Piața valutar-monetară se afla joi în așteptare, atenția fiind îndreptată către modul în care se va tranșa pe plan local legea pensiilor și efectele pe care le are conflictul din Orientul Mijlociu asupra prețurilor la petrol, factor exogen care poate inflama inflația din România.

În comunicatul de presă care a urmat ședinței de politică monetară a BNR, care s-a desfășurat miercuri, se arată că „rata anuală a inflației este așteptată să se mărească în debutul anului viitor – sub impactul majorării și introducerii unor taxe și impozite –, și să descrească gradual în următoarele trimestre”.

Leul este una dintre principalele arme cu care BNR înfruntă creșterea prețurilor, motiv pentru stabilizarea cursului euro.

Joi, tranzacțiile din piața valutară se realizau în culoarul 4,965 – 4,971 lei, valori identice cu cele de la începutul săptămâni, iar media euro a scăzut de la 4,9674 la 4,9673 lei.

La o zi după decizia BNR de a menține dobânda de politică monetară la 7%/an, piața a rămas stabilă, cu modificări minime ale dobânzilor interbancare, care se află la valori comparabile cu cele din iunie 2022.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a consolidat la 6,34%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a revenit de la 6,39 la 6,40%, iar cel la 12 luni a scăzut, în a doua ședință consecutivă, de la 6,49 la 6,48%.

Găurile uriașe din „sacul” numit bugetul de stat, care este gestionat de PSDNL, sunt peticite prin împrumuturi tot mai mari făcute de Finanțe din piața locală sau internațională.

Joi, Trezoreria s-a împrumutat cu 825,4 milioane lei, față de un nivel programat de 600 milioane lei, printr-o licitaţie de obligaţiuni de stat scadente în octombrie 2033, la o dobândă de 6,87% pe an.

Euro se tranzacționa în culoarul 1,0680 – 1,0716 dolari, valori mai mari decât cele de miercuri, ceea ce a făcut ca media monedei americane să scadă de la 4,6566 la 4,6471 lei.

Francul elvețian se deprecia față de euro iar media lui a coborât marginal la 5,1603 lei. în schimb, media lirei sterline a crescut ușor la 5,7092 lei.

Prețul gramului de aur a continuat să scadă până la 291,0616 lei, consecință a deprecierii monedei americane și a metalului galben la 1.944 – 1.951 dolari/uncie.

În regiune, media monedei poloneze s-a întărit la 4,4413 zloți/euro iar a celei maghiare s-a depreciat la 378,99 forinți/euro.

Perspectiva ca Rezerva Federală să fi încetat procesul de creștere a ratei de referință, au înmulțit plasamentele în criptomonede. Principala beneficiară a fost bitcoin care a crescut joi până la 37.336 dolari, maxim care nu mai fost atins din mai 2022. Ethereum se aprecia, la rândul său, la 1.886 – 1.932 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Joi, s-a desfășurat ultima ședință de politică monetară a BNR din acest an, prilej cu care s-a decis menținerea ratei de referință de 7%/an.

În comunicatul de presă care a urmat ședinței s-a observat că „pe fondul atractivității relative încă ridicate a plasamentelor în monedă națională, cursul de schimb leu/euro s-a cvasi-stabilizat pe palierul mai înalt atins la mijlocul lunii septembrie. Totodată, moneda națională și-a stopat tendința de depreciere față de dolarul SUA din lunile precedente, în condițiile întreruperii trendului de întărire a acestuia pe piețele financiare internaționale”.

Stabilitatea s-a manifestat și joia aceasta când cursul euro a scăzut de la 4,9696 la 4,9674 lei, urmare a faptului că de la o deschidere la 4,971 lei, la deschidere, până la 4,963 lei.

Piața monetară a fost calmă înainte de anunțarea deciziei de politică monetară a BNR, iar dobânzile interbancare se mențin la valori comparabile cu cele din iunie 2022.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a consolidat la 6,34%. La rândul său, indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a revenit de la 6,40 la 6,39%, iar cel la 12 luni a scăzut de la 6,50 la 6,49%.

Piața anticipează o reducere a ratei de referință în trimestru al doilea, evoluție care este întărită de observația din comunicatul BNR în care se arată că „rata anuală a inflației este așteptată să se mărească în debutul anului viitor – sub impactul majorării și introducerii unor taxe și impozite –, și să descrească gradual în următoarele trimestre, dar să-și accelereze scăderea în 2025, coborând în interiorul intervalului țintei la finele orizontului prognozei”.

Afirmațiile făcute de oficiali ai Rezervei Federale conform cărora nu a venit momentul unor ajustări ale dobânzii de politică monetară au avut darul de a deprecia euro la 1,0659 – 1,0703 dolari. Această evoluție a ridicat cursul monedei americane de la 4,6514 la 4,6566 lei.

Cursul francului elvețian a scăzut marginal la 5,1639 lei. O depreciere mai mare a avut media lirei sterline de la 5,7207 la 5,7070 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut la 293,5684 lei, consecință a stabilizării metalului galben în culoarul 1.959 – 1.969 dolari/uncie.

În regiune, media monedei maghiare s-a întărit ușor la 378,35 forinți/euro în timp ce moneda poloneză s-a depreciat la 4,4584 zloți/euro.

Bitcoin se tranzacționa între 35.198 și 35.471 dolari iar ethereum fluctua în culoarul 1.875 – 1.894 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Toamna aceasta a început cu număr record de aplicări, după ce tot mai mulți candidați vor să facă o schimbare în carieră și își caută un job care să le asigure un venit stabil și confortabil în actualul context economic.

