În perioada de tranziţie 2021 - 2022, peste 28.000 de fermieri, procesatori, antreprenori şi autorităţi publice au solicitat fonduri europene în valoare de 2,37 de miliarde de euro pentru agricultură şi dezvoltare rurală.

Până în acest moment, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a selectat pentru finanţare 14.364 de proiecte de investiţii, însumând 768,9 milioane de euro. Dintre acestea, AFIR încheiat 8.474 de contracte de finanţare cu o valoare de 149,7 milioane de euro - procesul de contractare este în desfăşurare. Pentru decontarea investiţiilor sau achiziţiilor realizate în cadrul proiectelor contractate, precum şi pentru plăţile compensatorii acordate fermierilor prin Agenţia de Plăti şi Intervenţie pentru Agricultură, AFIR a transferat în conturile beneficiarilor 433,8 milioane de euro.

"Avem 21.708 fermieri care au solicitat fonduri europene în valoare de peste 1,5 miliarde de euro, o sumă ce reflectă nevoia de finanţare tot mai mare a investiţiilor în exploataţii agricole, pentru dezvoltarea fermelor mici şi pentru instalarea tinerilor fermieri. De asemenea, am primit şi solicitări care vizează înfiinţarea grupurilor de producători, cooperarea în sectorul agricol şi cel pomicol, dar şi decontarea primelor de asigurare a culturilor, a animalelor şi a plantelor. În urma procesului de selecţie, AFIR a încheiat 8.065 contracte de finanţare pentru investiţii în sectorul agricol, a căror valoare se ridică la peste 83 de milioane de euro. Pentru proiectele contractate, am reuşit să efectuăm, până în acest moment, plăţi de 58,7 milioane de euro", a declarat Directorul general al AFIR, Dorin OPREANU.

Pentru procesarea produselor agricole şi pomicole, AFIR a primit 322 de cereri în valoare de 209,8 milioane de euro, din care s-au selectat pentru finanţare 51 de proiecte, în valoare de 41,3 milioane de euro. Procesul de contractare este în derulare.

Sectorul neagricol a atras 5.968 de antreprenori care au depus la AFIR solicitări de finanţare a investiţiilor din mediul rural de peste 504 milioane de euro. Având în vedere fondurile disponibile, au fost selectate până acum 648 de cereri de finanţare, în valoare de 60 de milioane de euro şi au fost contractate 359 de proiecte de 20,2 milioane de euro. Plăţile efectuate către beneficiarii acestor contracte sunt de 10,6 milioane de euro, până la această dată.

În vederea finanţării infrastructurii de acces agricolă, autorităţile publice au solicitat fonduri în valoare de 156,4 milioane de euro, prin intermediul celor 161 de cereri de finanţare depuse. Dintre acestea, AFIR a selectat 59 de proiecte care însumează 55,1 milioane de euro şi a încheiat 47 de contracte de finanţare pentru drumuri agricole, în valoare de 44,2 milioane de euro. Plăţile efectuate pentru infrastructura agricolă sunt, la acest moment, de 4,4 milioane de euro.

Precizăm că, până la demararea Programului Naţional Strategic 2023 - 2027 (PNS), fondurile disponibile pe durata perioadei de tranziţie 2021 - 2022 se ridică la 3,26 miliarde de euro, din care 2,57 miliarde reprezintă contribuţia Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi 692 milioane de euro sunt fonduri provenite din Instrumentul de Redresare al Uniunii Europene (EURI).

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale - AFIR

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a crescut joi la 6,13% pe an, de la 6,10% pe an, miercuri, un nivel mai mare fiind înregistrat în data de 5 decembrie 2012, respectiv 6,16%, conform informaţiilor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a urcat la 6,27% pe an, de la 6,23% pe an, iar ROBOR la 12 luni s-a majorat la 6,45% pe an, de la 6,41% pe an anterior.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 1,86% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul IV 2021, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,17%.

În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanţa 19 a stabilit indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare.

Sursa www.agerpres.ro

În vederea creșterii capacității de absorbție a fondurilor europene și a îndeplinirii obiectivelor din Programul de guvernare privind implementarea în termen a reformelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Guvernul a aprobat, în ședința de astăzi, la propunerea Ministerului Dezvoltării, o Ordonanță de urgență de modificare a cadrului legal existent pentru ocuparea cu celeritate a funcţiilor publice din cadrul autorităților, instituțiilor publice și organismelor cu atribuții în coordonarea, gestionarea și controlul fondurilor acordate în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență – a anunțat ministrul Cseke Attila.

Urgența reglementării este impusă de orizontul de timp determinat, respectiv 31 august 2026, dată până la care România și-a asumat îndeplinirea a 507 jaloane şi ţinte asociate investiţiilor-cheie şi reformelor majore aferente celor şase piloni principali stabiliţi prin Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021.

”Prin modificările propuse, termenele de organizare și desfășurare a concursurilor de ocupare a posturilor se reduc de la aproximativ 51 de zile calendaristice sau mai mult, în funcție de numărul de zile nelucrătoare/sărbători legale, la 13 zile”, a precizat ministrul Cseke Attila.

În prezent, ocuparea funcţiilor publice vacante și temporar vacante se face în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, precum şi în condiţiile reglementate de legi speciale cu privire la posibilitatea ocupării, pe perioade determinate, a funcţiilor publice în autorităţi şi instituţii publice.

Acest act normativ reglementează instituirea, strict pe durata de implementare a PNRR, a unei norme derogatorii de la prevederile OuG nr. 57/2019 și ale HG nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici, prin care se reduc termenele pentru ocuparea funcțiilor publice vacante și temporar vacante din cadrul structurilor cu atribuții în coordonarea, gestionarea și controlul fondurilor acordate în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, a declarat ministrul.

Astfel, termenul instituit pentru respectarea obligaţiei de a înştiinţa Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici cu privire la organizarea concursurilor se reduce la cel puţin 13 zile înainte de data desfășurării probei scrise a concursului, iar anunţul privind concursul se publică pe pagina de internet a instituţiei organizatoare şi pe site-ul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, cu cel puţin 10 zile înainte de data desfășurării probei scrise a concursului.

Comisia Europeană a aprobat schema de ajutor de stat instituită prin Programul RURAL INVEST, care se derulează prin Fondul de Garantare a Creditului Rural – FGCR, finanțată din bugetul Ministerului Finanțelor, pentru întreprinderile din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii și industriei alimentare, precum și pentru întreprinderile din alte domenii decât cele menționate, care își localizează producția în mediul rural și urban mic.

Schema de ajutor de stat are o valoare totală de 606 milioane de euro și se adresează întreprinderilor a căror activitate comercială a fost afectată în perioada stării de urgență și a stării de alertă, în contextul crizei COVID-19, coroborat cu efectele războiului din Ucraina.

Ajutorul de stat se acordă sub formă de:

- garanții, care acoperă în proporție de maximum 90% creditele acordate de către instituții de credit;

- granturi în limita comisionului de administrare și plata dobânzii datorate de beneficiari o perioadă de maximum 24 luni de la data acordării creditului;

- o componentă nerambursabilă de maximum 10% din valoarea finanțării garantată.

Granturile și componenta nerambursabilă se acordă în limita a maxim:

- 2.300.000 euro per întreprindere în cazul în care întreprinderea nu își desfășoară activitatea în sectorul agriculturii, pescuitului și acvaculturii,

- 345.000 euro pentru fiecare întreprindere care își desfășoară activitatea în sectorul pescuitului și acvaculturii sau

- 290.000 euro pentru fiecare întreprindere care își desfășoară activitatea în domeniul producției agricole primare.

În cadrul Programului RURAL INVEST sunt eligibile următoarele destinații ale finanțărilor aferente creditelor de investiții și capital de lucru:

a) achiziția de terenuri agricole și achiziția de părți sociale ale întreprinderilor din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii și industriei alimentare;

b) dotare/retehnologizare și automatizare;

c) alinierea la obiectivele de mediu care să genereze eficiență și independentă energetică;

d) refinanțare credite de investiții și/sau credite pentru capital de lucru;

e) adeverințe de depozitare pentru producătorii de cereale;

f) agricultură, industrie alimentară, piscicultură și acvacultură.

