Cererea de active considerate drept „refugii sigure”, precum aurul, dolarul american, yenul japonez sau francul elvețian s-a amplificat în ultimele zile, odată cu amplificarea tensiunilor din Orientul Mijlociu dar și a protestelor musulmanilor din întreaga lume.

Prețul gramului de aur a crescut la un nou maxim istoric de 295,6786 lei. Precedentul record de 294,4610 lei a fost înregistrat în 15 mai. La rândul său, metalul galben a urcat la 1.945 – 1.955 dolari/uncie.

Nivelul ridicat al plasamentelor în moneda elvețiană a apreciat-o la 0,946 – 0,948 franci/euro, a crescut media de la 5,2346 la un nou record de 5,2467 lei.

Nu s-au mai observat reglaje din partea BNR în condițiile în care cererea de valută s-a majorat în piață iar cursul euro a crescut de la 4,9705 la 4,9720 lei, aproape de maximul de 4,9783 lei, atins în 19 mai. Tranzacțiile de joi se realizau în culoarul 4,97 – 4,978 lei, tendința fiind una ascendentă.

Conform scenariului macroeconomic central realizat de analiștii Băncii Transilvania, media anuală a euro din acest an va fi de 4,95 lei, pentru a crește la 5,02 lei în 2024, respectiv la 5,09 lei în 2025.

Lichiditatea în exces din piața monetară, în condițiile în care băncile comerciale nu sunt dornice să stimuleze creditarea, lipsa intervențiilor BNR și tendința de reducere a inflației au făcut ca piața monetară să stagneze în ultimele luni.

Joi, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,40%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,49% iar cel la 12 luni la 6,63%.

Creșterea cererii de dolari este stimulată de majorarea plasamentelor în obligațiunilor cu scadența la 10 ani emise de Trezoreria americană, care a făcut ca acestea să crească peste nivelul de 4,9% pentru prima dată din 2007.

Euro a scăzut joi la 1,0527 – 1,0566 dolari astfel că media monedei americane a urcat de la 4,7038 la 4,7177 lei.

Lira sterlină a fost singura care s-a depreciat față de euro astfel că media ei a coborât de la 5,7353 la 5,7064 lei.

Monedele din regiune se depreciau față de cea unică. Media celei maghiare a fost stabilită la 384,90 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,4529 zloți/euro.

Bitcoin se tranzacționa în culoarul 28.179 – 28.567 dolari iar ethereum fluctua între 1.545 și 1.568 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Peste 62.000 de locuri de muncă part-time au fost scoase în piață de la începutul anului și până acum. Numărul este cu 10% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut, asta deși joburile cu jumătate de normă continuă să fie impozitate la nivelul salariului minim pe economie.

Tot în evoluție este și tendința în ceea ce privește aplicările, acest tip de joburi atrăgând, în perioada ianuarie – octombrie 2023 cu 10% mai multe aplicări decât anul trecut. „2023 marchează o revenire a subiectului „part-time” în orizonturile de interes ale angajatorilor și candidaților, cu toate că principala direcție spre care vor să meargă în special candidații este cea a joburilor full time, care nu doar că vin și cu salarii mai mari, dar sunt și asociate cu ideea de stabilitate pe termen mai lung” spune Bogdan Badea, CEO eJobs, cea mai mare platformă de recrutare din România.

Domeniile care au avut cele mai multe poziții part-time deschise au fost retail, entertainment, servicii, advertising / marketing / PR, turism, industria alimentară, asigurări și call-center / BPO. „Este interesant faptul că vedem, în cazul joburilor cu jumătate de normă, o disponibilitate mai crescută a angajatorilor pentru munca remote. Foarte probabil acest lucru se întâmplă pentru că sunt conștienți că mulți își iau încă un job deoarece au nevoie de o suplimentare a veniturilor. Și singurul mod viabil în care pot face asta este să se angajeze part-time și să lucreze se acasă”, explică Bogdan Badea. Concret, aproape 15% din numărul total de joburi part-time postate de la începutul anului și până acum sunt remote, comparativ cu un procent de 7,4% la nivel general, respectiv la nivelul tuturor tipurilor de joburi nou postate în 2023.

Cele 1,3 milioane de aplicări înregistrate pentru aceste poziții arată că și interesul candidaților a crescut cu 10% față de 2022. O treime dintre aplicări vizează acele oportunități care permit munca de acasă. „Joburile part-time rămân un apanaj al candidaților foarte tineri, care vor să acumuleze experiență în timpul studiilor, dar au devenit și o resursă extra la care apelează candidații cu experiență care vor să câștige mai mulți bani. Cu atât mai mult cu cât cel mai recent sondaj pe care l-am realizat ne-a arătat că una dintre principalele probleme ale românilor este faptul că nu câștigă suficient pentru cheltuielile pe care le au”, mai spune Bogdan Badea.

Cei care vor să lucreze part-time aplică preponderent pentru joburile din retail, call-center / BPO, advertising / marketing / PR, servicii și turism. Cel mai mult aplică acei candidați care se află în segmentul de vârstă entry – level și fără experiență, cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani. Urmează candidații cu vârsta cuprinsă între 25 și 35 de ani, cei între 36 și 45 de ani și abia apoi cei din categoria 45+.

În ceea ce privește joburile sezoniere, numărul acestora a scăzut față de anul trecut, însă nu semnificativ, ci într-un procent de aproximativ 5%. Și aplicările au scăzut pe acest palier, datele reflectând inclusiv situația din perioada estivală, atunci când, în mod natural, numărul de oferte sezoniere sau pe bază de proiect crește comparativ cu celelalte luni din an.

În acest moment, 29.000 de joburi sunt disponibile pe eJobs.ro. Dintre acestea, 5.600 sunt locuri de muncă part-time.

Acutizarea crizei din Orientul Mijlociu, care s-a inflamat în ultimele ore, a început să pună presiune pe activele considerate riscante, așa cum este leul. Cursul euro a crescut de la 4,9676 la 4,9705 lei, într-o ședință în care cotațiile au urcat de la 4,968 lei, la deschidere, la 4,972 lei.

Piața monetară se menține la valori similare cu cele de la sfârșitul lui iulie, în condițiile în care BNR nu a mai sterilizat în ultimele luni excesul de lichiditate, pentru a stimula creditarea economiei. Cu toate acestea băncile comerciale preferă să plaseze depozite la BNR, în valoare de zeci de miliarde de lei, pentru care obțin o dobândă de facilitate de 6%.

La jumătatea săptămânii, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,40%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,49% iar cel la 12 luni la 6,63%.

Investitorii din piețele financiare internaționale erau prudenți și așteptau publicarea unor date economice venite din partea economiei Statelor Unite cât și publicarea minutei („Beige Book”) ultimei întâlniri de politică monetară a Rezervei Federale americane unde s-a decis menținerea dobânzii de referință la 5,25 – 5,50%.

Pe de altă parte, inflația din zona euro a stagnat în septembrie la 4,3%. Pe acest fond moneda unică s-a apreciat la 1,0552 – 1,0595 dolari iar cursul bancnotei verzi a scăzut marginal de la 4,7073 la 4,7038 lei.

Media francului elvețian, considerată drept o „valoare refugiu”, a crescut de la 5,2205 la 5,2346 lei, mai sus cu 1,1% față de începutul săptămânii trecute. La rândul ei, lira sterlină a urcat la 5,7353 lei.

Majorarea cererii de active sigure, a ridicat prețul gramului de aur la 293,9985 lei, mai mult cu 12 lei față de joia trecută, evoluție la care a contribuit aprecierea metalului galben la 1.934 – 1.948 dolari/uncie.

În regiune, moneda poloneză și-a oprit aprecierea, provocată de câștigarea alegerilor parlamentare de opoziția proeuropeană, iar media ei a crescut la 4,4488 zloți/euro. Cursul monedei maghiare s-a apreciat marginal la 383,35 forinți.

Bitcoin se tranzacționa în culoarul 28.284 – 28.939 dolari iar ethereum fluctua între 1.564 și 1.585 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

O veste negativă pentru cei care își achită ratele la credite. Dobânda de politică monetară a BNR, care este de 7%, de la începutul acestui an, ar putea cunoaște o primă modificare prin trimestrul al doilea din 2024.

Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al BNR, a declarat în cadrul unui eveniment: „Primim des întrebarea când când se vor reduce dobânzile. Am spus deja că este exclus anul acesta. Eu spun ca şi părere personală, să spunem ca unul dintre cei nouă care votează, că este exclus şi la începutul anului viitor (…) Relaxarea prematură ar fi periculoasă şi de aceea trebuie să continuăm să fim vigilenţi”.

Pe acest fond, băncile preferă să plaseze excedentul de lichiditate pe care îl au în depozite la BNR pentru care primesc o dobândă de 6%. S-a ajuns până în punctul în care nu au avut loc tranzacții în piața monetară.

Marți, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,40%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,49% iar cel la 12 luni la 6,63%.

Pe de altă parte, șvaițerul în care s-a transformat bugetul de stat necesită atragerea de fonduri din piața locală sau externă. La începutul săptămânii, Trezoreria s-a împrumutat cu 999 milioane lei, valoare dublă față de cea programată, printr-o emisiune de certificate de trezorerie pe scadența șase luni la un randament mediu de 6,13%/an.

În ciuda evoluției pozitive a altor monede din regiune, leul a avut o ședință negativă. Cursul euro a crescut de la 4,9654 la 4,9676 lei, însă cotațiile din piață au urcat de la 4,963 lei, la deschidere, la 4,971 lei, pe fondul înmulțirii ordinele de cumpărare de valută.

Euro a beneficiat de calmul relativ din Orientul Mijlociu cât și de îmbunătățirea indicatorului de încredere a investitorilor din zona euro măsurat de Institutul ZEW, care a revenit în octombrie 23 în teritoriul pozitiv la 2,3 puncte.

Moneda unică se aprecia la 1,1532 – 1,1570 dolari astfel că media celei americane a scăzut de 4,7123 la 4,7073 lei.

Cursul francului elvețian a scăzut marginal la 5,2205 lei. O evoluția asemănătoare a avut și lira sterlină a cărei medie a fost stabilită la 5,7263 lei.

Prețul gramului de aur a urcat la 291,0392 lei, în timp ce metalul galben creștea ușor la 1.914 – 1.927 dolari.

Victoria proeuropenilor la alegerile parlamentare din Polonia au apreciat moneda locală la 4,4389 zloți/euro, câștigul din ultimele două zile fiind de peste 2,3%. Media monedei maghiare s-a întărit marginal la 385,68 forinți/euro.

Bitcoin s-a apropiat luni noapte de pragul de 30.000 dolari dar s-a tranzacționat apoi în culoarul 28.103 – 28.607 dolari. Ethereum fluctua marți între 1.578 și 1.601 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu