Tendința de apreciere a mediei euro s-a menținut și joi. În schimb, celelalte monede majore au cunoscut scăderi ale cursului. Cursul euro a crescut de la 4,9685 la 4,9693 lei, în timp ce culoarul de tranzacționare a fost identic cu cel de miercuri, 4,967 – 4,97 lei.

Perspectiva scăderii inflației din România și lipsa unor măsuri de majorare ale dobânzii de politică monetară din partea marilor bănci centrale s-a reflectat în continuarea tendinței de scădere a indicilor ROBOR la valori comparabile cu cele de la sfârșitul lui iunie 2022.

Joi, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a consolidat la 6,34%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a scăzut de la 6,43 la 6,40%, iar cel la 12 luni a coborât de la 6,53 la 6,52%.

Decizia de miercuri a Rezervei Federale de a menţine rata de politică monetară la 5,25 – 5,50%, cel mai ridicat nivel din ultimii 22 de ani, a impactat negativ dolarul, chiar dacă oficialii băncii centrale americane au lăsat deschisă posibilitatea unei noi majorări și au remarcat soliditatea pieței muncii și a economiei Statelor Unite, care a crescut în trimestrul al treilea cu 4,9%.

Cei mai mulți dintre investitori au mizat inițial pe o creștere a dobânzii și au majorat plasamentele în dolari. Decizia Fed a schimbat inițial tendința iar euro s-a apreciat la 1,0659 dolari, pentru ca joi după amiază cotațiile să revină spre 1,0650 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a scăzut de la 4,7086 la 4,6735 lei.

Decizia Băncii Angliei de a menține dobânda de politică monetară la 5,25%, maxim al ultimilor 15 ani, a depreciat lira sterlină față de euro iar BNR a stabilit o medie de 5,6978 lei, față de 5,7168 lei în ședința de joi. Cursul francului elvețian a coborât de la 5,1817 la 5,1734 lei.

Metalul galben se menținea joi sub pragul de 2.000 dolari și se tranzacționa în culoarul 1.983 – 1.992 dolari/uncie. Deprecierea monedei americane a provocat scăderea prețului gramului de aur la 298,8651 lei.

În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat marginal la 382,54 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,4582 zloți/euro.

Decizia Rezervei Federale a impulsionat plasamentele în criptomonede. Bitcoin a crescut la 34.868 – 35.944 dolari iar ethereum la 1.821 – 1.875 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziíe de dl. Radu Georgescu

Majorarea cererii de monedă americană a provocat ieșiri din piețele considerate riscante, cum este și cea românească, ceea ce a depreciat leul.

Cursul euro a crescut de la 4,9669 la 4,9685 lei iar tranzacțiile din piața locală se realizau în culoarul 4,967 – 4,971 lei.

Leul rămâne principala ancoră antiinflaționistă utilizată de banca centrală. Pentru a respinge eventualele mișcări antiinflaționiste, BNR are la dispoziție rezerva sa valutară care a scăzut în octombrie la 58,186 miliarde euro față de recordul istoric de 59,238 miliarde euro din septembrie. Astfel, la sfârșitul lunii trecute rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) au coborât la 64,432 miliarde euro.

Modificările pe care le-au cunoscut dobânzile interbancare au fost marginale și s-au menținut la valori comparabile cu cele din iunie 2022.

Miercuri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a consolidat la 6,34%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 6,42 la 6,43%, iar cel la 12 luni a stagnat la 6,53%, față de 6,63%, valoare înregistrată la începutul lunii trecute.

Investitorii internaționali mizau miercuri pe o decizie de majorare cu un sfert de punct procentual a dobânzii de referință de către Rezerva Federală americană, la finalul ședinței sale de politică monetară.

Pe acest fond, euro s-a depreciat la 1,0528 – 1,0581 dolari, evoluție la care au contribuit și estimările preliminare Eurostat care indică scăderea în trimestrul al treilea a PIB-ului regiunii cu un ritm de 0,1%.

În piața locală, cursul dolarului american a sărit de la 4,6585 la 4,7086 lei

Media francului elvețian a urcat la 5,1817 lei iar a lirei sterline 5,7168 lei.

Prețul gramului de aur a crescut la 300,1013 lei, urmare a aprecierii monedei americane care a compensat, în parte, scăderea metalului galben la 1.975 – 1.990 dolari/uncie.

Piețele valutare maghiară și poloneză au fost închise miercuri cu prilejul Sărbătorii Tuturor Sfinților.

Bitcoin a urcat miercuri la 35.138 dolari după care a revenit spre pragul de 34.500 dolari. Ethereum fluctua între 1.794 și 1.829 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Scutirea de impozit pe venit pentru IT-işti se elimină de la 1 noiembrie, în timp ce angajaţii din construcţii, agricultură şi industrie alimentară nu vor mai fi scutiţi de la plata contribuţiei la sănătate (CASS) şi a contribuţiei asigurătorie pentru muncă (CAM).