Garanția FGCR acoperă 90% din valoarea finanțării, exclusiv dobânzile, comisioanele și spezele bancare aferente creditului garantat. Pentru creditele de investiții, valoarea maximă cumulată a finanțărilor este de 10.000.000 lei, iar pentru creditele/liniile de credit pentru finanțarea capitalului de lucru valoarea maximă cumulată a finanțărilor este de 5.000.000 lei. Valoarea maximă cumulată a finanțărilor garantate de către stat prin FGCR care pot fi acordate unui beneficiar este de 15.000.000 lei și se acordă în limita uneia dintre următoarele condiții, care reprezintă valoarea cea mai mare dintre:

- dublul sumei reprezentând cheltuielile salariale, inclusiv contribuţiile sociale obligatorii datorate de angajator aferente veniturilor din salarii şi asimilate salariilor, înregistrate la nivelul anului 2019;

sau

- 25% din cifra de afaceri netă a beneficiarului pe 2019;

sau

- o valoare care să rezulte din nevoile sale de lichidităţi; acestea pot include atât costuri cu capital de lucru, cât şi costurile cu investiţii, cu condiţia prezentării unor documente justificative de către beneficiar, situaţie în care cuantumul împrumutului nu poate depăşi nevoile de lichidităţi de la momentul acordării pentru următoarele 18 luni în cazul IMM-urilor sau pentru următoarele 12 luni în cazul întreprinderilor mari.

Durata maximă a finanţării în cazul creditelor de investiţii aferente creditelor pentru investiții este de 72 de luni (inclusiv perioada de graţie) fără posibilitate de prelungire, iar în cazul creditelor/liniilor de credit pentru capital de lucru este de 36 de luni, fără posibilitatea de prelungire.

Data limită pentru aprobarea de către FGCR a solicitărilor de garantare este 30.06.2022.

Beneficiarii schemei de ajutor de stat sunt: operatori economici, fermieri, asociații agricole persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și familiale, precum și asociații de fermieri, constituite potrivit prevederilor legale în vigoare, precum și întreprinderile care își desfășoară activitatea în alte domenii decât cele care vizează agricultura, pescuitul, acvacultura sau industria alimentară, care au realizat investiții în baza proiectelor de finanțare din fonduri europene alocate prin Programul National de Dezvoltare Rurală.

Prin implementarea acestei scheme se estimează acordarea de ajutor de stat unui număr de peste 4.200 de beneficiari.

Sursa www.madr.ro

Rata anuală a inflaţiei a urcat la 14,5%, în luna mai 2022, de la 13,76% în aprilie, în condiţiile în care, în ultimul an, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 14,25%, mărfurile nealimentare cu 17,18%, iar serviciile cu 7,47%, conform datelor publicate, vineri, de INS.

"Preţurile de consum în luna mai 2022 comparativ cu luna aprilie 2022 au crescut cu 1,2%. Rata inflaţiei de la începutul anului (mai 2022 comparativ cu decembrie 2021) este 9,2%. Rata anuală a inflaţiei în luna mai 2022 comparativ cu luna mai 2021 este 14,5%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iunie 2021 - mai 2022) faţă de precedentele 12 luni (iunie 2020 - mai 2021) este 8,3%", se menţionează în comunicat.

BNR anticipa că rata anuală a inflaţiei IPC urma să atingă un maximum de 14,2% în luna iunie, potrivit Raportului asupra inflaţiei din luna mai.

În absenţa altor informaţii, BNR menţionează că proiecţia macroeconomică include ipoteza revenirii preţurilor energiei electrice şi ale gazelor naturale la niveluri contractuale actualizate (determinate pe baza mecanismelor pieţei liberalizate) în luna aprilie 2023, ceea ce va implica majorări însemnate la acest orizont.

Preţurile la gazele naturale, majorate cu 86,71!

Gazele naturale, uleiul, mălaiul, făina, cartofii, serviciile de apă, canal şi salubritate, dar şi serviciile poştale s-au scumpit cel mai mult în ultimul an, arată datele publicate, vineri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Astfel, în intervalul mai 2021 - mai 2022, preţurile la gaze naturale s-au majorat cu 86,71%, în timp ce cartofii s-au scumpit cu 50,93%, iar uleiul a înregistrat un salt de 44,14%.

Potrivit sursei citate, la capitolul mărfuri alimentare, în afară de cartofi şi ulei, creşteri importante ale preţurilor au mai fost consemnate la mălai (+31,55%), făină (+30,13%) şi ouă (+16,62%). Totodată, comparativ cu luna anterioară, preţul la cartofi a crescut cu 18,91%, iar uleiul cu 6,03%.

Pe de altă parte, de la lună la lună, există şi produse care s-au ieftinit, precum ouăle, respectiv cu 1,55%.

În ceea ce priveşte mărfurile nealimentare, în ultimul an, creşteri mari au fost consemnate, în afară de gaze naturale, la combustibili - cu 38,48%, la energia termică (+22,98%) şi la energia electrică (+18,46%).

În acelaşi timp, faţă de luna anterioară, gazele s-au scumpit, în mai 2022, cu 0,78%, iar tarifele la energie electrică s-au ieftinit cu 0,30%.

La servicii, cele mai mari creşteri anuale au fost consemnate la cele de transport aerian (+20,28%), poştale (+16,54%) şi la cele de apă, canal, salubritate (18,67%). Comparativ cu luna anterioară, serviciile de transport aerian s-au scumpit cu 3,03%, în timp ce "alte servicii" s-au ieftinit cu 0,09%.

În ceea ce priveşte preţurile la energia electrică şi la gazele naturale, INS explică faptul că "s-au luat în considerare prevederile OUG nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023".

Sursa www.agerpres.ro

Joi, cursul euro a cunoscut doar schimbări minore, în ton cu evoluția din ultimele opt luni, iar volatilitatea celorlalte monede majore a fost mai amplă. În piața monetară, nivelul indicilor ROBOR nu au găsit încă o limită a creșterii.      

Cursul euro a fost stabilit la 4,9454 lei, față de 4,9456 lei în ședința precedentă. Tranzacțiile se realizau în culoarul 4,943 – 4,948 lei.

Analiștii BCR estimează pentru luna trecută o creștere a ratei inflaţiei la 14,7% în termeni anuali de la 13,8% în aprilie. „Şocul inflaţionist din prezent şi aşteptările participanţilor din pieţe privind noi creşteri ale dobânzii în Statele Unite sunt factori de bază care pot determina BNR să majoreze dobânda de politică monetară până spre 5,50% la finalul acestui an”, estimează într-un raport zilnic cei de la BCR.

Pe acest fond, dobânzile interbancare au continuat să crească, atingând noi maxime ale ultimilor nouă ani și jumătate.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 6,10 la 6,13%, nivel care a mai fost atins la începutul lui decembrie 2012. La sfârșitul săptămânii trecute indicele se situa la 6,01%.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat joi de la 6,23 la 6,27%, valoare comparabilă cu cea înregistrată în prima parte a lui ianuarie 2013. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a crescut de la 6,41 la 6,45%.

Piețele așteptau concluziile ședinței de politică monetară a BCE, motiv ca volatilitatea euro să se reducă la 1,0694 – 1,0734 dolari, astfel că media monedei americane a scăzut de la 4,6195 la 4,6139 lei.

Moneda elvețiană s-a depreciat la 1,05 franci/euro iar cursul ei a scăzut la 4,7169 lei. Lira sterlină a pierdut teren în fața monedei unice, fiind amendată de perspectivele economice sumbre, iar media a alunecat la 5,7770 lei.

Metalul galben fluctua între 1.847 și 1.855 dolari/uncie, valori apropiate de cele de miercuri, astfel că prețul gramului de aur a scăzut de la 274,6345 la 274,1949 lei.

În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat cu peste 1,2% la 394,71 forinți/euro iar a celei poloneze a stagnat la 4,5826 zloți/euro.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu