Moneda națională a avut o evoluția ușor apreciativă față de cea unică dar s-a depreciat față de celelalte valute majore. Leul a reuși să evite deprecierea marginală pe care au cunoscut-o alte monede din regiune față de euro, care la rândul ei, a pierdut teren în fața dolarului și a atins minimul ultimelor aproape două luni.

Media monedei unice a coborât ușor, de la 4,9354 la 4,9345 lei. Piața valutară s-a deschis la un maxim de 4,937 lei iar la jumătatea ședinței, înainte de anunțarea mediei, cotația a coborât la 4,933 lei, semn al unei posibile intervenții din partea băncii centrale.

Dobânzile interbancare au cunoscut ușoare modificări dar se mențin la minimul ultimului an și două luni.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,40%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a revenit de la 6,49 la 6,50% iar cel la 12 luni la 6,65 la 6,66%.

Intrarea în recesiune a economiei Țărilor de Jos, după ce aceasta a scăzut cu 0,3% în al doilea trimestru, după un declin de 0,4% în primele trei luni ale acestui an, în timp ce economia chineză dă, la rândul ei, semne de slăbiciune, în situația în care un fond financiar care gestionează peste 138 miliarde dolari este pe cale să dea faliment, sunt evenimente care au majorat cererea de monedă americană, care este considerată drept un „refugiu” în perioadele tensionate.

Euro s-a depreciat la 1,0861 – 1,0891 dolari iar cursul monedei americane s-a apreciat de la 4,5190 la 4,5398 lei.

Performanța monedei unice a fost afectată și în cazul francului elvețian și a lirei sterline ale căror medii au crescut la 5,1635 lei, respectiv 5,7720 lei.

Deprecierea metalului galben la 1.891 – 1.899 dolari/uncie a provocat scăderea prețului gramului de aur la 276,6033 lei.

În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat la 387,65 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,4681 zloți/euro.

Aprecierea monedei americane a depreciat bitcoin la 28.349 – 28.751 dolari iar ether a scăzut la 1.782 – 1.809 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:003

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Publicarea de către INS a datelor referitoare la evoluția economiei românești, care indică o încetinire a acesteia, nu a afectat parcursul leului față de euro. Conform INS, PIB a crescut în trimestrul al doilea cu 0,9%, comparativ cu trimestrul anterior, iar în primul semestru s-a majorat cu 1,7% comparativ cu perioada similară din 2022.

La redeschiderea pieței valutare, după minivacanța prilejuită de Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, cursul monedei unice a scăzut de la 4,9422 la 4,9354 lei. Piața s-a deschis la 4,94 lei, după care a urmat o evoluție descendentă a cotațiilor. Înainte de publicarea cursului euro a atins un minim de 4,933 lei.

Piața monetară a fost stabilă iar dobânzile au stagnat la valorile stabilite la începutul acestei săptămâni.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,40%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,49% iar cel la 12 luni la 6,65%.

Creșterea în iulie cu 0,7% a vânzărilor cu amănuntul din Statele Unite, semn că recesiunea ocolește economia de peste Ocean, a avut darul de a aprecia moneda americană.

Euro s-a depreciat marți până la 1,0897 dolari și se tranzacționa miercuri în culoarul 1,0899 – 1,0934 dolari, astfel că media monedei americane a urcat de la 4,5134 la 4,5190 lei.

Cursul francului elvețian a scăzut marginal la 5,1429 lei iar cel al lirei sterline a urcat la 5,7630 lei, consecință a menținerii în iulie la 6,9% a inflației din Regatul Unite, ceea ce ar putea determina noi majorări ale dobânzii de politică monetară din partea Băncii Angliei.

Uncia se tranzacționa între 1.902 și 1.908 dolari, după ce a scăzut marți până la 1.896 dolari, astfel că prețul gramului de aur a scăzut la 276,9267 lei.

În regiune, media monedei maghiare s-a apreciat marginal la 386,13 forinți/euro, după ce a pierdut marți circa 1,4%, în condițiile în care economia Ungariei dă semne timide de ieșire din recesiune. Cursul monedei poloneze s-a depreciat la 4,4621 lei.

Bitcoin stagnează de mai mult de o săptămână în apropierea pragului de 29.000 dolari, și fluctua miercuri în culoarul 29.058 – 29.225 dolari. Ether se tranzacționa între 1.818 și 1.830 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl. Radu Georgescu

În perioada analizată, BNR a menținut dobânda de politică monetară la 7%/an, iar guvernatorul Mugur Isărescu a afirmat că ea se va menține la acest nivel cel puțin până la sfârșitul acestui an. Pe de altă parte, inflația a scăzut sub pragul de 10%, prima dată după aprilie 2022.

Prețurile de consum au coborât în iulie la 9,5%, față de 10,3% în iunie, iar rata inflaţiei de la începutul anului (iulie 2023/decembrie 2022) este de 4,4%, conform datelor publicate vineri de INS.

Adâncirea fracturii din bugetul de stat, provocată de politicile „populiste” ale PSDNL, nu a afectat evoluția leului, investitorii fiind mulțumiți cu stabilitatea oferită de BNR.

Miercuri, la prezentarea Raportului asupra inflației, Mugur Isărescu a afirmat că evoluția stabilă a leului a ajutat la temperarea inflaţiei şi la stabilitatea financiară, însă „dacă corecţia fiscală şi consolidarea fiscală nu ating nivelurile care sunt percepute a fi necesare de către instituţiile cu care lucrăm, o bună parte din corecţie se va face de către pieţe (…) Când corecţia se face prin mecanisme de piaţă este mult mai greu de controlat. Se duce pe curs, nu o să mai intre prea mulţi bani în România. Noi dacă avem acum o rezervă extraordinară, chiar dacă protejăm presiunile pe curs, dispare lichiditatea din piaţă şi cresc dobânzile. Depinde de cum se va face această corecţie fiscală”.

Cursul euro a scăzut de la 4,9497 lei, la începutul perioadei, la 4,9418 lei și a început această săptămână la 4,9422 lei, când transferurile s-au realizat în culoarul 4,939 – 4,944 lei, valori identice cu cele de vinerea trecută.

Indicii ROBOR au revenit la începutul acestei săptămâni la valorile de joia trecută și continuă să se situeze la minime ale ultimului an și trei luni.

O scădere mai amplă a indicilor, care se situau la începutul anului trecut în jurul pragului de 3% iar IRCC era stabilit de BNR la 1,17%, este de așteptat să apară în prima parte a anului viitor. La prezentarea Raportului asupra inflației, guvernatorul BNR a declarat că „tre­buie să păstrăm ratele de dobândă la un nivel relativ mai înalt până când avem confirmarea că inflaţia vine sub rata dobânzii. Vom începe să coborâm dobânzile în măsura în care vedem că inflaţia vine în mod clar în jos, sub dobânda de politică monetară. Anul acesta este exclus”.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut lunea aceasta de la 6,41 la 6,40%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,50 la 6,49% iar cel la 12 luni de la 6,66 la 6,65%.

Posibilitatea ca Rezerva Federală să nu oprească ciclul de creștere al dobânzii de politică monetară, după ce inflația din Statele Unite s-a majorat în iulie cu 0,3%, a continuat să pună presiune pe euro care s-a depreciat lunea aceasta la 1,0926 – 1,0960 dolari, astfel că în piața locală cursul monedei americane a crescut de la 4,5007 la 4,5134 lei.

La finalul perioadei, prețul gramului de aur a crescut marginal la 277,7333 lei, în timp ce metalul galben fluctua între 1.910 și 1.917 dolari, valori apropiate de minimul ultimelor cinci săptămâni.

Bitcoin s-a tranzacționat la începutul săptămânii între 29.118 și 29.452 dolari iar fluctuațiile ether s-au limitat la culoarul 1.835 – 1.851 dolari.

Analiza cuprinde perioada 7 – 14 august

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

În luna iunie 2023, câştigul salarial mediu brut a fost 7.364 lei, cu 135 lei (+1,9%) mai mare decât în luna mai 2023. Câştigul salarial mediu net a fost 4.600 lei, în creştere cu 57 lei (+1,3%) față de luna mai 2023. Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea țițeiului) (10.862 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (2.525 lei).

Iunie 2023 comparativ cu Iunie 2022

Comparativ cu luna iunie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 15,7%.

Câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum          

• Indicele câştigului salarial real a fost 104,9% în luna iunie 2023 față de luna iunie 2022.
• Indicele câştigului salarial real a fost 100,9% în luna iunie 2023 față de luna mai 2023.
• Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 234,7%, cu 2,0 puncte procentuale mai mare decât cel înregistrat în luna mai 2023.­

Iunie 2023 comparativ cu Mai 2023

În luna iunie 2023, în majoritatea activităţilor din sectorul economic nivelul câştigului salarial mediu net a crescut ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, semestriale, anuale ori pentru performanțe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creșterile câștigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte).

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:

• cu 21,3% în activităţi de editare, respectiv cu 17,9% în extracţia cărbunelui superior şi inferior;
• între 9,5% și 15,5% în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea țițeiului, silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi;
• între 3,0% și 6,5% în fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, alte activităţi de servicii, alte activităţi extractive, telecomunicaţii, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, fabricarea produselor din tutun, repararea, întreţinerea şi instalarea mașinilor şi echipamentelor, fabricarea altor mijloace de transport, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, hoteluri şi restaurante.

Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna mai 2023 au fost cauzate de acordarea în lunile precedente de prime ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost determinate de nerealizările de producție ori încasările mai mici (funcție de contracte/proiecte), precum și de angajările de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice.

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:

• cu 10,2% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, respectiv cu 9,3% în extracţia minereurilor metalifere;
• între 5,5% și 8,5% în activităţi de servicii anexe extracţiei, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, industria metalurgică;
• între 1,5% și 4,0% în activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), colectarea şi epurarea apelor uzate, activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnașamentelor şi încălțămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), tranzacţii imobiliare, captarea, tratarea şi distribuţia apei.

În sectorul bugetar, în luna iunie 2023, câştigul salarial mediu net a scăzut uşor comparativ cu luna precedentă în administraţia publică (-0,8%), respectiv ȋn sănătate şi asistență socială (-0,5%).

În învăţământ, câștigul salarial mediu net a crescut cu 1,5% faţă de luna precedentă. În această activitate, evoluţia câştigului salarial mediu net din luna iunie 2023 comparativ cu luna precedentă a fost influențată de aplicarea prevederilor legale în vigoare[1] precum și de acordarea ȋn luna mai 2023 a biletelor de valoare (tichete de vacanţă) în marea majoritate a instituţiilor din învăţământul preuniversitar, de reducerea sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanței şcolare, de încetarea grevei din sistemul public de învăţământ.