astfel, se creează cadrul legal necesar privind stabilirea modalităţilor şi condiţiilor în care se realizează finanţarea celor 57 de licee cu profil preponderent agricol de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), în conformitate cu prevederile Legii nr. 57/2019 care completează Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011.

Susţinerea financiară se realizează în baza unui Program anual de finanţare a investiţiilor specifice activităţii de învăţământ, precum şi a cheltuielilor materiale necesare funcţionării liceelor, aprobat prin hotărâre de către consiliul de administraţie al liceului, pe baza unei fundamentări şi este avizat de către autorităţile administraţiei publice locale pe raza cărora funcţionează respectivele licee şi se aprobă de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Finanţarea cheltuielilor se asigură de la bugetul de stat către bugetele locale, prin bugetul MADR, fiind aprobate anual prin Legea bugetului de stat.

De asemenea, în vederea relansării învăţământului liceal agricol, MADR vizează şi îmbunătăţirea calităţii procesului de învăţământ printre care: susţinerea înfiinţării de noi specializări/calificări profesionale care să fie în concordanţă cu noile cerinţe ale agriculturii moderne, fundamentarea cifrei anuale de şcolarizare, îmbunătăţirea structurii organizatorice a liceelor, perfecţionarea cadrelor didactice de specialitate, reactualizarea manualelor şcolare, organizarea stagiilor de practică funcţie de cerinţele şi opţiunile elevilor şi ale angajatorului, precum şi promovarea învăţământului dual.

Prin implementarea acestor măsuri de dezvoltare a învăţământului liceal agricol românesc, MADR urmăreşte realizarea obiectivului de întinerire şi profesionalizare a forţei de muncă din agricultură în concordanţă cu progresul realizat în acest sector.

Rata anuală a inflaţiei a urcat la 2,6% în luna iunie a acestui an, de la 2,3% în mai, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,35%, serviciile cu 2,78%, iar mărfurile nealimentare cu 0,68%, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Preţurile de consum în luna iunie 2020, comparativ cu mai, au urcat cu 0,08%, iar faţă de decembrie 2019 avansul a fost de 1,55%.

Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 2,2%.

Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iulie 2019 - iunie 2020) faţă de precedentele 12 luni (iulie 2018 - iunie 2019), calculată pe baza IPC, este 3,3%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 3,2%.

Banca Naţională a României a redus prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an la 2,8%, de la 3% anterior.

Sursa www.agerpres.ro