Finanțele plătesc mai mult pentru împrumuturi

Finanțele plătesc mai mult pentru împrumuturi

Cei care împrumută statul român au început să profite de lipsa de fonduri cu care se confruntă guvernul PSDNL și au început să majoreze costurile solicitate pentru banii lor. Tendința se datorează și creșterii aversiunii față de risc, după începerea conflictului armat din Orientul Mijlociu, care poate schimba raportul de forțe în războiul dintre Ucraina și Rusia.

Trezoreria a atras luni 600 milioane lei, printr-o emisiune de obligaţiuni scadente în aprilie 2031, la un randament mediu de 7,18%/an, în creștere față de licitația cu aceeași scadență desfășurată în septembrie.

În schimb, piața monetară a rămas stabilă, la valori comparabile cu cele de la sfârșitul lui iulie. Evoluția este determinată de menținerea ratei de referință a BNR la 7%/an, nivel stabilit în ianuarie, cât și de incertitudinea legată de inflație, care ar putea suferi șocuri provocate de deciziile guvernamentale dar și de creșterea prețurilor la țiței.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,40%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a revenit de la 6,49 la 6,50% iar cel la 12 luni s-a oprit la 6,63%.

Piața valutară s-a deschis marți la 4,964 lei iar în jurul prânzului, înainte de stabilirea cursului, a fost atins un minim de 4,962 lei iar apoi euro a atins un vârf de 4,966 lei. Media a scăzut de la 4,9682 la 4,9656 lei, la această evoluție contribuind și reducerea aversiunii față de risc.

Evoluția leului rămâne incertă, în condițiile unui uriaș deficit bugetar și de cont curent, care va reduce și mai mult consumul privat, principalul motor al creșterii economice.

Astfel, raportul de toamnă al FMI, „World Economic Outlook”, estimează o înrăutățire a creșterii economice a României, de la 2,4%, la precedentul raport din aprilie, la 2,2%. Și în cazul inflației din acest an, instituția financiară anticipează un nivel de 10,7%, față de 10,5%, la precedentul raport, respectiv 5,8% în 2024.

Scăderea randamentelor bonurilor de Tezaur americane, la redeschiderea pieței care a urmat minivacanței din Statele Unite prilejuită de „Columbus Day” (Ziua lui Columb), a stimulat vânzarea de monedă americană iar euro s-a apreciat la 1,0554 – 1,0612 dolari. În piața locală, cursul dolarului a scăzut de la 4,7168 la 4,6810 lei.

Media francului elvețian a scăzut marginal la 5,1782 lei iar cea a lirei sterline la 5,7459 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut la 279,7834 lei, efect al deprecierii monedei americane, ceea ce a anulat creșterea metalului galben la 1.854 – 1.863 dolari/uncie.

În regiune, media monedei maghiare s-a apreciat la 387,76 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,5581 zloți/euro.

Criptomonedele nu au profitat de scăderea monedei americane, în contrast cu piața acțiunilor care se afla pe verde. Bitcoin a coborât la 27.495 – 27.735 dolari iar ethereum la 1.577 – 1.595 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Datoria guvernamentală a ajuns la 49% din PIB

Datoria guvernamentală a ajuns la 49% din PIB

Datoria administraţiei publice (datoria guvernamentală) a crescut, în iulie 2023, la 733,87 miliarde lei, faţă de 724,76 miliarde de lei în luna precedentă, conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor.

Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a urcat la 49%, de la 48,4% în iunie 2023.

În iulie, datoria pe termen mediu şi lung s-a majorat la 697,32 miliarde de lei, de la 695,23 miliarde de lei în iunie 2023, iar cea pe termen scurt a crescut la 36,55 miliarde lei, de la 29,53 miliarde de lei în luna precedentă.

Mai multe detalii aici https://www.agerpres.ro/economic-intern/2023/10/07/datoria-guvernamentala-a-urcat-in-iulie-la-49-din-pib-ministerul-finantelor--1182297

BNR nu a coborât dobânda de referință

BNR nu a coborât dobânda de referință

Joi, s-a desfășurat principalul eveniment al începutului de lună, ședința de politică monetară a BNR.

Banca centrală a decis să mențină rata de referință la 7%/an, mișcare anticipată deja de piață, după ce guvernatorul Mugur Isărescu a afirmat luna trecută că acest nivel va fi menținut și în prima parte a anului viitor. Dobânda lombardă și facilitatea de depozit au rămas la 8%, respectiv 6%.

În comunicatul de presă care a urmat ședinței, se arată că „deciziile vizează readucerea durabilă a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse”.

Cursul de schimb al euro nu a fost influențat de decizia BNR și a scăzut de la 4,9752 la 4,97 lei. Întărirea leului s-a datorat scăderii aversiunii față de risc, evoluția de care au profitat și celelalte monede din regiune. Dacă tranzacțiile din precedentele trei ședințe s-au efectuat în culoarul 4,973 – 4,975 lei, joi ele s-au realizat între 4,969 și 4,976 lei.

Piața monetară a fost calmă iar indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,40%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,50% iar cel la 12 luni la 6,63%.

Moneda americană a intrat în a 11-a săptămână consecutivă de apreciere. Ea a luat joi o pauză și se tranzacționa între 1,0501 și 1,0530 dolari, după ce euro a atins marți un minim al ultimelor opt luni de 1,0452 dolari. În piața locală, media monedei americane a scăzut de la 5,7387 la 5,7293 lei.

Evoluția dolarului se datorează robusteţei pe care o arată economia Statelor Unite în comparaţie cu cele din Europa şi Asia dar și creșterii preţurilor la materiile prime energetice, situație care nu afectează SUA.

Cursul francului elvețian a scăzut marginal la 5,1559 lei iar cel al lirei sterline a coborât la 5,7344 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut la 277,1256 lei, evoluție la care a contribuit deprecierea monedei americane, în timp ce metalul galben fluctua între 1.812 și 1.830 dolari.

În regiune, media monedei maghiare s-a apreciat la 387,66 forinți/euro iar cea poloneză la 4,5974 zloți/euro.

Cotațiile bitcoin au crescut la 27.557 – 27.882 dolari iar ethereum fluctua între 1.633 și 1.655 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Economia României încetinește

Economia României încetinește

Leul și-a menținut evoluția stabilă față de euro, chiar dacă economia României dă semne clare de încetinire, așa cum o arată datele prezentate de INS conform cărora creșterea din august cu doar 0,1% a volumului vânzărilor din comerțul cu amănuntul.

Cauzele principale ale acestei evoluții sunt legate de costurile ridicate ale inflației și cele de finanțare, pe fondul incertitudinilor provocate de politica fiscală haotică a PSDNL.

La încheierea vizitei echipei FMI la București, aceasta a atras atenția asupra faptului că deficitul bugetar din acest an va fi de 6% ceea ce va pune în pericol atragerea de fonduri europene prin PNRR.

Cursul euro a crescut marginal de la 4,9745 la 4,9752 lei și este tot mai aproape de maximul istoric de 4,9783 lei, atins în 19 mai. Trebuie semnalat faptul că de la începutul săptămânii transferurile s-au limitat la culoarul 4,973 – 4,975 lei.

Cu o zi înainte de ședința de politică monetară a BNR, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,40%, valoare stabilită în urmă cu mai bine de două luni. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,50% iar cel la 12 luni la 6,63%.

Euro a scăzut la 1,0452 dolari, minim al ultimelor opt luni, dar a urcat apoi până la 1,0511 dolari, după publicarea unor date economice europene pozitive, astfel că media celei americane a scăzut de 4,7430 la 4,7387 lei.

Cursul francului elvețian a crescut la 5,1570 lei iar cel al lirei sterline la 5,75 lei.

Deprecierea monedei americane și a metalului galben la 1.816 – 1.825 dolari/uncie, valori comparabile cu cele de la sfârșitul anului 2018, au condus la scăderea prețului gramului de aur la 277,7786 lei. În opinia analiștilor este posibil ca uncia să scadă sub pragul de 1.800 dolari, în cazul menținerii unei nivel ridicat al dobânzii de către Rezerva Federală.

Monedele din regiune pierdeau teren în fața celei unice. Media celei maghiare s-a depreciat la 388,45 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,6303 zloți/euro.

Bitcoin se consolida la 27.000 dolari și se tranzacționa în culoarul 27.240 – 27.639 dolari. Ethereum fluctua între 1.635 și 1.658 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

2,86%, rata şomajului înregistrat în evidenţele ANOFM în luna august 2023

2,86%, rata şomajului înregistrat în evidenţele ANOFM în luna august 2023

La sfârşitul lunii august 2023, rata şomajului înregistrat la nivel naţional a fost de 2,86%, mai mare decât cea din luna anterioară cu 0,03 pp şi egală cu cea din luna august a anului 2022. Menţionăm faptul că rata şomajului a fost calculată folosind noile date primite de la INS privind populaţia activă civilă la data de 01.01.2023.

Numărul total de şomeri la finele lunii august 2023 a fost de 230.545 de persoane, mai mare cu 2.928 de persoane faţă de cel înregistrat la finele lunii anterioare.

Din totalul şomerilor înregistraţi, 40.231 au fost şomeri indemnizaţi şi 190.314 neindemnizaţi. Numărul şomerilor indemnizaţi a crescut cu 3.959 persoane, iar numărul şomerilor neindemnizaţi a scăzut cu 1.031 de persoane faţă de luna precedentă.

Pe medii de rezidenţă, numărul şomerilor la finele lunii august se prezintă astfel: 68.018 şomeri provin din mediul urban şi 162.527 şomeri provin din mediul rural.

Numărul şomerilor femei la 31 august 2023 era de 111.683 persoane, în timp ce numărul şomerilor bărbaţi era de 118.862 de persoane.

Cei mai mulţi şomeri aveau între 40 – 49 de ani (53.883), urmaţi de cei cu vârsta peste 55 ani (47.275), la polul opus aflându-se persoanele între 25 – 29 de ani (14.808).

Referitor la structura şomajului după nivelul de instruire, şomerii fără studii si cei cu nivel de instruire primar au o pondere însemnată în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele ANOFM (28,60%). Şomerii cu nivel de instruire gimnazial reprezintă 32,10% din totalul şomerilor înregistraţi, iar cei cu studii universitare 4,92 %.

Mai multe informaţii privind situaţia statistică a şomajului la sfârșitul lunii august 2023 pot fi vizualizate accesând www.anofm.ro, secțiunea Programe, statistici.

Free Joomla templates by Ltheme