În luna octombrie, candidații activi pe platforma online de recrutare bestjobs au efectuat peste 1,1 milioane de aplicări, marcând astfel un nou record lunar pentru întregul an. În plus, candidații și-au intensificat căutările, fiecare aplicând acum la 8-9 joburi, în medie, semnificativ mai multe decât la începutul anului, când aplicau la 6-7 poziții. Și numărul de CV-uri noi este în creștere, acesta fiind în octombrie cu 15% mai mare decât în luna precedentă.

Domeniile cu cele mai multe aplicări în luna octombrie au fost Vânzările, Ingineria, IT-ul, Financiar/ Contabilitatea și Call-Center/ BPO. Cu toate acestea, o evoluție considerabilă față de luna septembrie, s-a putut observa în cazul IT-ului, unde volumul aplicărilor a crescut cu 10%, Legal/ Sectorul Public, cu 20%, Marketing, Vânzări și Transporturi, cu 5% fiecare.

În plus, studenții și candidații entry-level au devenit mult mai activi în luna octombrie pe bestjobs, aplicările lor reprezentând 26% din volumul total, la nivel similar cu începutul verii, când aplicau pentru joburile part-time și sezoniere.

„Începerea sau revenirea la studii corespunde adesea cu inițierea căutărilor de oportunități profesionale, internship-uri sau joburi part-time, pentru studenții care vor să-și formeze experiență în câmpul muncii sau să-și câștige propriile venituri în perioada facultății. La aceștia, s-a adăugat numărul deja în creștere al românilor care își caută un nou job, într-un context economic complicat. Observăm și că fiecare candidat aplică acum la mai multe joburi, în încercarea de a-l găsi pe cel potrivit”, a spus Ana Vișian, Marketing Manager bestjobs.

Mai mult, joburile remote sau cu program flexibil rămân în topul căutărilor candidaților activi pe bestjobs. Ofertele din octombrie pentru astfel de joburi au atras peste 120.000 de aplicări și mai mult de 90.000 de căutări au avut ca subiect expresiile „remote”, „munca la domiciliu”, „munca de la distanță” sau „lucru acasă”. La nivelul ofertei, joburile remote și hibrid reprezintă 15% din totalul joburilor disponibile pe bestjobs.

Similar, expresia „part-time” a acumulat peste 45.000 de interogări pe platforma bestjobs. Potrivit datelor platformei de recrutare, acest lucru se datorează perioadei în care studenții devin activi în căutarea de noi oportunități, dar și eforturilor angajaților cu normă întreagă de a-și suplimenta veniturile, aceasta fiind o tendință recurentă a ultimului an.

Miercuri va avea loc ultima ședință de politică monetară a BNR din acest an. Piața nu anticipează o modificare a ratei de referință, care se menține din ianuarie la 7%/an, în condițiile în care creșterea prețurilor se menține cu mult peste ținta de inflație a băncii centrale de 2,5%±1 punct procentual. De altfel, cu acest prilej va fi aprobat noul Raport asupra inflației.

Economia românească se va confrunta în următoarele luni cu creșterea prețurilor petrolului, provocată de conflictul din Orientul Mijlociu, dar și cu majorarea unor taxe sau efectele negative ale modificărilor codului fiscal care vor îngreuna activitatea companiilor care se confruntă și cu cererile salariale mai mari.

Un raport al Erste Group anticipează pentru sfârșitul acestui an o inflație de 7,5%, respectiv 5,3% în 2024 și 4,2% la finalului lui 2025. În aceste condiții, prima modificare a ratei de referință ar putea apare în mai viitor, iar până la sfârșitul lui 2024 ar urma să atingă un minim de 5,75%.

În piața monetară, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut marginal de la 6,33 la 6,34%. La rândul său, indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a revenit de la 6,39 la 6,40%, iar cel la 12 luni s-a consolidat la 6,50%.

Piața valutară a fost calmă, transferurile fiind limitate la culoarul 4,966 – 4,97 lei, astfel că media a crescut marginal de la 4,9695 la 4,9696 lei.

Raportul Erste estimează atingerea pragului de 5 lei/euro la sfârșitul acestui an, cursul urmând să crească la 5,10 lei/euro în 2024 şi de 5,20 lei/euro în 2025.

Speculatorii au profitat de declarațiile făcute de un oficial al Rezervei Federale referitoare la necesitatea continuării procesului de majorare și au marcat profiturile după creșterea de marți a euro la 1,0756 dolari, cotațiile coborând la 1,0665 – 1,0723 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a urcat de la 4,6224 la 4,6514 lei.

Chiar dacă inflația din Regatul Unit a scăzut în octombrie la 9,7%, lira sterlină s-a depreciat față de euro iar media ei a scăzut la 5,7207 lei, piețele anticipând finalul procesului de creștere a dobânzilor de către Banca Angliei. De altfel, în primul său discurs în fața Parlamentului, Regele Charles a afirmat dorința sa ca guvernul să sprijine Banca Angliei, „pentru a readuce inflaţia la ţintă”.

Cursul francului elvețian a crescut de la 5,1564 la 5,1664 lei.

Aprecierea monedei americane nu a putut acoperi scăderea metalului galben la 1.956 – 1.975 dolari/uncie, astfel că prețul gramului de aur a coborât la 294,1898 lei.

Monedele din regiune aveau o evoluție apreciativă față de euro. Media celei maghiare s-a întărit la 378,56 forinți iar a celei poloneze la 4,4513 zloți/euro.

Creșterea monedei americane a depreciat bitcoin la 34.551 – 35.061 dolari și ethereum la 1.870 – 1.905 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu