Rapoartele de selecție a cererilor de finanțare depuse în etapa a doua a sesiunii anuale 2021 (perioada 25 noiembrie – 24 decembrie) pentru mai multe pachete (componente) aferente submăsurii 4.1 Investiții în exploatații agricole din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 au fost publicate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

În urma procesului de evaluare și de selecție a solicitărilor de finanțare depuse online, 811 fermieri vor primi fonduri europene în cuantum total de 448,2 milioane de euro pentru finanțarea investițiilor pe care aceștia le vor realiza în propriile exploatații agricole.

Astfel, pentru pachetul 4.1.1 Achiziții simple de utilaje agricole și/ sau irigații, drenaj, desecare la nivelul fermei – sector vegetal, AFIR a selectat 262 cereri de finanțare în valoare de 112,4 milioane de euro.

Prin componenta 4.1.2 Condiționare și procesare în fermă și marketing – modernizare exploatație – vegetal, exceptând legumicultura și cartofii, au fost selectate 55 investiții cu suma de 49,4 milioane de euro.

Pentru pachetul 4.1.4 Tineri fermieri - achiziție utilaje, la nivelul AFIR, au fost selectate 265 de proiecte în valoare de 62,3 milioane de euro.

Totodată, în cadrul componentei 4.1.5 Investiții în zootehnie (producție primară, condiționare și marketing) – național, AFIR a selectat pentru finanțare 62 de proiecte în valoare de 64,8 milioane de euro.

Pentru pachetul 4.1.6 Investiții în zootehnie (producție primară, condiționare și marketing) – zona montană, AFIR a selectat 55 de cereri de finanțare cu valoarea de 53,3 milioane de euro.

Prin componenta 4.1.7 Legume (inclusiv în spații protejate) și cartofi (producție primară, condiționare și marketing) – înființare, extindere, modernizare, AFIR a selectat 95 de cereri de finanțare în valoare de 86,3 de milioane de euro.

De asemenea, în cadrul pachetului 4.1.8 Condiționare, procesare și marketing – legume, cartofi – modernizarea exploatațiilor agricole, au fost selectate pentru finanțare 17 proiecte de investiții însumând 19,7 milioane de euro.

Pragul de calitate lunar aferent celei de-a doua etape a sesiunii (25 noiembrie – 24 decembrie 2021) a fost de 60 de puncte pentru pachetele 4.1.1 și 4.1.4, respectiv 50 de puncte pentru restul componentelor.

Precizăm că anul trecut au fost lansate simultan mai multe sesiuni de primire a proiectelor prin care s-au depus numeroase solicitări pe toate liniile de finanțare deschise pentru fermierii, procesatorii și antreprenorii români, ceea ce a determinat prelungirea perioadei de evaluare și de selecție a proiectelor, cât analizarea ulterioară a contestațiilor depuse la nivelul AFIR.

Rapoartele de selecție sunt documente publice și pot fi consultate pe pagina oficială a Agenției, la secțiunea Rapoarte și Liste, accesând link-ul www.afir.info>>Rapoarte și Liste>>Rapoarte de selecţie.

Turismul se numără printre domeniile cele mai afectate de evenimentele ultimilor ani. Începând însă cu luna martie a acestui an, care a adus ridicarea tuturor restricțiilor impuse de pandemie, volumul recrutărilor a atins din nou un maxim istoric și în acest domeniu. Cu toate acestea, în plin sezon turistic, interesul candidați pentru joburile disponibile se menține temperat, la acest lucru contribuind și salariile mici pe care Turismul le oferă. Astfel, conform datelor Salario, comparatorul de salarii marca eJobs, 82% dintre angajații din domeniu câștigă sub salariul mediu net pe economie, care, în luna martie, a fost de 3.937 lei.

