Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunță demararea efectuării plăților în conturile a 499 de beneficiari ai submăsurilor 6.1 – Sprijin pentru Instalarea tinerilor Fermieri și 6.3 - Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Astfel, începând din 28 februarie 2022, peste 12 milioane euro vor ajunge efectiv în conturile a 276 tineri fermieri beneficiari ai submăsurii 6.1 și a 223 fermieri care au accesat fonduri pentru dezvoltarea fermelor mici.

„Tinerii și micii fermieri sunt cei care au cea mai mare nevoie de capital în agricultură, iar faptul că vor primi acești bani în pragul primăverii reprezintă un sprijin foarte important pentru consolidarea exploatațiilor lor și pregătirea pentru un an agricol care se anunță plin de provocări. Sunt alături de tinerii care se îndreaptă către agricultură sau doresc să își dezvolte exploatațiile agricole. La nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale elaborăm un set complet de politici publice, pentru a le oferi oportunități concrete de dezvoltare” a declarat Adrian CHESNOIU, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Plățile efectuate de AFIR sunt realizate în baza contractelor încheiate de beneficiari cu Agenția la finalul anului 2021.

Finanțarea pentru cei care se instalează pentru prima dată ca tineri fermieri este 100% nerambursabilă, se acordă pentru o perioadă de maximum trei ani și poate ajunge până la 70.000 de euro, în funcție de dimensiunea exploatației – exprimată în SO (standard output) și de includerea în Planul de afaceri a operațiunilor de condiționare – procesare sau agricultura ecologică.

Pentru dezvoltarea fermelor mici, sprijinul acordat este 100% nerambursabil și este de maxim 15.000 de euro.

Începând de marţi, 1 martie a.c., românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturităţi de 1, 3 şi 5 ani şi dobânzi anuale de 4,55%, 5,05% şi 5,4%. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu şi sunt în forma dematerializată.

Titlurile de stat pot fi cumpărate:

- Între 01 - 28 martie 2022 online, numai de către persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV. Operaţiunile care pot fi realizate online sunt: deschidere cont de subscriere pe numele investitorului la o unitate a Trezoreriei Statului selectată, subscriere titluri de stat TEZAUR, virament al sumelor din contul de subscriere al investitorului către un cont bancar pe numele investitorului. Pentru mai multe detalii cu privire la subscrierile online accesaţi https://mfinante.gov.ro/ro/web/trezor/ghid-tezaur-online şi https://mfinante.gov.ro/ro/web/trezor/tezaur-online;

- Între 01 - 29 martie 2022 de la unităţile Trezoreriei Statului;

- Între 01 - 28 martie 2022 în mediul urban şi 01 - 25 martie 2022 în mediul rural, prin subunităţile poştale ale C.N. Poşta Română S.A..

Dobânda este anuală, plătibilă la termenele prevăzute în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului Tezaur sunt transferabile şi se pot răscumpăra în avans. Un investitor poate efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri.

Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. Veniturile obţinute din investirea în oferta de economisire lansată de Ministerul Finanţelor sunt neimpozabile.

Fondurile obţinute de Ministerul Finanţelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice.

Prospectul de emisiune şi orice eventuale modificări ale acestuia vor fi publicate pe: www.mfinante.gov.ro (secţiunea Datorie publică) , www.posta-romana.ro.

Biroul de relaţii cu mass-media

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) demarează de astăzi Campania de primire a Cererilor Unice de Plată pentru anul 2022. Fermierii sunt invitaţi să depună, în perioada 01 martie - 16 mai 2022, Cererea Unică de Plată.

Cererea se depune prin accesarea aplicaţiei IPA-Online din versiunea internet, conform Manualului de utilizare IPA-Online (accesibil în aplicaţie), fără a se prezenta la Centrele judeţene/locale APIA, ţinând cont de condiţiile impuse de pandemia Covid 19.

Se va completa o singură Cerere Unică de Plată, chiar dacă se utilizează suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe.

- Fermierii trebuie să verifice, împreună cu primăria pe raza căreia deţin terenul, situaţia înscrierii în Registrul agricol a terenului şi să permită primăriei să transmită la APIA adeverinţa.

- Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziţia fermierului trebuie să fie încheiate înaintea depunerii Cererii unice de plată şi să fie valabile la data depunerii Cererii.

- Adeverinţele emise pentru schemele din sectorul zootehnic de către asociaţia/agenţia acreditată pentru înfiinţarea şi menţinerea registrului genealogic al rasei/oficiul pentru zootehnie judeţean pot fi transmise electronic prin platforma pusă la dispoziţie de către APIA, cu informarea fermierului.

- Fermierii care deţin animale în exploataţie au obligaţia să se asigure că datele acestora sunt actualizate/corectate în Registrul Naţional al Exploataţiilor (RNE) (la medicul veterinar concesionar/asociaţie/propriile evidenţe, dacă sunteţi utilizator SNIIA) şi să se adreseze Centrului APIA în vederea completării declaraţiei sector zootehnic în aplicaţia dedicată sectorului zootehnic, înainte de accesarea IPA Online.

- Responsabilitatea privind legalitatea şi valabilitatea documentelor aparţine fermierului şi/sau autorităţii care a emis/atestat aceste documente, după caz.

- Fermierii care sunt deja beneficiari APIA îşi vor actualiza la completarea Cererii doar datele ce au suferit modificări faţă de anul anterior. În acest fel, se reduce timpul de completare a cererii, iar probabilitatea de a introduce date greşite este mai mică.

"Vreau să-i asigur pe fermieri de toată susţinerea Ministerului Agriculturii în Campania 2022 care debutează astăzi. Plafonul alocat României în anul 2022 din FEGA, respectiv 1,91 miliarde de euro, este foarte important pentru menţinerea trendului ascendent al producţiei agricole la nivel naţional şi pentru continuarea consolidării veniturilor fermierilor, fapt ce ne obligă să capacităm toate resursele disponibile pentru ca aceşti bani să ajungă în agricultura românească. Agenţia de plăţi va fi, ca de obicei, alături de fermieri şi ii va sprijini în procesul de depunere pentru a preveni orice fel de sincope în depunerea cererilor" a declarat ministrul Adrian CHESNOIU.

Funcţionarii APIA vor contacta fermierii în vederea închiderii electronice a cererii şi pentru programarea acestora în vederea semnării Cererii şi declaraţiilor ataşate acesteia.

ATENŢIE!!! Începând cu anul 2022, fermierii pot semna Cererile folosind şi semnătura electronică. În această situaţie, este necesar să se anunţe (prin mesaj telefonic sau prin e-mail) funcţionarul desemnat să gestioneze cererea despre faptul că se doreşte să semneze electronic. Semnătura electronică trebuie aplicată pe cererea unică de plată descărcată din aplicaţia IPA-Online la data depunerii. Angajamentele şi declaraţiile, parte a cererii unice de plată se vor semna, de asemenea, electronic la aceeaşi dată.

Fermierul transmite Declaraţia privind completarea şi asumarea, precum şi închiderea cererii unice de plată 2022 prin mijloace electronice (email, IPA-Online) prin care certifică faptul că a întocmit, completat şi operat/actualizat datele şi informaţiile din cererea unică de plată 2022 şi îşi asumă corectitudinea şi veridicitatea acestora. Totodată, îşi exprimă acordul pentru închiderea cererii unice de plată 2022 de către funcţionarul APIA, pe userul şi parola proprii, pentru tipărirea la centrul judeţean/local APIA a cererii sale, urmând ca ulterior să se prezinte la APIA pentru semnarea cererii, a angajamentelor şi a declaraţiilor, după caz, dar nu mai târziu de data de 30 septembrie 2022 (cu excepţia cazului în care se foloseşte semnătura electronică).

Foarte important este ca, înainte de semnarea Cererii unice de plată sector vegetal şi zootehnic, să fie verificate încă o dată informaţiile înscrise şi documentaţia depusă!

INFORMAŢII SUPLIMENTARE

Reamintim că, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, România beneficiază de fonduri europene, prin aplicarea schemelor de plăţi/măsurilor de sprijin/ajutoarelor naţionale tranzitorii, ca mecanisme de susţinere a producătorilor agricoli, respectiv:

- schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, plata pentru tinerii fermieri, plata pentru micii fermieri, schemele de sprijin cuplat în sectorul vegetal şi zootehnic,

- măsurile de dezvoltare rurală: Măsura 10 - Agro-mediu şi climă, Măsura 11 - Agricultura ecologică, Măsura 13 - Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice (PNDR 2014-2020),

- ajutoarele naţionale tranzitorii (ANT) care se acordă în sectorul vegetal şi zootehnic.

Potrivit prevederilor legislaţiei europene şi naţionale, orice fermier care solicită plăţi în cadrul schemelor de plată/măsurilor de sprijin/ajutoarelor naţionale tranzitorii aferente Campaniei 2022, are obligaţia să respecte normele de ecocondiţionalitate, care cuprind Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu (GAEC) şi Cerinţele Legale în Materie de Gestionare (SMR), pe tot pacursul anului, pe toate parcelele agricole din cadrul exploataţiei, indiferent de mărimea lor (inclusiv pe cele neeligibile şi pe cele care nu mai sunt folosite în scopul producţiei).

Informaţiile detaliate pentru accesarea fiecărei scheme de plată/măsuri de sprijin, inclusiv hărţile şi listele cu UAT eligibile pentru măsurile de dezvoltare rurală, dar şi ghidurile adresate fermierilor, pot fi consultate site-urile: www.apia.org.ro, www.madr.ro şi www.pndr.ro.

SERVICIUL RELAŢII CU PUBLICUL ŞI COMUNICARE

Luna trecută euro s-a apreciat cu doar 0,04% iar dolarul american s-a depreciat cu 0,14%. În cazul francului elvețian creșterea a fost de aproape 1,1% însă lira sterlină a pierdut 0,57%.

Rambursarea unei emisiunii de obligaţiuni denominate în dolari americani în valoare de circa 2,09 miliarde de dolari a făcut ca rezerva valutară a BNR să scadă la sfârșitul lui februarie la 41,877 miliarde euro, în scădere cu 2,85% faţă de finalul lui ianuarie.

Rezervele internaționale ale României (valută plus aur) se ridică la 47,548 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o protecție semnificativă pentru leu.

Cursul euro a fost stabilit marți la 4,9487 lei, față de 4,9480 lei, în ședința precedentă. Tranzacțiile se realizau în culoarul 4,947 la 4,951 lei.

Nivelul dobânzilor interbancare a continuat să crească și au atins valori care se mai înregistrau la începutul lui septembrie 2013. Dealerii bancari anticipează o majorare a inflației care va depăși proiecțiile BNR, consecință a prognozelor privind intrarea în recesiune tehnică a economiei mondiale provocată de invazia Ucrainei de către Rusia.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut marți de la 3,83 la 3,87%, mai sus cu circa 28% față de începutul acestui an.

Analiștii care au participat la sondajul din ianuarie al CFA România anticipau pentru orizontul de 12 luni o valoare de 3,94%.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 4,02 la 4,07%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a crescut de la 4,12 la 4,17%.

Euro se tranzacționa în culoarul 1,1141 – 1,1233 dolari, valori apropiate de cele de luni iar cursul monedei americane a crescut de la 4,4218 la 4,4256 lei.

Moneda elvețiană s-a apreciat la 1,023 – 1,03 franci/euro, în condițiile în care investitorii caută „refugii”, iar media ei a urcat de la 4,7957 la 4,8099 lei, care reprezintă un nou maxim istoric.

La rândul ei, lira sterlină s-a apreciat față de euro iar cursul a urcat de la 5,9187 la 5,9301 lei.

Prețul gramului de aur a urcat de la 270,7414 la 273,5839 lei, consecință a creșterii metalului galben la 1.905 – 1.925 dolari.

Mediile monedelor din regiune continuau să se deprecieze, pierderile față de miercurea trecută fiind de 5%. Cea poloneză a scăzut la 4,7241 zloți/euro iar cea maghiară a alunecat la 372,46 forinți/euro.

Bitcoin creștea de la minimul de 37.400 dolari, atins duminică, la 42.900 – 44.950 dolari. După ce a scăzut până la 2.575 dolari, ether a urcat marți la 2.860 – 3.040 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziţie de dl Radu Georgescu

Piața valutară românească a fost mult mai calmă decât mișcările depreciative din regiune. La aceasta contribuie semnificativ regimul de flotare controlată a leului utilizat de BNR, care presupune prezența în piață a băncii centrale în momentele în care sunt necesare reglaje.

Chiar dacă moneda europeană sau cele din regiune au cunoscut deprecieri, evoluția leului a continuat să fie stabilă. Transferurile se efectuau în culoarul 4,946 – 4,95 lei iar cursul euro a crescut de la 4,9487 la 4,9490 lei.

Războiul de la granița de nord a țării va afecta performanța economică a României și va produce o creștere a inflației peste nivelul de 11,2% care a fost prognozat drept maxim al acestui de către BNR.

Pe acest fond dobânzile interbancare au continuat să crească, ceea ce va pune o presiune în plus la achitarea creditelor contractate înainte de mai 2019.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut miercuri de la 3,87 la 3,91%, cea mai ridicată valoare începând cu august 2013.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 4,07 la 4,10%, o valoare mai ridicată fiind înregistrată în septembrie 2013, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a urcat de la 4,17 la 4,20%.

Luna aceasta, Finanțele doresc să se împrumute cu 4,71 miliarde lei, în creștere față de februarie, în condițiile în care în data de 8 martie va ajunge la scadenţă o emisiune de obligaţiuni în valoare de 10,5 miliarde lei.

Euro a continuat să piardă teren în fața dolarului american care este considerat drept un refugiu în vremuri tulburi. Moneda unică a scăzut la 1,1059 – 1,1136 dolari astfel că media bancnotei verzi a urcat de la 4,4256 la 4,4590 lei.

Piețele așteptau intervenția lui Jerome Powell, președintele Rezervei Federale, în fața comisiei de servicii financiare a Camerei Reprezentanților.

Moneda elvețiană s-a apreciat la 1,016 – 1,024 franci/euro, minimul fiind atins ultima dată în ianuarie 2015, atunci atunci când Banca Națională a Elveției a renunțat la pragul suport de 1,20 franci/euro. Evoluția a provocat creșterea cursului de la 4,8099 la 4,8551 lei, al treilea record istoric consecutiv înregistrat de la începutul săptămânii.

Lira sterlină s-a menținut în jurul pragului de 1,20 euro iar media ei a urcat de la 5,9301 la 5,9383 lei.

Prețul gramului de aur a urcat de la 273,5839 la 276,1233, efect al aprecierii monedei americane și a creșterii metalului galben la 1.924 – 1.9447 dolari.

Media monedei poloneze s-a depreciat de la 4,7241 la 4,7989 zloți/euro iar a celei maghiare de la 372,46 la 380,47 forinți/euro.

Oficiali europeni au declarat că studiază posibilitatea ca criptomonedele să fie utilizate pentru a ocoli sancțiunile economico-financiare decise de SUA, U.E., Marea Britanie și Canada, în special parțială a băncilor rusești din sistemul de transfer internațional SWIFT.

Bitcoin se tranzacționa miercuri în culoarul 43.670 – 44.730 dolari, valori apropiate de cele din ziua precedentă. Ether fluctua între 2.920 și 3.040 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Judeţene, informează că a fost autorizată la plată suma totală de 7.261.891,19 lei pentru ameliorarea raselor de animale. Suma se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

"Îmbunătăţirea constantă a randamentului efectivelor de animale este esenţială pentru dezvoltarea afacerilor din sectorul zootehnic. Prin finanţarea costurilor aferente înregistrării şi testării calităţii genetice a raselor de animale, ne asigurăm că suntem pregătiţi pentru a face faţă competitivităţii crescute din acest sector", a afirmat ministrul Adrian CHESNOIU.

Pentru luna noiembrie a anului 2021, plata ajutorului de stat în sectorul creşterii animalelor, pentru ameliorarea raselor este în valoare de 1.221.275,68 lei, iar pentru luna decembrie şi trimestrul IV al anului 2021 plăţile se ridică la suma de 6.040.615,51 lei.

APIA, mereu alături de fermieri!

SERVICIUL RELAŢII CU PUBLICUL ŞI COMUNICARE