Creșterea datoriei externe totale din primele șapte luni cu 5,816 miliarde euro și a deficitului curent al balanţei de plăţi, în aceeași perioadă, cu 14,931 miliarde euro comparativ cu perioada similară a anului trecut se reflectă în deprecierea rapidă a leului din ultimele zile.

Cursul euro a crescut marți de la 4,9047 la 4,9216 lei, față de lunea trecută când a fost atins un minim al ultimilor doi ani și jumătate de 4,8215 lei. Tranzacțiile se realizau în culoarul 4,911 – 4,923 lei.

Pe lângă majorarea cererii de valută din partea importatorilor o altă cauză a deprecierii rapide a monedei naționale o constituie creșterea an/an a prețurilor de consum din august la 15,32%, cel mai ridicat nivel începând cu 2003. Reamintim că inflația din iulie a fost de 15% iar cea din iunie de 15,05%.

Piața monetară a fost calmă. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 7,91%, valoare stabilită luni.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 8,07%, valoarea stabilită la începutul săptămânii. Indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a stagnat la 8,23%.

În așteptarea publicării datelor referitoare la evoluția inflației din Statele Unite în luna august, care are un rol determinant în stabilirea politicii monetare a Rezervei Federale, volatilitatea monedei unice se rezuma la 1,0118 – 1,0188 dolari. Aceasta a făcut ca media monedei americane a crescut de la 4,8284 la 4,8424 lei.

Moneda elvețiană s-a apreciat la 0,963 – 0,967 franci/euro astfel că media ei a urcat de la 5,0509 la 5,0961 lei.

Cursul lirei sterline a urcat de la 5,6386 la 5,6691 lei.

Prețul gramului de aur a crescut de la 267,8139 la 269,0049 lei. La această evoluție a contribuit aprecierea monedei americane și ușoara creștere a metalului galben la 1.720 – 1.731 dolari/uncie.

În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat la 396,42 forinți/euro iar cea poloneză s-a apreciat la 4,7082 zloți/euro.

Piața criptomonedelor a cunoscut o scădere puternică în acest an, evoluție la care a contribuit dispariția unor companii din domeniu. Aceasta a făcut ca bitcoin să piardă de la începutul anului peste 50% din valoarea sa.

Marți, bitcoin a crescut până la 22.729 dolari după care a alunecat la 21.377 dolari. Ether, care a crescut la sfârșitul săptămânii trecute la aproape 1.800 dolari, se tranzacționa în culoarul 1.624 – 1.751 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

MIPE a lansat în consultare publică ghiduri pentru trei apeluri cu o alocare totală de 117 milioane de euro, pentru sprijinirea integrării pe piața muncii pentru categoriile vulnerabile.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a lansat în consultare publică Ghidurile Solicitantului pentru trei apeluri de proiecte finanțate prin Programul Operațional Capital Uman (POCU), care sunt menite să sprijine accesul pe piața muncii pentru anumite categorii vulnerabile.

Apelurile au următoarele obiective:

sprijinirea calificării profesionale pentru meserii de bază;

integrarea persoanelor vulnerabile pe piața muncii.

„Nu este o noutate că România se confruntă cu mari provocări pe piața muncii, în ceea ce privește atât ocuparea, cât și combaterea sărăciei. Pregătim apeluri de proiecte care vor reprezenta o sursă importantă de investiții în acest sens. Mai concret, ele vor ajuta românii să își găsească un loc de muncă, va sprijini perpetuarea meseriilor de bază și va susține perfecționarea serviciilor sociale și a instituțiilor de pe piața muncii. Se acordă o atenție deosebită tineretului, minorităților și populației rurale”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

60 de milioane de euro destinați calificării profesionale pentru meseriile de bază

Unul dintre apeluri de proiecte vizează „Îmbunătățirea nivelului de competențe profesionale și creșterea gradului de ocupare a șomerilor și persoanelor inactive în corelare cu nevoile pieței muncii”, și dispune de o alocare financiară de 60 de milioane de euro, cu o valoare maximă a proiectului de 1 milion de euro.

Calendarul acestui apel de proiecte a fost aprobat astăzi, 7 septembrie, în ședința de Guvern. Apelul va fi lansat în data de 20 septembrie, cererile urmând a fi depuse între 20 septembrie și 20 octombrie, iar contractarea proiectelor fiind programată pentru perioada 5 – 30 decembrie.

Grupul țintă cuprinde aproximativ 6.000 de beneficiari, șomeri și persoane inactive, cu accent pe șomerii de lungă durată, lucrătorii vârstnici (55-64 ani), persoanele cu dizabilități, persoanele cu nivel redus de educație.

Programele de formare țin cont de nevoile pieței muncii și vizează derularea de programe de formare necesare angajatorilor ce activează în unul din următoarele sectoare economice: turism și eco-turism, textile și pielărie, lemn și mobilă, construcții, industrie auto și componente, procesarea alimentelor și a băuturilor, sănătate și produse farmaceutice, energie și management de mediu, bioeconomie (agricultura, silvicultură, pescuit și acvacultură), biofarmaceutică și biotehnologii.

În cadrul acestor proiecte, sunt eligibile activități precum servicii de informare și consiliere profesională, servicii de mediere a muncii, programe de formare profesională, evaluarea și certificarea competențelor profesionale obținute pe alte căi decât cele formale. Pot solicita finanțare furnizorii acreditați de servicii specializate pentru stimularea ocupării forței de muncă, furnizorii autorizați de formare profesională, centrele autorizate de evaluare și certificare a competențelor profesionale obținute pe alte căi decât cele formale, universitățile, camerele de comerț și industrie, organizațiile sindicale și patronale, asociațiile și fundațiile.

Angajatorii care angajează persoane din grupul țintă se pot adresa structurilor teritoriale ale ANOFM pentru a beneficia de subvențiile acordate conform art.85 Legea 76/2002, respectiv: Angajatorii care încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, șomeri în vârstă de peste 45 de ani, șomeri care sunt părinți unici susținători ai familiilor monoparentale, șomeri de lungă durată sau tineri NEET primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din aceste categorii, o sumă în cuantum de 2.250 lei, cu obligația menținerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puțin 18 luni.

Ghidul solicitantului poate fi consultat aici — https://bit.ly/3qeSIeg

7 milioane de euro pentru integrarea tinerilor pe piața muncii

Principalii factori care contribuie la păstrarea unor valori ridicate pentru rata șomajului în rândul tinerilor care nu sunt încadrați în muncă și nici nu urmează vreo formă de educație (NEETs) sunt: nivelul scăzut de educație și pregătire a tinerilor la momentul tranziției spre piața muncii , neconcordanța dintre calificările tinerilor și abilitățile cerute de angajatori, impactul încă redus al schemelor de ucenicie şi al stagiilor profesionale, așteptările ridicate ale tinerilor de la un loc de muncă (salariul, mediul de lucru, alte beneficii), oferta limitata de locuri de muncă.

Un alt măsuri stabilește implementarea unor ”Măsuri pentru tinerii NEET II – Subvenționarea locurilor de muncă” și beneficiază de o alocare de 7 milioane de euro. Proiectele se adresează tinerilor NEETs absolvenți ai unor instituţii de învăţământ, cu vârsta între 16-29 ani, cu domiciliul sau reședința în regiunile Nord-Est, Nord-Vest, Vest, înregistrați și profilați de către Serviciul Public de Ocupare, cu accent pe tinerii NEET din mediul rural și cei aparținând minorității rome.

Prezentul apel de proiecte finanțează următoarele tipuri de acțiuni care se adresează grupului țintă prevăzut în prezentul Ghid:

Subvenționarea locurilor de muncă (acordarea subvențiilor angajatorilor care angajează tineri NEETs din grupul țintă);

Monitorizarea obligațiilor asumate de angajator și/sau tinerii NEET din grupul țintă, ca urmare a intervenției și sprijinului primit.

Angajatorii care încadrează în muncă, pe durată nedeterminată, absolvenţi ai unor instituţii de învăţământ, primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare tânăr NEET absolvent, o sumă în cuantumul precizat de art. 80 din Legea nr.76/2002.

Ghidul solicitantului este disponibil aici — https://bit.ly/3TJfloO.

50 de milioane de euro pentru integrarea pe piața muncii a categoriilor vulnerabile

Cel de-al treilea apel de proiecte vizează ”Stimularea mobilității și subvenționarea locurilor de muncă pentru șomeri și persoane inactive, persoane de etnie Romă, persoane din mediul rural” din regiunile mai puțin dezvoltate. El va finanța măsuri de ocupare, stimularea angajatorilor prin acordarea de stimulente financiare (subvenții) pentru a crea noi locuri de muncă sau a le ocupa pe cele existente cu persoane din grupurile vulnerabile, sprijinirea persoanelor care găsesc un loc de muncă într-o altă zonă/regiune să se adapteze la noul lor mediu, prin acordarea de prime de mobilitate (de instalare și încadrare) și de activare. Finanțarea pentru acest tip de proiecte este de 50 milioane de euro.

Grupul țintă pentru acest proiect cuprinde:

Șomeri şi persoane inactive, cu accent pe șomerii de lungă durată, lucrătorii vârstnici (55-64 ani), persoanele cu dizabilități, persoanele cu nivel redus de educație;

Cetățeni români aparținând minorității roma;

Persoanele din mediul rural în special cele din agricultura de subzistență și semi-subzistență.

Acest apel finanțează următoarele tipuri de acțiuni:

Subvenționarea locurilor de muncă (acordarea subvențiilor angajatorilor care angajează persoane din grupul țintă) – activitate obligatorie si relevanta;

Monitorizarea obligațiilor asumate de angajator și/sau persoanele din grupul țintă, ca urmare a intervenției și sprijinului primit – activitate obligatorie si relevanta.

Ghidul solicitantului este disponibil aici — https://bit.ly/3CYcFh9

Schemele de ajutor de stat pentru IMM-uri, cu o valoare de 4 miliarde de euro, coordonate de Ministerul Finanțelor, au primit astăzi, 9 septembrie 2022, aprobarea Comisiei Europene. Programele se derulează prin Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM), Fondul Român de Contragarantare (FRC) și Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR).

“Aprobarea de astăzi a Comisiei Europene se traduce simplu: încă 4 miliarde de euro pentru economia românească! Lansarea noului program IMM INVEST PLUS va contribui la dezvoltarea economiei românești, prin atragerea de capital cu cele mai mici costuri de finanțare de pe piață, pentru un număr estimat de beneficiari de aproape 25.000.

Această schemă de ajutor de stat va permite păstrarea locurilor de muncă, va asigura viabilitatea și va contribui la dezvoltarea activității IMM-urilor și a întreprinderilor beneficiare cu capitalizare de piață medie. Sprijinim mediul privat și vom continua să facem acest lucru, așa cum ne-am angajat de la bun început, IMM-urile fiind unul dintre principalii piloni ai dezvoltării economice”, a precizat Adrian Câciu, ministrul Finanțelor.

Astfel, începând de luni, 12 septembrie 2022, antreprenorii sunt invitați să se înscrie pe platforma www.imminvest.ro, pentru a accesa fondurile puse la dispoziție prin intermediul Programului IMM INVEST PLUS, utilizând oricare din componentele sale: IMM INVEST ROMÂNIA, AGRO IMM INVEST, IMM PROD, GARANT CONSTRUCT, INNOVATION şi RURAL INVEST. Ajutoarele de stat vor fi acordate sub forma de garanții pentru împrumuturi și granturi ce vor acoperi comisionul de risc, precum și comisionul de administrare pe toată durata de valabilitate a garanției acordate, iar dobânzile aferente creditelor vor fi subvenționate pe o perioadă de până la 12 luni.

Prin schema de ajutor de stat pusă la dispoziție de către Ministerul Finanțelor și operaționalizată prin FNGCIMM, FRC și FGRC, plafonul de garantare al programului a fost majorat cu peste 10 miliarde de lei, la 17,75 miliarde de lei, iar schema de ajutor de stat sub formă de granturi depășește 1,9 miliarde lei.

Conform prevederilor Cadrului temporar pentru acordarea ajutoarelor de stat, schema de ajutor de stat poate fi accesată până la data de 31 decembrie 2022 și oferă accesul la finanțări de maxim 10 milioane lei pentru proiectele de investiții/beneficiar și de maximum 5 milioane pentru capital de lucru. Procentul de garantare poate atinge până la 90% din valoarea împrumutului. Durata maximă a finanțărilor va fi de 72 de luni pentru creditele de investiții și de 36 luni pentru creditele/liniile de credit pentru capital de lucru.

Ajutoarele de stat pot ajunge până la 500.000 Euro/întreprindere/UAT, cu excepția domeniului producției primare de produse agricole, unde beneficiarii pot primi până la 62.000 euro/întreprindere sau de 75.000 euro pentru beneficiarii din domeniul acvaculturii și pescuitului.

Informații suplimentare despre Programul IMM INVEST PLUS

Componenta IMM INVEST ROMÂNIA facilitează accesul la finanțare a întreprinderilor mici și mijlocii şi întreprinderilor mici cu capitalizare de piaţă medie, inclusiv profesioniștii, prin accesarea unuia sau a mai multor credite pentru realizarea de investiții sau credite/linii de credit pentru capital de lucru, inclusiv pentru refinanțarea altor credite de investiții sau cheltuieli destinate achiziției de părți sociale și acțiuni.

Componenta AGRO IMM INVEST este dedicată întreprinderilor mici și mijlocii şi întreprinderilor mici cu capitalizare de piaţă medie, inclusiv profesioniștii, din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii și sectorului alimentar.

Componenta IMM PROD are ca obiectiv acordarea de garanții guvernamentale solicitate pentru asigurarea lichidităților și finanțarea investițiilor de către IMM-uri, inclusiv start-up-uri, din zona urbană care activează în sectoare productive.

Componenta GARANT CONSTRUCT are ca obiectiv acordarea de garanții guvernamentale pentru îmbunătățirea eficienței energetice, susținerea investițiilor în domeniul energiei verzi și alinierea la obiectivele de mediul implementate de:

1. IMM-uri şi întreprinderi mici cu capitalizare de piaţă medie din sectorul construcțiilor, inclusiv start-up-uri, precum și arhitecți și birouri individuale de arhitectură
2. Unități Administrativ Teritoriale (municipii, orașe, comune).

Sursa www.mfinante.gov.ro

Rata anuală a inflaţiei a urcat la 15,32% în luna august a acestui an, de la 14,96% în iulie, în condiţiile în care preţurile mărfurilor alimentare au urcat cu 18,22%, cele ale mărfurilor nealimentare au fost mai mari cu 15,98%, iar serviciile au fost mai scumpe cu 8,26%, conform datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

"Preţurile de consum în luna august 2022 comparativ cu luna iulie 2022 au crescut cu 0,6%. Rata inflaţiei de la începutul anului (august 2022 comparativ cu decembrie 2021) este 11,6%. Rata anuală a inflaţiei în luna august 2022 comparativ cu luna august 2021 este 15,3%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2021 - august 2022) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2020 - august 2021) este 11,0%", se arată în comunicatul INS.

Conform datelor INS, indicele armonizat al preţurilor de consum în luna august 2022 comparativ cu luna iulie 2022 este 100,44%.

Gazele s-au scumpit cel mai mult în ultimul an, în condiţiile în care tarifele au fost mai mari cu 70,64% în luna august a acestui an faţă de august 2021.

În topul mărfurilor nealimentare care au consemnat cele mai mari creşteri de preţ s-au aflat şi combustibilii, cu un avans al preţurilor de 31,48% în august 2022 faţă de august 2021, şi energia termică - plus 22,98%.

Alimentele care s-au scumpit cel mai mult în intervalul de referinţă au fost cartofii, cu creşteri de preţ de 54,34%, uleiul comestibil - 49,68% şi făina - 34,28%.

În sectorul serviciilor, cel mai mult s-au scumpit transportul aerian - 33,91%, apă, canal salubritate - 21% şi transportul CFR - 20,92%. Serviciile de telefonie s-au ieftinit cu 0,94%, aceasta fiind şi sigura ieftinire în luna august din acest an faţă de august 2021.

De la lună la lună, în august cele mai importante creşteri ale preţurilor au fost consemnate la transportul aerian - 23,89%, zahăr cu 9,90%, untul cu 6,81% şi laptele de vacă - 5,56%.

Luna trecută au fost şi produse alimentare care s-au ieftinit: fructele proaspete cel mai mult, cu 1,32%, alte legume şi conserve de legume, cu 1,18% şi mălaiul, cu 0,02%. De asemenea, datele INS arată că tarifele la combustibili au fost mai mici cu 2,28%, la servicii de telefonie cu 0,9%, la transportul rutier cu 0,15% şi la abonamentele de televiziune cu 0,06%.

Banca Naţională a României (BNR) a majorat la 13,9% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 7,5% pentru sfârşitul anului viitor, potrivit datelor prezentate în august de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

BNR estima în mai 2022 o inflaţie de 12,5% pentru finalul acestui an şi de 6,7% pentru 2023.

Sursa www.agerpres.ro

Perioada de apreciere a leului, care a beneficiat de o serie de factori favorabili, s-a încheiat la sfârșitul săptămânii trecute.

Lunea trecută, cursul euro a scăzut la 4,8215 lei, minimul ultimilor doi ani și jumătate, iar cotațiile au atins un minim de 4,8020 lei, ceea ce a făcut ca BCE să calculeze o cotație de 4,8198 lei/euro.

Următoarele ședințe au adus creșterea euro, odată cu înmulțirea ordinelor de cumpărare din partea importatorilor, care trebuie să achite achizițiile din cursul verii.

Lunea aceasta, tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,8990 – 4,9130 lei ceea ce a făcut ca BNR să stabilească o medie de 4,9047 lei.

Presiunea pe curs se va menține, datorită deficitului de valută din piață care a crescut, conform INS, în primele șapte luni ale anului la 18,768 miliarde euro, mai mult cu 5,882 miliarde euro față de perioada similară din 2021. De altfel, nivelul exporturilor va avea de suferit din cauza încetinirii economiilor din zona euro, principalul partener comercial al României, după ce motorul german s-a gripat în ultimele luni

În scenariul macroeconomic central pe termen scurt revizuit al Băncii Transilvania economia națională ar putea crește cu ritmuri anuale de 4,4% în 2022, pentru a încetini în 2023 la 2,4%, pe fondul deteriorării climatului macroeconomic din zona euro și erodării venitului real disponibil al populației. PIB ar urma să crească cu 4,6% în 2024.

Aprecierea leului din ultimele săptămâni a încetinit ritmul de creștere a prețurilor. Conform INS, rata anuală a inflaţiei a urcat în august la 15,3%, după ce în iulie ea a fost de 15%, respectiv de 15,05% în iunie.

Dobânzile interbancare au cunoscut o scădere ușoară. La aceasta a contribuit și avertismentul guvernatorul BNR care a spus că ele au „sărit calul”.

Lunea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut la 7,91% față de 7,93%, la începutul săptămânii trecute.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât la finalul perioadei la 8,07% față de 8,10% la debutul intervalului. Indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a început săptămâna la 8,23% față de 8,26%, valoare stabilită lunea trecută.

Joi, în cursul celei de a șasea ședință de politică monetară din 2022, BCE a decis majorarea ratei de referință de la 0% la 0,75%, cu scopul de a stopa inflația, care a crescut în august la 9,1%.

Decizia a influențat evoluția monedei unice, care a beneficiat și de suportul declarației făcute de Joachim Nagel, guvernatorul Bundesbank, conform căruia zona euro va cunoaște noi creșteri „semnificative” ale dobânzii de politică monetară pentru a contracara inflația.

După o scădere la 0,9877 dolari, minim al ultimilor 20 de ani, moneda unică a crescut lunea aceasta la 1,0060 – 1,0198 dolari. La noi, cursul monedei americane a atins un maxim de 4,9031 lei dar a încheiat perioada la 4,8284 lei.

Cursul francului elvețian a crescut de la 4,9487 la 5,0703 lei iar cel al lirei sterline a fluctuat între 5,5911 și 5,6378 lei.

Deprecierea monedei americane a provocat luni scăderea prețului gramului de aur la 267,8139 lei, în timp ce metalul galben era cotat la 1.712 – 1.729 dolari/uncie.

Analiza cuprinde perioada 5 – 12 septembrie

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

După ce cursul euro a atins luni un minim al ultimilor doi ani și jumătate de 4,8215 lei, iar cotațiile au alunecat la 4,8020 lei, tendința s-a inversat, pe fondul majorării cererii de valută.

Media monedei unice a crescut joi de la 4,8580 la 4,8707 lei, într-o ședință în care cotațiile au urcat de la un minim de 4,86 lei, în cursul dimineții, la aproape 4,88 lei, semn că în zilele următoare euro va reveni la 4,9 lei.

Piața monetară a fost calmă, dealerii așteptând decizia de politică monetară a BCE.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 7,93%.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 8,09%. Indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a stagnat la 8,24%.

Înainte de finalul ședinței de politică monetară a BCE, de la care se aștepta majorarea dobânzii de referință de la 0 la 0,75%, euro a crescut la 0,9977 – 1,0023 dolari, ceea ce a făcut ca media monedei americane să coboare de la 4,9031 la 4,8697 lei.

Cursul monedei elvețiene a urcat de la 4,9833 la 4,9958 lei.

Alegerea lui Liz Truss drept nou președinte al Partidului Conservator, ceea ce a propulsat-o în funcția de prim ministru al Regatului Unit, într-un moment în care inflația a urcat în august la 10,1% an/an și perspective sumbre ale economiei britanice au pus presiune pe lira sterlină.

Cursul lirei sterline s-a depreciat în piața locală de la 5,6295 la 5,5972 lei, după ce aceasta s-a depreciat miercuri la 1,1407 dolari, cel mai scăzut nivel începând cu 1985.

Prețul gramului de aur a crescut de la 268,9398 la 269,5036 lei, evoluție datorată aprecierii metalului galben la 1.714 – 1.727 dolari.

În regiune, media monedei maghiare s-a apreciat la 397,57 forinți/euro. În schimb, cea poloneză s-a depreciat la 4,7244 zloți/euro.

După scăderea de miercuri la 18.868 dolari, bitcoin a crescut la 19.067 – 19.381 dolari. Ether a urcat de la un minim de 1.493 dolari la 1.597 – 1.645 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziţie de dl Radu Georgescu