Cei mai mulți angajați din Turism (42,2%) câștigă salarii cuprinse între 2.000 și 3.000 de lei, iar 21,7% sub 2.000 de lei, mai arată datele Salario. În același timp, 14,2 % obțin venituri cuprinse între 4.000 și 7.000 de lei și doar 4,1%, ajung să depășească suma de 7.000 de lei pe lună. Cu o medie salarială de 3.000 de lei net, Turismul se plasează astfel în rândul celor mai slab plătite sectoare din economie, la egalitate cu Sport & Wellness sau Pază și protecție, conform datelor Salario.

„Deficitul de forță de muncă din Turism reprezenta o problemă și înainte de pandemie, însă acum aceasta s-a acutizat și mai mult din cauza fenomenului cu care ne-am confruntat în ultimii doi ani, când am văzut o migrare masivă a candidaților către alte domenii, mai stabile, dar și cu salarii mai mari. Cel mai mult se recrutează în acest moment agenți de turism, recepționeri și personal pentru curățenie”, spune Roxana Drăghici (foto), Head of Sales la eJobs România, liderul pieței de recrutare din România.

Spre exemplu, un agent de turism câștigă în medie 2.600 lei net pe lună, conform datelor introduse până în acest moment în Salario, comparatorul de salarii marca eJobs, de către specialiștii care activează în domeniu. Totuși, la veniturile acestuia se mai adaugă comisionul din vânzări sau diverse bonusuri de performanță. În perioada estivală, când și activitatea este mai intensă, aceștia pot chiar să-și dubleze salariul. În plus, ei pot beneficia de reduceri semnificative la achiziționarea unor pachete de vacanță.

Cele mai mici salarii MEDII nete introduse până în acest moment de către angajații din Turism, sunt pentru joburile:

• Hostess – 1.700 lei
• Barman - 1.750 lei
• Chelner - 1.900 lei
• Casier – 2.000 lei
• Responsabil curățenie – 2.000 lei

Orașele cu cele mai mici salarii MEDII nete din Turism sunt:

• Câmpina – 1.457 lei
• Reșița - 1.600 lei
• Pașcani - 1.640 lei
• Călărași – 1.900 lei
• Sinaia – 2.000 lei

Pe de altă parte, chiar și în orașele în care vorbim de valori maxime ale salariului mediu, acestea se situează sub media pe economie:

• București – 3.200 lei
• Cluj-Napoca – 3.000 lei
• Timișoara - 2.800
• Constanța – 2.800 lei
• Brașov - 2.800 lei

Pentru cei angajații ale căror salarii depășesc media pe economie, lucrurile arată mai încurajator. Majoritatea acestora ocupă poziții de management, iar, în unele cazuri, pe aceste roluri, unii angajați pot câștiga și de 3-4 ori mai mult decât salariul mediu pe poziția respectivă. Iată câteva exemple:

• Director General: salariul mediu net la nivel național - 9.000 lei, salariul maxim introdus în Salario pentru Turism - 18.000 lei
• Director Financiar: salariul mediu net la nivel național - 9.000 lei, salariul maxim introdus în Salario pentru Turism - 15.000 lei
• Manager hotelier: salariul mediu net la nivel național - 7.500 lei, salariul maxim introdus în Salario pentru Turism - 16.000 lei
• Bucătar-șef: salariul mediu net la nivel național - 4.000 lei, salariul maxim introdus în Salario pentru Turism - 15.000 lei
• Asistent de zbor: salariul mediu net la nivel național - 4.800 lei, salariul maxim introdus în Salario pentru Turism - 13.000 lei

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile peste 36.000 de locuri de muncă. Peste 420.000 de specialiști și-au introdus veniturile până în prezent în Salario, comparatorul de salarii marca eJobs.

Guvernul României a avizat în ședința de astăzi încă șase Programe Operaționale din cele 16 prin care România poate atrage investiții de aproximativ 31 de miliarde euro din fondurile alocate pentru perioada de programare 2021-2027. În total, valoarea celor 11 Programe avizate până acum în intervalul 6-30 mai 2022 se ridică la aproximativ 21 miliarde de euro.

Documentele care vor fi transmise oficial Comisiei Europene sunt cele aferente PO Transport (POT) cu o alocare de 4,75 miliarde euro, PO Incluziune și Demnitate Socială (POIDS) cu alocare de 3,36 miliarde euro, PO Educație și Ocupare (POEO) în valoare totală de 3,48 miliarde euro. Tot astăzi au fost aprobate și trei noi Programe Operaționale Regionale aferente regiunilor Centru, Nord-Est și Sud-Est, ridicând totalul acestora la 7 din cele 8.

În prezent, în etapa finală de pregătire se mai află 5 programe – PO Dezvoltare Durabilă (PODD) cu aprox. 4 miliarde euro, PO Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (POCIDIF) cu o alocare de aprox. 1,6 miliarde euro, PO Sănătate (POS) unde sunt prevăzuți aprox. 2,2 miliarde euro, PO Tranziție Justă (POTJ) cu investiții disponibile în valoare de aprox. 2 miliarde euro și Programul Operațional Regional București-Ilfov – aprox. 0,5 miliarde euro.

Informații detaliate despre Programele Operaționale avizate astăzi, 30 mai:

Programul Operațional Transport (POT), cu o alocare UE în valoare de 4,75 miliarde euro, va finanța dezvoltarea infrastructurii de transport de înaltă calitate pentru asigurarea conectivității între România și restul Uniunii Europene, dar și între regiunile țării. Finanțările europene vor sprijini: dezvoltarea transportului rutier, inclusiv pentru extinderea mobilității sustenabile în nodurile urbane, creșterea eficienței transportului feroviar și sporirea atractivității acestuia pentru călători. De asemenea, vor fi finanțate proiecte pentru dezvoltarea transportului naval și multimodal.

Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială (POIDS) are alocate fonduri europene în valoare de 3,36 miliarde euro. Prin proiectele finanțate vor fi sprijinite grupurile vulnerabile, prin acțiuni ce vor viza: dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității, protejarea dreptului la demnitate socială, accesul comunităților rurale la serviciile primare, reducerea disparităților dintre copiii expuși la riscul de sărăcie/excluziune socială și ceilalți copii, servicii pentru sprijinirea persoanelor vârstnice și a celor cu dizabilități, acordarea de ajutoare persoanelor defavorizate. Prin acest program urmează să fie continuate măsuri începute în acest an precum acordarea de ajutoare pentru achiziția de alimente și mese calde. Această măsură face parte din programul guvernamental „Sprijin pentru România”.

Programul Operațional Educație și Ocupare (POEO), cu o alocare de 3,48 miliarde euro, va asigura intervenții în următoarele scopuri ce vor viza îmbunătățirea pieței muncii (modernizarea instituțiilor, valorificarea potențialului tinerilor și creșterea accesului), antreprenoriat și economie socială, creșterea accesului la educație prin îmbunătățirea participării la învățământul antepreșcolar și preșcolar, prevenirea părăsirii timpurii a școlii, creșterea accesului/participării grupurilor dezavantajate la educație și formare profesională, dar și prin îmbunătățirea calității serviciilor educaționale, adaptarea la piața muncii și tehnologii. Concomitent, Programul va finanța proiecte ce vor sprijini învățământului profesional și tehnic, respectiv procesul de învățare pe tot parcursul vieții.

7 din cele 8 Programe Operaționale Regionale sunt deja avizate:

Tot în ședința de Guvern de astăzi au fost avizate încă 3 Programe Operaționale Regionale. Astfel, numărul programelor prin care regiunile României își vor implementa politicile proprii de dezvoltare ajunge la 7 din totalul de 8.

