În ultimele săptămâni s-a observat o tendință de depreciere a leului, semn că BNR ar putea accepta o creștere a cursului care a atins în 19 mai recordul de 4,9783 lei.

Euro a început această săptămână cu o apreciere marginală, iar media a coborât la 4,9679 lei, iar transferurile s-au realizat în culoarul 4,966 – 4,971 lei.

„Dezechilibrul fiscal-bugetar al României este în mod categoric şi recunoscut ca fiind principala problemă pe care o avem în prezent de rezolvat. Şi avem şi o presiune a timpului”, a declarat vineri guvernatorul BNR.

Aceste date impun politici guvernamentale care să permită continuarea atragerii de fonduri prin PNRR, în condițiile în care consumul intern a încetinit, chiar dacă, conform INS, rata anuală a inflaţiei a scăzut uşor luna trecută, la 9,43%, de la 9,44% în iulie.

Analiștii Băncii Transilvania prognozează o creștere a „prețurilor de consum (pe indicele armonizat UE) cu ritmuri medii anuale în decelerare de la 12,0% în 2022, la 9,7% în 2023, 4,9% în 2024, respectiv 4,0% în 2025”.

Chiar dacă Consiliul Concurenței a efectuat un nou control la băncile comerciale, nu au mai fost înregistrate scăderi ale dobânzilor interbancare așa cum s-a întâmplat în noiembrie trecut, când ele au au coborât cu mai mult de 1,5 puncte procentuale. Piața nu a răspuns nici la decizia BCE de a majora rata de referință, în condițiile în care inflația din România a stagnat în august.

Lunea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,40%, valoare stabilită în urmă cu mai mult de o lună. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,50% iar cel la 12 luni la 6,63%.

La începutul acestei săptămâni, pentru refinanțarea bugetului de stat, Trezoreria s-a împrumutat cu 767 milioane lei printr-o emisiune de obligațiuni scadente în octombrie 2028, la un randament mediu de 6,59%/an. Valoarea inițială a emisiunii a fost de 600 milioane lei. Statul intenționează să se împrumute în zilele următoare cu încă 805 milioane lei, cu scadența în aprilie 2031 și cu 575 milioane lei, scadente în aprilie 2036.

Înainte de ședința de politică monetară a Rezervei Federale, care se va desfășura marți și miercuri, euro a cunoscut o scădere până la 1,0633 dolari, pentru a urca lunea aceasta la 1,0654 – 1,0678 dolari. În piața locală, media monedei americane a scăzut la începutul acestei săptămâni de la 4,6583 la 4,6546 lei.

Dolarul ar putea să continue evoluție ascendentă începută în urmă cu 9 săptămâni, timp în care euro s-a depreciat cu peste 5,6%, chiar dacă BCE a majorat joia trecută dobânda de referință la maximul istoric de 4,50%, dar a anunțat că aceasta a fost ultima din 2023.

Francul elvețian și lira sterlină au început săptămâna pe depreciere, media lor lunecând la 5,1974 lei, respectiv 5,7709 lei.

Prețul gramului de aur a a recuperat pierderile din zilele precedente și a crescut la 288,2401 lei, în timp ce metalul galben fluctua între 1.924 și 1.931 dolari/uncie

Bitcoin a profitat de reducerea plasamentelor în moneda americană de la începutul acestei săptămâni și a urcat la 26.415 – 27.424 dolari. Ether a crescut la 1.612 – 1.670 dolari.

Analiza cuprinde perioada 11 – 15 septembrie

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Piața valutară a fost foarte calmă joi, după ce s-a anunțat creșterea inflației din SUA și în așteptarea deciziei de politică monetară a BCE, care a majorat, în partea a doua a zilei, rata de referință din zona euro.

Cursul euro a scăzut marginal de la 4,9697 la 4,9695 lei, într-o ședință în care culoarul de tranzacționare s-a limitat la 4,969 – 4,972 lei.

Dobânzile interbancare nu au cunoscut modificări iar indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,40%, valoare stabilită în urmă cu mai mult de o lună. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,50% iar cel la 12 luni la 6,63%.

După o creștere la 1,0753 dolari, euro a scăzut în partea a doua a zilei la 1,0655 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a crescut marginal de la 4,6316 la 4,6329 lei.

Evoluția monedei unice a fost influențată pe de o parte de creștere a inflației din Statele Unite în august cu 3,7% față de perioada similară din 2022 (4,3% în cazul IPC, care exclude alimentele şi energia), ceea ce ar putea impune Rezervei Federale o nouă majorare a ratei de referință.

Pe de altă parte, BCE a operat joi a a zecea majorare consecutivă a dobânzii de referință cu un sfert de punct la 4%, cel mai ridicat nivel de la crearea monedei euro în 1999, dar a semnalat că normalizarea politicii monetare s-a apropiat de sfârșit.

Cursul francului elvețian a scăzut ușor la 5,1855 lei iar cel al lirei sterline a crescut marginal la 5,7768 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut joi la 283,9799 lei, mai jos cu 4 lei față de începutul săptămânii, după ce metalul galben s-a depreciat la 1.900 – 1.911 dolari.

În regiune, media monedei maghiare s-a apreciat la 384,5 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,6285 zloți/euro.

Cererea de criptomonede a fost ridicată, chiar dacă inflația din Statele Unite a crescut. Bitcoin a urcat la 26.138 – 26.539 dolari iar ether la 1.608 – 1.638 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziíe de dl. Radu Georgescu

Presiunea pe leu se menține ridicată, așa cum o arată și evoluția actuală, cursul euro crescând în ultimele nouă ședințe consecutive. La aceasta contribuie și majorarea deficitului de cont curent al balanţei de plăţi în primele șapte luni la 11,892 miliarde euro, comparativ cu 15,207 miliarde euro în perioada similară a anului trecut, cum arată datele prezentate de BNR.

Piața valutară s-a deschis miercuri la 4,9476 lei, după care cotațiile au intrat pe o pantă descendentă, atingând un minim de 4,976 lei, semn al unei posibile intervenții a BNR, astfel că media euro a urcat marginal de la 4,9690 la 4,9697 lei.

Conform INS, rata anuală a inflaţiei a scăzut uşor luna trecută, la 9,43%, de la 9,44% în iulie. În perioada următoare, este posibil ca prețurile să se mențină ridicate în condițiile în care petrolul revine spre cota de 100 dolari/baril.

Dobânzile interbancare nu au cunoscut modificări și se mențin la minime ale ultimului an și aproape trei luni.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, stagnează de mai mult de o lună la 6,40%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,50% iar cel la 12 luni la 6,63%.

Euro a crescut ușor la 1,0728 – 1,0769 dolari, înainte de publicarea datelor privind inflația din Statele Unite, iar cursul monedei americane a coborât marginal la 4,6316 lei.

Indicatorul ZEW, care măsoară încrederea investitorilor din zona euro, a scăzut la -8,9 puncte, ceea ce indică menținerea în regiune a unui climat macroeconomic dificil pe termen scurt, pe fondul ajustărilor din economia mondială, nivelurilor ridicate ale costurilor de finanțare. Rămâne de văzut care va fi decizia ce va fi luată joia viitoare de BCE în privința unei noi majorări a ratei de referință.

Euro s-a apreciat ușor și față de alte valute majore, evoluție care a coborât cursul francului elvețian la 5,1884 lei și al lirei sterline la 5,7737 lei.

Prețul gramului de aur a cunoscut a treia scădere consecutive la 284,6464 lei, efect al deprecierii metalului galben la 1.908 – 1.913 dolari.

În regiune, media monedei poloneze s-a apreciat la 4,6402 zloți/euro iar cea a monedei maghiare la 385 forinți/euro.

Bitcoin a crescut marți la aproape 26.500 dolari, maxim al ultimelor două săptămâni, pentru ca apoi să fluctueze între 25.790 și 26.233 dolari. Ether se tranzacționa miercuri în culoarul 1.582 – 1.606 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Rata anuală a inflaţiei a scăzut uşor în luna august a acestui an, la 9,43%, de la 9,44% în iulie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 11,88%, cele nealimentare cu 6,98%, iar serviciile cu 11,72%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, publicate miercuri.

În august, comparativ cu iulie, rata inflaţiei a fost 0,54%.

"Rata inflaţiei de la începutul anului (august 2023 comparativ cu decembrie 2022) este 4,9%. Rata anuală a inflaţiei în luna august 2023, comparativ cu luna august 2022, este 9,4%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2022 - august 2023) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2021 - august 2022) este 13,2%", se arată într-un comunicat al INS.

Zahărul, energia termică şi detergenţii se află în topul scumpirilor înregistrate în ultimul an, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În luna august a acestui an, preţul zahărului a fost cu 30,20% mai mare comparativ cu august 2022, cel al margarinei a urcat cu 20,85%, în timp ce ouăle s-au scumpit cu 19,69%, peştele proaspăt cu 18,7%, peştele şi conservele din peşte cu 18,44%, iar berea cu 17,82%.

Preţul uleiului a scăzut, în ritm anual, cu 21,47%, uleiul, grăsimile şi slănina cu 17,45%, făina s-a ieftinit cu 12,25%, produsele de morărit cu 8,61%, iar mălaiul cu 3,43%.

Faţă de luna iulie a acestui an, cel mai mult s-au scumpit citricele şi alte fructe meridionale (plus 4,88%), carnea de bovine (plus 1,14%), conservele din fructe (0,99%), conservele şi alte produse din peşte (0,82%) şi preparatele din carne (0,7%).

Pe de altă parte, făina a fost mai ieftină cu 16,97% în august faţă de iulie 2023, produsele de morărit au avut un preţ mai mic cu 15,34%, mălaiul s-a ieftinit cu 13,16%, iar uleiul cu 7,7%.

La capitolul mărfuri nealimentare, în ultimul an cel mai mult s-au scumpit energia termică, cu 23,82%, detergenţii, cu 22,17% şi articolele de igienă şi cosmetice, cu 17,96%.

În ultimul an, combustibilii s-au ieftinit cu 2,86%, iar energia electrică a consemnat un minus de 2,78%.

Faţă de luna precedentă, în august, medicamentele au costat mai mult cu 20,78%, iar articolele medicale au consemnat un plus de 15,49%.

Potrivit datelor INS, energia electrică a fost mai ieftină cu 1,52%.

În ceea ce priveşte serviciile, în ultimul an cel mai mult au crescut tarifele în transportul aerian - plus 19,12%, în sectorul apă, canal, salubritate - plus 19,11% şi igienă şi cosmetică ( plus 17,15%).

În august, faţă de iulie, scumpiri au fost consemnate în ceea ce priveşte serviciile de transport aerian, 1,99%, reparaţii auto, electronice şi lucrări foto, cu 1,44% şi confecţionat şi reparat îmbrăcăminte şi încălţăminte, 0,90%.

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în urcare la 7,5%, de la 7,1%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi la 4,4% pentru sfârşitul lui 2024, potrivit datelor prezentate de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Sursa www.agerpres.ro