Deficitul bugetului general consolidat a crescut la 1,57% din Produsul Intern Brut după primele cinci luni ale acestui an, de la 1,23% din PIB în perioada ianuarie-aprilie, potrivit datelor Ministerului Finanţelor.

Soldul negativ este însă în scădere cu aproximativ 0,65 puncte procentuale faţă de cifrele consemnate în perioada similară a anului trecut, când bugetul închidea primele cinci luni cu un deficit de 2,22% din PIB.

"Execuţia bugetului general consolidat în primele cinci luni ale anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 20,90 miliarde lei, în scădere faţă de deficitul de 26,18 miliarde lei înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2021. Exprimat ca procent din Produsul Intern Brut, deficitul bugetar a înregistrat o scădere (...) de la 2,22% din PIB la 1,57% din PIB ", precizează Ministerul de Finanţe.

sursa www.agerpres.ro

Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Călărași informează contribuabilii că prin O.U.G. nr. 120/2021 a fost implementat sistemul național privind factura electronică în România.

Emitentul facturii electronice, care optează pentru transmiterea acesteia în sistemul național privind factura electronica RO e-Factura, este obligat să fie înregistrat în Registrul operatorilor care au optat pentru utilizarea sistemului național privind factura electronică RO e-factura.

Operatorii economici care au optat pentru utilizarea RO e-Factura sunt înscriși in sistem începând cu data de 1 a lunii următoare transmiterii formularului F084 „Cerere privind înregistrarea în Registrul RO e-Factura/renunţarea la cererea privind înregistrarea în Registrul RO e-Factura”.

Formularul 084 - Cerere privind înregistrarea în Registrul RO e-Factura/renunţarea la cererea privind înregistrarea în Registrul RO e-Factura este reglementat de Ordinul 1.713/2021 pentru aprobarea Procedurii privind organizarea și înscrierea în cadrul Registrului RO e-Factura, precum și a modelului, conținutului și instrucțiunilor de completare ale formularului (084) “Cerere privind înregistrarea în Registrul RO e-Factura/renunțarea la cererea privind înregistrarea în Registrul RO e-Factura”.

Formularul se completează şi se transmite de către operatorii economici, respectiv orice entităţi care desfăşoară activitate economică constând în executarea de lucrări, livrarea de bunuri/produse şi/sau prestarea de servicii, care emit facturi electronice către alţi operatori economici (relaţii B2B) şi care optează, în condiţiile prevăzute de OUG nr. 120/2021 privind administrarea, funcţionarea şi implementarea sistemului naţional privind factura electronică RO e-Factura şi factura electronică în România, precum şi pentru completarea O.G. nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărţii de identitate a vehiculului şi certificarea autenticităţii vehiculelor rutiere în vederea introducerii pe piaţă, punerii la dispoziţie pe piaţă, înmatriculării sau înregistrării în România, precum şi supravegherea pieţei pentru acestea (denumită ordonanţă de urgenţă), pentru transmiterea acestora către destinatari folosind sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura.

Formularul (084) "Cerere privind înregistrarea in Registrul RO e-Factura/renunțarea la cererea privind înregistrarea in Registrul RO e-Factura" se transmite prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, potrivit legii. Operatorul economic care a optat pentru utilizarea sistemului național privind factura electronica RO eFactura este înscris in Registrul RO e-Factura începând cu data de 1 a lunii următoare transmiterii formularului (084).

De la momentul înscrierii in Registrul RO e-Factura, emitentul dobândește și calitatea de destinatar.

Operatorii economici pot să renunțe la cererea privind înregistrarea in Registrul RO e-Factura până la data înscrierii acestora in Registrul RO e-Factura, respectiv până la data de 1 a lunii următoare transmiterii cererii de înregistrare, prin transmiterea unui nou formular (084), având bifată secțiunea IV "Renunțare la cererea privind înregistrarea in Registrul operatorilor care au optat pentru utilizarea sistemului național privind factura electronică (Registrul RO e-Factura)" şi completată cu numărul și data înregistrării formularului inițial (084) prin care operatorul economic a solicitat înregistrarea în Registrul RO e-Factura.

Operatorii economici care au renunțat la cererea privind înregistrarea în Registrul RO e-Factura în termen nu vor mai fi înscriși în acest registru.

Ionica PĂDURARU,

Șef administrație                                                  

Documentele care stabilesc orientările strategice pentru atragerea fondurilor europene pentru perioada de programare 2021-2027 au fost prezentate, astăzi, de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene în cadrul unei conferinţe prezidate de ministrul Marcel Boloş, la care au participat reprezentanţi au autorităţilor de management, mediului de afaceri, societăţii civile şi ai altor parteneri de dialog.

În cadrul reuniunii au fost prezentate documentele care stabilesc modul în care vor fi investite fondurile alocate pentru perioada 2021-2027: Acordul de Parteneriat şi cele 16 programe operaţionale.

"Marcăm astfel finalizarea etapei de construcţie a programelor operaţionale începută în mandatul meu din 2019/2020. Obiectivul de atunci era ca România să lanseze pentru prima oară programele operaţionale înaintea începerii efective a perioadei de programare. Putem spune deci astăzi că am transmis Comisiei Europene 13 din cele 16 programe operaţionale, incluzând şi POR Bucureşti-Ilfov, al cărui Memorandum a fost prezentat astăzi în şedinţa de Guvern. Cu siguranţă nimic nu este întâmplător în viaţă, dacă am făcut parte atât din iniţierea construcţiei prin care vor fi finanţate cele mai importante investiţii ale #RomanieiViitorului, cât şi din finalizarea etapei. Vreau să felicit echipa Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene pentru mobilizarea exemplară pe care o văd atât eu, cât mai ales viitorii beneficiari care aşteaptă cu extrem interes operaţionalizarea investiţiilor", a declarat ministrul Marcel Boloş.

Programele Operaţionale prin care România va atrage fondurile alocate pentru perioada 2021-2027:

Programul operaţional şi data transmiterii la Comisia Europeană Buget total (alocare UE şi cofinanţare)

Programul Operaţional Asistenţă Tehnică 2021-2027 (6 mai 2022) 959 mil euro

Programul Operaţional Incluziune şi Demnitate Socială 2021-2027 (31 mai 2022) 4,11 mld euro

Programul Operaţional Transport 2021 - 2027 (3 iunie 2022) 9,68 mld euro

Programul Operaţional Dezvoltare Durabilă 2021-2027 (8 iunie 2022) 5,25 mld euro

Programul Operaţional Educaţie şi Ocupare 2021-2027 (9 iunie 2022) 4,32 mld euro

Programul Operaţional Regional Vest 2021-2027 (18 mai 2022) 1,17 mld euro

Programul Operaţional Regional Sud Muntenia 2021-2027 (25 mai 2022) 1,57 mld euro

Programul Operaţional Regional Sud-Vest Oltenia 2021-2027 (25 mai 2022) 1,20 mld euro

Programul Operaţional Regional Nord-Vest 2021-2027 (26 mai 2022) 1,43 mld euro

Programul Operaţional Regional Nord-Est 2021-2027 (30 mai 2022) 1,75 mld euro

Programul Operaţional Regional Sud-Est 2021-2027 (30 mai 2022) 1,48 mld euro

Programul Operaţional Regional Centru 2021 - 2027 (30 mai 2022) 1,38 mld euro

Programul Operaţional Regional Bucureşti-Ilfov (23 iulie 2022) 1,46 mld euro

Investiţii: Obiectivele de Politică, conform Acordului de Parteneriat propus Comisiei Europene

OP 1 - O Europă mai competitivă şi mai inteligentă, prin promovarea unei transformări economice inovatoare şi inteligente şi a conectivităţii TIC regionale

Ce se finanţează: investiţii în digitalizare, IMM-uri şi antreprenoriat, cercetare, inovare şi digitalizare, sănătate.

OP 2 - O Europă mai verde, rezilientă, cu emisii reduse de dioxid de carbon, care se îndreaptă către o economie cu zero emisii de dioxid de carbon, prin promovarea tranziţiei către o energie curată şi echitabilă, a investiţiilor verzi şi albastre, a economiei circulare, a atenuării schimbărilor climatice şi a adaptării la acestea, a prevenirii şi gestionării riscurilor, precum şi a unei mobilităţi urbane durabile

Ce se finanţează: investiţii în energie, apă/apă uzată, situri contaminate, mobilitate urbană, biodiversitate, economie circulară, schimbări climatice şi managementul riscului, calitatea aerului.

OP 3 - O Europă mai conectată prin dezvoltarea mobilităţii

Ce se finanţează: investiţii în infrastructura rutieră, feroviară şi navală, transport multi-modal

OP 4 - O Europă mai socială şi mai favorabilă incluziunii, prin implementarea Pilonului european al drepturilor sociale

Ce se finanţează: investiţii în educaţie, ocuparea forţei de muncă, formarea pe parcursul întregii vieţi, incluziunea socială a grupurilor vulnerabile, sprijin pentru persoanele cele mai defavorizate, servicii de sănătate

OP 5 - O Europă mai aproape de cetăţeni, prin promovarea dezvoltării durabile şi integrate a tuturor tipurilor de teritorii şi de iniţiative locale

Ce se finanţează: investiţii pentru regenerare urbană, dezvoltarea capacităţii administrative a municipiilor urbane, patrimoniului şi infrastructurii culturale, infrastructura de turism şi agreement, trasee turistice şi locuri de recreere, tabere/centre multidisciplinare de tineret, parteneriate şi iniţiative locale pentru dezvoltarea durabilă şi integrată a zonelor de coastă şi a apelor interioare

Fondul pentru Tranziţie Justă (FTJ) - sprijină obiectivul specific de a permite regiunilor şi cetăţenilor să facă faţă efectelor sociale, asupra ocupării forţei de muncă, economice şi de mediu ale tranziţiei către ţintele energetice şi climatice ale Uniunii

Procesul de negociere informală dintre MIPE şi CE a fost unul dinamic, marcat de provocările apărute în ultimii ani: criza sanitară COVID-19, agresiunea din Ucraina, criza din energie şi agravarea condiţiilor financiare externe şi interne, care au dus la creşterea inflaţiei în UE, respectiv necesitatea de a asigura complementaritatea finanţărilor cu Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Documentele transmise Comisiei sunt publicate pe site-ul MIPE aici: https://mfe.gov.ro/minister/perioade-de-programare/perioada-2021-2027/.

Direcţia Generală Informare, Transparentizare şi Dialog Social

Angajatorii din Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei EURES România, 451 locuri de muncă vacante, după cum urmează:

Belgia – 155 locuri de muncă pentru: Muncitor necalificat în agricultură (lucrător sezonier în horticultură - în seră, lucrător sezonier pentru cultivarea căpșunilor, lucrător sezonier pentru cultivarea florilor, lucrător sezonier pentru cultivarea legumelor);

Olanda - 94 locuri de muncă pentru: Culegător mere și pere, Culegător căpțuni, Culegător fructe, Muncitor în pepiniera de flori în seră, Culegător zmeură, Legumicultor, Îngrijitor animale;

Germania – 60 locuri de muncă pentru: Șofer camion, Curier colete și scrisori, Încărcător/sortator corespondență, Lucrător în bucătărie (f/b), Bucătar (f/b), Ospătar, Educatoare/educator, Tăietor de carne și lucrător în producție (f/b), Tăietor de carne și lucrător în producție (f/b);

Finlanda - 60 locuri de muncă pentru: Sudor (lucrător în metal), Muncitor necalificat - culegător de căpșuni;

Polonia - 36 locuri de muncă pentru: Montator de instalații electrice, Electronistautomatist, Electronist, Operator mașină, Muncitor depozit, Asistent producție, Operator mașina CNC, Lăcuitor/vopsitor, Strungar/frezor, Sudor MIG/MAG sau gaz, Lacatuș;

Irlanda - 20 locuri de muncă pentru: Îngrijitor persoane;

Norvegia – 14 locuri de muncă pentru: Inginer suport software, Inginer asistență server și de rețea, Instalator, Manager instalații sanitare, Bucătar;

Italia - 10 locuri de muncă pentru: Șofer autobuz;

Malta - 2 locuri de muncă pentru: Consultant Acvacultură, Asamblator pneumatic și cablaj.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă Spaţiul Economic European pot consulta ofertele accesând www.anofm.ro/EURES.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă se pot adresa agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau de reşedinţă ale căror date de contact se află pe site-ul www.anofm.ro.

Rata şomajului înregistrat la nivel naţional a fost de 2,55% la finalul lunii mai, sub cea din luna anterioară cu 0,02 puncte procentuale şi cu 0,51 puncte procentuale mai mică decât cea din luna mai a anului 2021, potrivit unui comunicat al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), remis, vineri, AGERPRES.

Numărul total de şomeri la finele lunii mai 2022 a fost de 222.648 de persoane, mai mic cu 2.172 de persoane faţă de cel înregistrat la finele lunii anterioare.

Din totalul şomerilor înregistraţi, 38.970 au fost şomeri indemnizaţi şi 183.678 şomeri neindemnizaţi.

Numărul şomerilor indemnizaţi a scăzut cu 2.836 persoane, iar numărul şomerilor neindemnizaţi a crescut cu 664 persoane faţă de luna precedentă.

Pe medii de rezidenţă, numărul şomerilor la finele lunii mai se prezintă astfel: 62.780 şomeri provin din mediul urban şi 159.868 şomeri din mediul rural.

Cei mai mulţi şomeri aveau între 40 - 49 de ani (56.037), urmaţi de cei cu vârsta între 50 şi 55 ani (45.294), la polul opus aflându-se persoanele între 25 - 29 de ani (15.470).

Referitor la structura şomajului după nivelul de instruire, şomerii fără studii şi cei cu nivel de instruire primar au o pondere însemnată în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele ANOFM (30,67%).

Şomerii cu nivel de instruire gimnazial reprezintă 32,39% din totalul şomerilor înregistraţi, iar cei cu studii universitare 4,68%.

sursa www.agerpres.ro

Joi, leul a depășit cu bine creșterea aversiunii față de risc care a provocat deprecierea altor monede din regiune. Piața monetară era mult mai stabilă față de evoluții din urmă cu două – trei săptămâni, chiar dacă indicii ROBOR rămân la valori care au mai fost atinse în decembrie 2012.

BNR a publicat miercuri prima ediție din acest an a raportului asupra stabilității financiare. Acesta semnalizează intensificarea factorilor de risc sistemic sever la nivel mondial, provocate de criza energetică, războiul din Ucraina și pandemia de Covid-19, la care se adaugă dezechilibrele macroeconomice locale. Întârzierea reformelor și absorbția întârziată a fondurilor europene, dar și riscul de nerambursare a creditelor de către sectorul privat, reprezintă alți factori care pot periclita stabilitatea financiară.

În piața valutară au reapărut semne care indică o posibilă intervenție a băncii centrale cu scopul de a proteja leul în condițiile reducerii apetitului pentru active considerate drept riscante.

Cursul euro a scăzut minim, de la 4,9469 la 4,9464 lei. Tranzacțiile s-au realizat între 4,944 lei, minim atins în jurul orelor 12:00, după atingerea unui maxim de 4,951 lei.

În așteptarea ședinței de politică monetară a BNR din 6 iulie, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la nivelul stabilit luni de 6,18%.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a scăzut de la 6,33% la 6,32%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, s-a oprit la 6,52%, valoare stabilită în ședința precedentă.

Declarația dată de Jerome Powell, preşedintele Rezervei Federale, în fața comisiei specializate a Congresului SUA, conform căreia instituția pe care o conduce este decisă să reducă inflaţia, a stabilizat perechea euro/dolar în culoarul 1,0483 – 1,0581, iar media monedei americane a urcat ușor de la 4,7042 la 4,7068 lei. Atrage atenția afirmația șefului Fed că înăsprirea politicii monetare va face dificilă ocolirea recesiunii.

Cursul francului elvețian a alunecat de la 4,8726 la 4,8702 lei iar cel al lirei sterline de la 4,7556 la 4,7466 lei.

Metalul galben fluctua între 1.825 și 1.838 dolari/uncie iar prețul gramului de aur a urcat de la 276,4848 la 277,1701 lei.

În regiune, media monedei poloneze s-a depreciat de la 4,6590 la 4,7097 zloți/euro iar a celei maghiare de la 395,46 la 399,58 forinți/euro, aproape de recordul de 400,21 atins luni.

Piața criptomonedelor a cunoscut scăderi semnificative în ultimele săptămâni, odată cu creşterea dobânzilor de către Rezerva Federală şi a pierderilor de 60 de miliarde de dolari apărute după prăbuşirea „monedei stabile” TerraUSD.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie dl Radu Georgescu