POR Centru, avizat în ședința de Guvern de astăzi, are un buget de în valoare de aproximativ 1,15 miliarde de euro și va următoarele obiective: creșterea competitivității întreprinderilor, sprijinirea digitalizării, mediului, creșterea mobilității urbane, finanțarea educației și turismului. Acest program va fi implementat în județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu.

POR Nord-Est, cu o alocare de peste 1,45 miliarde euro, va finanța proiecte în domenii precum: pentru creșterea competitivității și inovației, digitalizare, mobilitate urbană, educației. Programul va fi implementat în următoarele județe: Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui.

POR Sud-Est are alocate fonduri în valoare de 1,23 miliarde euro, iar investițiile finanțate vor sprijini competitivitatea, digitalizarea, mediul, reducerea emisiilor de carbon, dar și educația. Intervențiile finanțate vor fi implementate în județele Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Vrancea și Tulcea.

În săptămânile anterioare au fost avizate de Guvernul României și transmise Comisiei Europene următoarele programe prin care regiunile vor atrage fondurile care le-au alocate: POR Vest (1 miliard euro), POR Sud-Vest Oltenia (aproximativ 1 miliard de euro), POR Sud-Muntenia (aproximativ 1,3 miliarde de euro), POR Nord Vest (1,1 miliarde de euro).

Sursa www.mipe.ro

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) efectuează prin Centrele Județene plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, solicitat prin cererile de plată aferente serviciilor prestate în luna martie și/sau trimestrul I al anului 2022, în funcție de opțiunea asociațiilor exprimată în cererea inițială.

Suma autorizată la plată este în valoare de 17.001.773,83 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru solicitanții care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Leul a cunoscut în mai opta lună consecutivă de stabilitate față de euro, al cărui curs nu a reușit să treacă de maximul istoric de 4,9495 lei atins în 27 septembrie 2021.

Marți, media monedei unice a coborât de la 4,9438 la 4,9430 lei, într-o ședință în care transferurile se realizau în culoarul 4,94 – 4,947 lei.

Indicii ROBOR și-au menținut tendința de creștere, câștigând peste 22% față de sfârșitul lui aprilie, și se găseau la valori care au mai fost atinse la începutul lui 2013.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a încheiat luna la 5,97% față de 4,88% la sfârșitul lui aprilie. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 5%, în 28 aprilie, la 6,13%, în ședința de marți, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a urcat de la 5,07%, la final de aprilie, la 6,32%.

După ce a atins în 13 mai un record de 4,7643 lei, dolarul american a cunoscut o depreciere rapidă și a atins la începutul acestei săptămâni un minim de 4,5912 lei, pentru ca luna să se încheie la 4,6057 lei, față de 4,6774 lei la sfârșitul lui aprilie.

Euro se tranzacționa în culoarul 1,0689 – 1,0779 dolari, valori apropiate de cele de luni. Stabilitate se datorează pariurilor puse de investitori pe o creștere mai rapidă de către BCE a dobânzii de politică monetară, în condițiile în care inflația din cele 19 țări care fac parte din zona euro a crescut în mai la 8,1%, de la 7,4% în aprilie.

Moneda elvețiană s-a depreciat de la 4,8290 lei, la finalul lui aprilie, la 4,8016 lei, în ședința de marți. Cursul lirei sterline a fost stabilit marți la 5,8057 lei, mai jos cu aproape 7,5 bani față de ultima ședință din aprilie.

Prețul gramului de aur s-a depreciat de la 274,1984 la 273,8401 lei, în scădere față de finalul lunii când acesta fusese stabilit la 285,7402 lei. Această evoluție s-a datorat deprecierii unciei de la circa 1.900 dolari, la începutul lunii, la 1.847 – 1.857 dolari, la sfârșitul ei.

În regiune, moneda maghiară continua să se deprecieze iar media ei a urcat la 394,05 forinți/euro, în timp ce moneda poloneză s-a apreciat la 4,5766 zloți/euro.

Bitcoin creștea la 31.420 – 31.830 dolari, după scăderea de joia trecută la aproape 28.000 dolari. După deprecierea de vineri la aproape 1.700 dolari, ether urca la 1.960 – 2.012 dolari. Comparativ cu sfârșitul lunii trecute pierderile sunt de circa 25%, respectiv 40%.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Cursul euro a continuat să fie stabil în perioada analizată, cu excepția unei ușoare presiuni apărute la finalul ei. În piața monetară, nivelul indicilor ROBOR și-a menținut direcția ascendentă, la valori care se mai înregistrau în ianuarie – februarie 2013.

Cursul euro a fluctuat între 4,9417 lei, minimul ultimei luni și o săptămână, și 4,9472 lei, pentru ca media de lunea aceasta să fie stabilită la 4,9438 lei, într-o ședință în care transferurile s-au efectuat în culoarul 4,941 – 4,946 lei.

Leul a dovedit soliditate în ciuda presiunilor apărute în regiune, după ce guvernul de la Budapesta a anunțat că va obliga companiile din domeniul bancar, al telecomunicațiilor, al asigurărilor cât și a celor din sectorul energetic sau al marilor lanțuri de magazine, să plătească la bugetul de stat o mare parte din profiturile lor, măsură care a provocat deprecierea forintului cu peste 2%.

Membrii CFA România anticipează o evoluție depreciativă a leului în următoarele luni. Valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de șase luni este de 5,0048 lei/euro. Pentru orizontul de 12 luni valoarea medie anticipată a cursului este 5,0584 lei/euro.

Creșterea inflației, care ar urma să atingă conform BNR un vârf de 14,2% în iunie, a impus un șir de majorări ale dobânzii de politică monetară, care a urcat în mai la 3,75% și se așteaptă o nouă creștere a ei de până la un punct procentual, la ședința din 6 iulie.

Cu toate acestea în ultimul Raport asupra inflației, banca centrală atrage atenția că nu este de acord cu o creștere puternică a ratei de referință, deoarece o astfel de politică ar fi „nu doar ineficace, ci chiar contraproductiv, întrucât ar provoca pierderi ample activităţii economice“.

La sfârșitul perioadei, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,95%, valoare stabilită vinerea trecută. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 6,08 la 6,11%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a urcat de la 6,29 la 6,30%.

Euro se tranzacționa lunea aceasta în culoarul 1,0726 – 1,0781 dolari față de 1,0558 dolari la începutul perioadei. Aceasta a făcut ca media monedei americane să scadă de la 4,6322 lei, la începutul săptămânii trecute, la 4,5912 lei, lunea aceasta

Declinul dolarului este provocat de creșterea apetitului pentru risc, de publicarea unor date economice încurajatoare la nivel global dar și de posibilitatea ca Rezerva Federală să încetinească ritmul de majorare a dobânzii de politică monetară. Măsura este necesară după ce a fost publicată informația că PIB-ul Statelor Unite a scăzut în primul trimestru cu un ritm anual de 1,5%.

Acestea au făcut ca indexul dolarului față de principalele șase valute majore să înregistreze prima scăderea lunară de la începutul anului.

Cursul francului elvețian a fluctuat între 4,7889 și 4,8107 lei iar cel al lirei sterline a scăzut de la 5,8254 la 5,7676 lei și a încheiat perioada la 5,8074 lei.

Deprecierea monedei americane și menținerea unciei în culoarul 1.855 – 1.863 dolari au dus la scăderea prețului gramului de aur de la 275,5597 la 274,1984 lei.

Lunea aceasta, bitcoin recupera din pierderile suferite la sfârșitul săptămânii trecute, când s-a apropiat de 28.000 dolari, și se tranzacționa între 29.290 și 30.887 dolari iar ether urca la 1.805 – 1.917 dolari, după scăderea de vineri la aproape 1.700 dolari.

Analiza cuprinde perioada 23 – 27 mai

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu