Pe fondul ultimelor discuții despre noile măsuri fiscale, angajații din domeniul IT iau în calcul metode prin care să atenueze impactul financiar al acestora, potrivit unui sondaj realizat de platforma de recrutare online bestjobs. Astfel, mai mult de o treime dintre ei se bazează pe faptul că angajatorul va compensa scăderea salariului rezultată din impozitare, 21% plănuiesc să își deschidă SRL, în timp ce alți 19% se gândesc să colaboreze cu angajatorul prin PFA, iar ceilalți își asumă efectele acestor schimbări fiscale.

Pentru candidații din IT, activând într-un domeniu care a crescut foarte mult în România ultimilor ani, salariul este foarte important, așa cum reiese din sondajul bestjobs. Tocmai de aceea, peste 40% dintre angajați și-ar schimba actualul job pentru un salariu mai mare, care să acopere noile taxe, 35% pentru proiecte provocatoare, în timp ce 21% vizează pachete de beneficii mai generoase. Alți 4% își doresc doar o schimbare de mediu.

În România, la finalul anului 2022, cei care figurau ca salariați în domeniul informațiilor și comunicațiilor reprezentau 3,4% din totalul populației active în câmpul muncii, potrivit datelor INS. Pe lângă aceștia, mai sunt și alții care colaborează cu companii din IT în sistem de PFA sau microîntreprindere. Mulți dintre aceștia ar urma să fie afectați de măsurile fiscale care sunt în dezbatere, după o perioadă foarte lungă în care au beneficiat de numeroase facilități.

Pe bestjobs, sectorul IT atrage lunar, în medie, peste 100.000 de aplicări, în timp ce mulți alții sunt contactați direct de către angajatori. 3 din 4 au în plan să-și schimbe jobul pentru anul viitor, așa cum reiese din răspunsurile la sondajul bestjobs.

Posibilitatea de a lucra doar de acasă este foarte importantă pentru aproape 60% dintre respondenți, alături de flexibilitatea programului de lucru. Peste jumătate preferă să lucreze după propriul program, cu focus pe finalizarea taskurilor și nu pe numărul de ore lucrate. Doar un sfert au declarat că se împacă mai bine cu un program fix, în timp ce 17% au spus că preferă să lucreze câteva ore dimineața și câteva seara.

În topul beneficiilor preferate de această categorie de angajați, se numără acțiuni la companie acolo unde există posibilitatea (44%), asigurare de sănătate privată (31%), abonament la clinici medicale private (28%), contribuții la pensii private (12%), asigurarea de viață privată (11%), al 13-lea salariu (10%) și acordarea de prime și bonusuri de performanță (7%).

Întrebați care sunt cele mai realiste stereotipuri despre ei, IT-iștii respondenți recunosc că adesea preferă ținutele formate din hanorac sau tricou cu blugi și sneakers, au hobby-uri care le accentuează latura de „tocilari”, rezolvă orice cu un restart sau că sunt sunați de către rudele mai în vârstă pentru a le oferi asistență în aflarea parolelor. Totodată, mulți dintre ei au mărturisit că sunt fideli unui singur limbaj de programare, deși cunosc mai multe.

Sondajul a fost realizat în perioada septembrie-octombrie 2023, pe un eșantion de 550 angajați în domeniul IT.

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a realizat în perioada ianuarie-septembrie 2023, venituri bugetare nete la Bugetul general consolidat al statului în sumă totală de 966,68 milioane lei, înregistrându-se o creștere cu 92,16 milioane lei, față de aceeași perioadă a anului 2022.

Pe bugete,situația veniturilor încasate se prezintă astfel:

I. La bugetul de stat s-au încasat 385,18 milioane lei,cu 43,11 milioane lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2022, principalele impozite și taxe încasate fiind următoarele:

– impozit pe profit - 71,31 milioane lei;

– impozit pe venit - 153,25 milioane lei;

– TVA - 39,68 milioane lei;

– accize - 1,33 milioane lei;

– alte venituri - 119,61 milioane lei.                 .

II. La bugetul asigurărilor sociale de stat s-au încasat 581,50 milioane lei, ceea ce reprezintă o creștere a încasărilor cu 49,05 milioane lei, față de perioada ianuarie-septembrie a anului 2022.

Pe bugetele de asigurări sociale de stat, sumele încasate în perioada ianuarie -septembrie 2023 sunt următoarele:

– bugetul asigurărilor sociale de stat - 404,41 milioane lei;

– bugetul asigurărilor de șomaj - 11,64 milioane lei;

– bugetul asigurărilor sociale de sănătate - 165,45 milioane lei.

În perioada ianuarie-septembrie a anului 2023,TVA efectiv restituită către contribuabili a fost în suma de 66,61 milioane lei.

Stabilitatea din piața financiară internațională s-a răsfrânt și asupra celei locale, modificările cursurilor principalelor monede fiind de mici dimensiuni. Media euro a crescut marginal de la 4,9656 la 4,9658 lei, în timp ce tranzacțiile se realizau în culoarul 4,964 – 4,966 lei.

Conform unui comunicat de presă al BNR, în „data de 10 octombrie 2023 nu s-au înregistrat tranzacții pe piața monetară interbancară”. Miercuri, segmentul monetar al pieței a fost la fel de calm, iar indicii ROBOR se mențin la valori similare cu cele de la sfârșitul lui iulie.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,40%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,50% iar cel la 12 luni a revenit de la 6,63 la 6,64%.

Investitorii din piața financiară internațională se arătau prudenți, înainte de publicarea unor date economice importante din Statele Unite, precum prețurile de producător din septembrie și și a procesului-verbal al reuniunii Comitetului Federal pentru Piața Deschisă care s-a desfășurat în perioada 19 – 20 septembrie.

Euro a crescut ușor, la 1,0593 – 1,0629 dolari, comparativ cu minimul de 1,0519 dolari, atins luni, imediat după atacarea Israelului de către Hamas. În piața locală, media monedei americane a scăzut marginal de la 4,6810 la 4,6803 lei.

Cursul francului elvețian a urcat de la 5,1782 la 5,1838 lei iar cel al lirei sterline de la 5,7459 la 5,7481 lei.

Stabilitatea cursului monedei americane și aprecierea metalului galben la 1.858 – 1.876 dolari/uncie, au ridicat prețul gramului de aur la 281,4407 lei.

Moneda poloneză a profitat de stabilizarea nivelului aversiunii față de risc și s-a apreciat la 4,5183 zloți/euro, minim al ultimei luni, timp în care a atins un minim de 4,6836 zloți/euro. Cursul monedei maghiare s-a întărit la 386,71 forinți/euro.

Reducerea plasamentelor în criptomonede a afectat cotațiile acestora. Bitcoin a scăzut la 27.002 – 27.476 dolari iar ethereum la 1.552 – 1.579 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Șapte din 10 participanți la cel mai recent sondaj derulat de eJobs România declară că, în prezent, traversează o perioadă dificilă din punct de vedere emoțional. Factorul care își pune cel mai mult amprenta asupra echilibrului lor psihic este faptul că muncesc prea mult și simt că au intrat într-o zonă de burnout, aproximativ o treime dintre respondenți marcând acest răspuns. Următorul motiv este legat de faptul că nu câștigă suficient pentru cheltuielile pe care le au. 20% nu se simt apreciați la locul de muncă, iar 13% spun că sunt afectați de diverse probleme pe care le întâmpină în viața personală.

„Rezultatele sondajului vin să confirme ceea ce și noi auzim tot mai des în jurul nostru, în context profesional: discuții despre anxietate, epuizare, presiune, deviații comportamentale, colegi nesiguri, deprimați, manageri încărcați cu toate problemele echipei, nervi întinși la maximum, dezechilibre. Sunt, însă, trăiri care nu ar trebui să ne surprindă, după 4 ani foarte dificili, marcați de o pandemie, un război, un context economic în cel mai bun caz incert și cine știe câte alte situații particulare, personale, care s-au așezat pe acest fond deloc prielnic”, spune Raluca Dumitra, Head of Marketing în cadrul eJobs România.

Întrebați care sunt stările emoționale pe care le-au resimțit cel mai pregnant în ultimul an, mai mult de jumătate (53,4%), au pus pe primul loc teama că veniturile pe care le au nu vor ține pasul cu creșterile de prețuri și nu vor reuși să se mai descurce din punct de vedere financiar. 37,6% s-au simțit neînțeleși de angajator, iar 32% au inclus în lista acestor stări teama de a nu-și putea găsi un job nou. 23,3% dintre respondenți menționează că și-au pierdut echilibrul emoțional. Alte trăiri negative cu care s-au confruntat românii în ultimul an au fost îngrijorarea că ar putea să-și piardă jobul, singurătatea ori depresia. 2 din 10 spun că ultimul an fost, în general, unul bun, fără prea multe motive de îngrijorare.

„Deși vedem destul de multe motive de îngrijorare, dar și transparență în a le recunoaște, întrebați dacă au simțit nevoia de a apela la ajutor psihologic de specialitate, doar 33,5% dintre participanții la sondaj au răspuns afirmativ. Dintre aceștia, 62,4% nu au făcut nimic în acest sens, 35% au început să meargă la terapie și au plătit din resurse proprii costurile aferente, iar 2,6% au avut parte de terapie, ca beneficiu oferit de compania pentru care lucrează”, explică Raluca Dumitra.

Jumătate dintre cei care recunosc că ar fi avut nevoie, dar nu au mers la terapeut, spun că motivul este legat de bani și că nu și-au permis. Aproape o treime, însă, nu au făcut acest lucru pentru că nu s-au simțit confortabil să vorbească despre problemele lor cu un străin, iar 3,4% au declarat că le este teamă că ar putea fi judecați de cunoscuți. Alte motive care le-au stat în cale au fost lipsa timpului, faptul că nu au găsit un psiholog cu care să fie compatibili sau că au încercat, pe cont propriu, să își rezolve problemele care îi apăsau.

O treime dintre cei care au mers la terapie în ultimul an spune că se simte la fel ca înainte și că nu observă nicio schimbare în urma acestui proces. 35,8% spun că sunt mai liniștiți acum, iar 28,3% se declară mai încrezători în ei înșiși și în viitor. Pentru 3,1%, sesiunile de terapie au avut un efect advers și spun că se simt mai agitați decât înainte de a le începe.

„Această preocupare pentru echilibrul emoțional devine tot mai evidentă atât în rândul candidaților și angajaților, cât și al angajatorilor, care au înțeles că starea de bine a oamenilor din echipe are un impact direct și, de multe ori, imediat în business. De aceea, de aproximativ patru ani încoace, vedem că în structura pachetelor de beneficii extrasalariale a început să apară accesul la consiliere psihologică, chiar dacă încă timid”, mai spune Raluca Dumitra. 45% dintre respondenți menționează că acest lucru nu se întâmplă în compania pentru care lucrează, deși și-ar dori, 41,3% spun că nici nu au acest beneficiu, dar nici nu cred că este nevoie, iar 7,3% au răspuns că angajatorul lor a oferit dintotdeauna acces la terapie. Pentru 2,8% compania a inclus terapia în ultimul an, iar 3,5% au acest beneficiu din 2020, după declanșarea pandemiei de Covid.

În ceea ce privește relația pe care o au cu angajatorul lor, 77,7% nu cred că managerii sunt interesați de sănătatea emoțională a angajaților. În plus, de la locul de muncă resimt o serie de generatori de stres, precum faptul că muncesc prea mult, că au un salariu prea mic pentru nevoile lor actuale, că au o relație tensionată cu managerul sau cu alți membri ai echipei, că nu le este permis să lucreze remote sau că nu se simt suficient de bine pregătiți și nu fac față cerințelor de la job.

Sondajul a fost realizat în perioada septembrie – octombrie 2023, pe un eșantion de 1.572 de respondenți care, la momentul completării sondajului, erau angajați.