Aceste măsuri sunt incluse în pachetul de modificări fiscale pe care Guvernul şi-a asumat răspunderea. Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare privind asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung (296/2023) a fost publicată vineri în Monitorul Oficial, după ce a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis.

Mai multe detalii aici https://www.agerpres.ro/economic-intern/2023/11/01/masuri-fiscale-care-intra-in-vigoare-de-la-1-noiembrie--1196161

Cu aproape 315.000 de joburi noi postate pe eJobs.ro, anul acesta a fost unul în care companiile au continuat să își extindă echipele, însă ritmul majorărilor salariale de anul trecut nu a mai fost replicat. Asta după ce, în 2022, au fost înregistrate creșteri salariale de 10% - 15% în aproape toate domeniile de activitate.

„Peste 300.000 de joburi noi, postate într-un an care nu a fost tocmai cel mai liniștit din punct de vedere economic, nu înseamnă puțin, chiar dacă, în comparație cu anul trecut, se observă o ușoară scădere. Numărul de aplicări, în schimb, a crescut cu 10%, ajungând până la aproape 9 milioane din ianuarie și până acum. Pe un fond atât de dinamic, angajatorii nu s-au mai văzut nevoiți să crească salariile la nivel general”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare din România.

Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, județele cu cele mai mari salarii anul acesta au fost București, cu o medie salarială netă de 5.000 de lei; Timiș, cu 4.700 de lei; Cluj, cu 4.500 de lei; Ilfov, Iași, Brașov și Sibiu cu 4.000 de lei. Alte județe în care salariul mediu net depășește pragul de 3.500 de lei net sunt Bihor (3.950 de lei), Prahova (3.800 de lei), Argeș (3.800 de lei) ori Alba (3.800 de lei)

De cealaltă parte a clasamentului, se află județe precum Vâlcea, Ialomița și Gorj, unde media salarială netă este de 3.200 de lei pe lună sau Caraș – Severin și Vaslui (3.100 de lei). „Spre deosebire de anul trecut, anul acesta nu mai vedem niciun județ cu o medie salarială mai mică de 3.000 de lei pe lună, chiar dacă sunt și zone în care majoritatea candidaților se califică pentru joburi entry level, care au, implicit, și salarii mai mici”, explică Roxana Drăghici. Domeniile cu cele mai multe poziții deschise în aceste județe sunt retailul, serviciile, turismul sau industria alimentară.

Dincolo de distribuția salarială pe județe, când vine vorba despre domeniile care oferă cele mai mari salarii, pe primul loc continuă să se afle IT-ul, cu o medie salarială netă de 6.500 de lei pe lună. Cei care lucrează în project management ocupă cea de-a doua poziție, cu o medie salarială de 6.000 de lei, după cum arată datele Salario. Angajații din construcții și instalații câștigă, în medie, 5.000 de lei pe lună. Tot aceeași este media și pentru cei din audit / consultață și petrol / gaze. În inginerie media este 4.800 de lei, net, în telecom 4.400, iar în banking 4.000 de lei. „În toate domeniile de activitate așteptările salariale ale angajaților depășesc salariile încasate în realitate cu aproximativ 25% - 30%. Cea mai mare discrepanță însă o vedem în industria naval / aeronautică – 4.500 de lei, media reală vs. 6.500 de lei, așteptările candidaților, respectiv o diferență de 44%; agricultură (43%), unde salariul mediu net este de 4.200 de lei, dar așteptările candidaților urcă la 6.000 și pentru funcțiile publice (43%): 4.200 de lei vs. 6.000”, exemplifică Roxana Drăghici.

Cele mai mici diferențe apar, în schimb, în sectoare precum audit / consultanță, unde candidații au așteptări cu 20% mai mari decât ce oferă angajatorii (5.000 de lei vs. 6.000 de lei); medicină veterinară (22%, de la 3.700 la 4.500 de lei); financiar / contabilitate și producție, ambele cu aceiași indicatori pe cifre (25% - respectiv 4.000 de lei vs. 5.000 de lei) și alimentație / HoReCa (29% - respectiv 3.500 de lei vs 4.500 de lei)

În ceea ce privește domeniile care scot, anual, cel mai mare număr de joburi în piață și care recrutează masiv în aproape toate județele țării, salariile arată astfel: pentru retail, media salarială netă este de 3.600 de lei, pentru industria alimentară 3.500 de lei, pentru industria de servicii de call center / BPO 3.500 de lei, iar pentru transport / distribuție 4.000 de lei.

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile peste 27.000 de locuri de muncă. Peste 600.000 de specialiști și-au introdus veniturile până în prezent în Salario comparatorul de salarii marca eJobs.