Rata șomajului în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani este de aproape 22%, potrivit celor mai recente date transmise de Institutul Național de Statistică. Totodată, dintre cei care au un loc de muncă, 40% sunt înregistrați în Comerț și Agricultură, chiar dacă au studii superioare.

Principalul motiv este că salariile pentru joburile de la început de drum sunt prea mici pentru a acoperi nevoile tinerilor, așa cum declarau 64% dintre respondenții celui mai recent sondaj bestjobs efectuat în rândul publicului 18-24 de ani. Astfel, 40% dintre ei ajung să-și înceapă cariera într-un domeniu nou, pentru care nu au studii sau care nu necesită un anumit set de abilități, doar pentru a câștiga un salariu mai bun și experiență în CV.

Candidații 18-24 de ani reprezintă 20% din totalul utilizatorilor platformei de recrutare online bestjobs și au efectuat aproape 1 milion de aplicări de la începutul anului și până în prezent. Cele mai multe au fost în Retail, E-commerce, Call Center, Marketing, Administrativ, Turism, HoReCa, Logistică sau Curierat. O bună parte dintre candidați vizează și internship-urile sau joburile entry-level în Inginerie, IT sau Financiar, iar mulți dintre ei se orientează către joburi din mediul digital, unde își pot construi o carieră care să le asigure flexibilitate și opțiuni de lucru remote.

„În mod normal, alegerea carierei ar trebui să fie strâns legată de domeniul studiat, astfel încât traseul profesional să fie unul coerent. Din păcate, pentru mulți nu este așa. Tinerii candidați descoperă rapid că ofertele salariale sunt sub nivelul așteptărilor lor, cerințele sunt prea mari, iar mediul de lucru este adeseori stresant în cadrul domeniilor pentru care s-au pregătit academic. În acest context, aleg soluția mai ușoară, care de cele mai multe ori se rezumă la un job mai bine plătit într-un domeniu precum Comerț sau HoReCa, unde salariile oferite nu depind la fel de mult de setul de abilități sau de vechimea în muncă. Acest scenariu este nefavorabil pentru piața muncii în general, întrucât nivelul de cunoștințe academice și dorința de a evolua în domeniul studiat se diluează în timp, creând o distanță tot mai mare între experiența aplicată și cerințele sectorului respectiv”, spune Ana Vișian, marketing manager bestjobs.

Profilul candidatului 18-24 de ani pe bestjobs: are studii superioare, aplică mai des decât candidații mai experimentați și caută joburi bine plătite încă de la început

Cei mai mulți candidați tineri, activi pe bestjobs, au studii academice trecute în CV și provin din orașele centre universitare, precum București, Iași, Timișoara, Cluj sau Constanța. Ei înregistrează mai multe aplicări decât segmentele de vârstă superioare, ceea ce indică faptul că angajarea este mai dificilă în cazul lor, fie prin prisma ofertelor salariale care nu le acoperă nevoile, fie prin cea a recrutorilor, care preferă candidați cu experiență.

„Lipsa de îndrumare reprezintă și ea un obstacol în calea dezvoltării lor profesionale, întrucât amânarea deciziei de a intra pe piața muncii sau incapacitatea de a se adapta la mediul de lucru are de multe ori la bază discrepanța dintre așteptări și realitate. Cu sprijinul potrivit, tinerii candidați ar putea alege mai bine jobul potrivit. În acest sens, pe bestjobs pot testa chat-ul BIA, pe bază de Inteligență Artificială, care oferă consultanță în completarea CV-ului, în pregătirea pentru interviu, dar și în găsirea de joburi active care să corespundă abilităților și studiilor candidaților”, completează Ana Vișian.

Joburile din Comerț oferă un salariu aproape egal cu salariul mediu net la nivel național

Joburile în Vânzări predomină oferta de muncă disponibilă pe bestjobs. Astfel, tinerii găsesc rapid oferte salariale foarte bune în acest domeniu. Printre acestea se numără rolurile de Reprezentant Vânzări prin telefon, cu o ofertă salarială de 700-900 euro net/ lună, Commercial Trainee în București, cu un salariu de 800-900 euro net/ lună sau Sales Assistant în București, cu 650-850 euro net/ lună.

Evoluţia principalilor indicatori socio-economici la nivelul judeţului Călăraşi, în luna iunie 2023 s-a caracterizat prin:

- scăderea producţiei industriale realizată în luna iunie 2023 cu 17,3% faţă de luna precedentă şi creşterea cu 2,1% faţă de producţia industrială realizată în luna iunie 2022;

- creşterea câştigului salarial mediu nominal net cu 2,3% faţă de luna precedentă şi respectiv cu 10,1% comparativ cu luna iunie 2022;

- menţinerea la 5,0% a ratei şomajului înregistrat la sfârşitul lunii iunie 2023 la acelaşi nivel faţă de luna precedentă şi creşterea cu 0,6 puncte procentuale faţă de luna iunie 2022;

- creşterea indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare, din structurile de primire turistică, cu 1,0 punct procentual faţă de luna precedentă şi respectiv cu 8,9 puncte procentuale faţă de luna iunie 2022;

- scăderea numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale cu 17 comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 27 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent;

- creşterea numǎrului născuţilor-vii, al căsătoriilor, al divorţurilor, a numǎrului deceselor sub 1 an şi scăderea numărului deceselor generale faţǎ de luna precedentǎ. Comparativ cu luna iunie 2022, a scăzut numărul născuţilor-vii, al deceselor generale, al căsătoriilor, al divorţurilor şi numărul deceselor sub 1 an.

Producţia industrială realizată în luna iunie 2023 a înregistrat o scădere de 17,3% comparativ cu luna precedentă.

În luna iunie 2023, aportul industriei prelucrătoare a fost de 99,7% din volumul total al producţiei industriale realizată. Producţia industrială realizată în luna iunie 2023 a crescut cu 2,1% faţă de producţia industrială realizată în luna iunie 2022.

În perioada 1.I.-30.VI.2023, comparativ cu perioada corespunzǎtoare a anului precedent s-a înregistrat o scădere a producţiei industriale cu 2,6%. Scăderi ale producţiei industriale s-au înregistrat în: industria alimentară, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, fabricarea hârtiei şi a produselor de hârtie, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, inclusiv maşini, utilaje şi instalaţii şi părţi şi accesorii pentru maşini de multiplicat.

Câştigul salarial mediu nominal brut pe total judeţ, în luna iunie 2023, a fost de 5814 lei, mai mare cu 3,3% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 6,5% comparativ cu luna iunie 2022. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 4841 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 5233 lei în industrie şi construcţii şi de 6603 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal net în luna iunie 2023, a fost de 3799 lei, mai mare cu 2,3% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 10,1% comparativ cu luna iunie 2022. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 3560 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 3645 lei în industrie şi construcţii şi de 4000 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal brut la nivelul economiei naţionale, în luna iunie 2023 a fost de 7364 lei, iar cel net de 4600 lei. Comparativ cu luna precedentă, câştigul salarial mediu net a fost în creştere cu 1,3%. Indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele general al preţurilor de consum al populatiei, a fost de 100,9% pentru luna iunie 2023 faţă de luna precedentă, de 234,7% faţă de octombrie 1990 şi de 104,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Efectivul salariaţilor, la sfârşitul lunii iunie 2023, a fost de 48077 persoane, mai mare cu 24 persoane faţă de luna precedentă şi respectiv cu 923 persoane faţă de luna iunie 2022.

Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 5,0 mii persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 15,9 mii persoane în industrie şi construcţii şi de 27,2 mii persoane în servicii.

Potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi, numărul şomerilor înregistraţi, la sfârşitul lunii iunie 2023, era de 3683 persoane, în creştere cu 48 persoane faţă de luna precedentă (+1,3%).

Comparativ cu luna iunie 2022, numărul şomerilor înregistraţi a fost mai mare cu 472 persoane (+14,7%).

La sfârşitul lunii iunie 2023, femeile reprezentau 48,2% din numărul total al şomerilor înregistraţi.

Din numărul total al şomerilor înregistraţi, 317 persoane (8,6% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de şomaj 75% şi 102 persoane (2,8% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de 50%.

Numărul şomerilor neindemnizaţi la sfârşitul lunii iunie 2023 era de 3264 persoane, reprezentând 88,6% din totalul şomerilor înregistraţi – majoritatea (87,2%) având studii primare, gimnaziale sau profesionale.

Rata şomajului înregistrat la sfârşitul lunii iunie 2023, în judeţul Călăraşi, a fost de 5,0%, calculată în raport cu populaţia activă civilă totală (5,0% în luna mai 2023 şi 4,4% în luna iunie 2022).

Pentru femei, rata şomajului în luna iunie 2023 a fost de 5,4% (5,3% în luna mai 2023 şi 4,7% în luna iunie 2022).

Pentru bărbaţi, rata şomajului în luna iunie 2023 a fost de 4,7% (4,7% în luna mai 2023 şi 4,1% în luna iunie 2022).

Din evidenţa Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi reiese că, la sfârşitul lunii iunie 2023 existau 815 de locuri de muncǎ vacante, din care 475 regăsindu-se în sectorul privat. Din totalul locurilor de muncă vacante, 340 erau pentru muncitori (41,7%).

Evoluţia principalelor fenomene demografice în luna iunie 2023, a fost caracterizată de creşterea numărului născuţilor-vii, al cǎsǎtoriilor, al divorţurilor, al numǎrului deceselor sub 1 an şi de scăderea numărului deceselor generale comparativ cu luna precedentă. Comparativ cu luna iunie 2022, a scăzut numărul născuţilor-vii, al deceselor generale, al căsătoriilor, al divorţurilor şi numărul deceselor sub 1 an.

Natalitatea. În luna iunie 2023, numărul născuţilor-vii a fost de 195, mai mare cu 14 faţă de luna precedentă şi mai mic cu 33 faţă de luna iunie 2022.

Mortalitatea generală. În luna iunie 2023, numărul deceselor înregistrate a fost de 310, mai mic cu 40 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 18 faţă de luna iunie 2022.

Mortalitatea infantilă. În luna iunie 2023 s-a înregistrat un deces sub 1 an. Numărul deceselor sub 1 an a crescut cu 1 faţǎ luna precedentǎ şi a scăzut cu 2 faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

Sporul natural. Ca urmare a faptului că numărul născuţilor-vii a fost mai mic decât cel al deceselor, s-a înregistrat un spor natural negativ -115 persoane în luna iunie 2023 (-169 persoane în luna mai 2023 şi -100 persoane în luna iunie 2022).

Nupţialitatea. La oficiile de stare civilă, în luna iunie 2023, s-au înregistrat 138 căsătorii, mai multe cu 16 faţă de luna precedentă şi mai puţine cu 40 faţă de luna iunie 2022.

Divorţialitatea. În luna iunie 2023 s-au înregistrat 32 divorţuri, mai multe cu 6 faţǎ de luna precedentǎ şi mai puţine cu 5 faţă de luna iunie 2022.

În luna aprilie 2023, comerţul internaţional cu bunuri s-a concretizat într-un volum al exporturilor FOB de 30,5 milioane euro şi al importurilor CIF de 28,1 milioane euro, înregistrând un sold pozitiv de 2,4 milioane euro. Exporturile FOB au înregistrat o scădere faţă de luna precedentă de (-31,3%) respectiv de (-27,9%) faţă de luna aprilie 2022, importurile CIF au înregistrat o scădere faţă de luna precedentă de (-27,5%) respectiv de (-3,8%) faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

În perioada 1.I-30.IV.2023, în structura exporturilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni din Nomenclatorul Combinat (NC): produse vegetale (14,9%), metale comune şi articole din acestea (44,5%), articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (23,0%), materii textile şi articole din acestea (5,3%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (5,1%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (2,1%).

În structura importurilor, în perioada 1.I-30.IV.2023, ponderea o deţin următoarele secţiuni: produse vegetale (7,9%), metale comune şi articole din acestea (41,5%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau reprodus sunetul şi imaginile (7,9%), materii textile şi articole din acestea (3,3%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (7,4%), articole din piatrǎ, ciment, ceramicǎ, sticlǎ şi din alte materiale similare (4,7%), mijloace de transport (3,3%), produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (10,1%), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (5,1%).

În luna iunie 2023 activitatea de turism s-a caracterizat prin creşterea numǎrului de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, şi indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune şi de scăderea numărului de înnoptǎri în structurile de primire turistică cu funcţiuni cazare turistică faţă de luna precedentă. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, a crescut numărul de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni cazare turistică, numărul de înnoptări în principalele structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică şi indicele de utilizare netă a locurilor de cazare.

Numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna iunie 2023, a fost de 1819, mai mare cu 12,2% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 6,9% comparativ cu luna iunie 2022.

Sosirile înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 91,4% din numărul total de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna iunie 2023, a fost de 3209, mai mic cu 0,1% comparativ cu luna precedentă şi mai mare cu 6,3% comparativ cu luna iunie 2022.

Înnoptările înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 94,4% din numărul total de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, în luna iunie 2023, a fost de 32,2% la total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, mai mare cu 1,0 punct procentual comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 8,9 puncte procentuale comparativ cu luna iunie 2022.

În luna iunie 2023, s-au eliberat 26 autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale, mai puţine cu 17 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 27 faţă de luna iunie 2022.

Rata inflaţiei, a fost în luna iunie 2023 de 0,40% faţă de luna precedentă şi de 10,25% faţă de luna iunie 2022.

Rata medie lunară a inflaţiei, în perioada 1.01-30.06.2023 a fost de 0,7%, în scădere faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent (1,6%).

În luna iunie 2023 faţă de luna anterioară, au scăzut preţurile mărfurilor alimentare (-0,10%) şi au crescut preţurile mărfurilor nealimentare (+0,62%) respectiv tarifele serviciilor (+0,84%).

Săptămâna trecută, cursul euro a avut o tendință ascendentă, la care au contribuit atât factori externi cât și cei interni, în special, adâncirea deficitului bugetar și de cont curent. Conform datelor prezentate de Ministerul de Finanțe, în primele șapte luni ale acestui an deficitul bugetar s-a majorat cu 2,43% din PIB, față de 1,89% din PIB în aceeași perioadă din 2022.

De altfel, deficitul bugetar reprezintă principala problemă cu care se confruntă guvernul. Acesta încearcă să convingă Comisia Europeană o majorare a deficitului din acest an, care să permită continuarea finanțării prin PNRR.

„Ratarea PNRR (unde pensiile speciale sunt un punct deosebit de sensibil) și creșterea în continuare a deficitului public vor închide piețele financiare pentru țara noastră. Atunci, deficitul va fi acoperit așa cum o fac țările-paria: prin scăderea brutală a consumului, creșterea la cer a impozitelor, recesiune economică drastică și de durată, deprecierea monedei naționale”, explică Eugen Rădulescu, într-un articol publicat pe opiniibnr.ro.

Media monedei unice a crescut de la 4,9458 lei, la începutul săptămânii, la 4,9440 lei, la finalul ei, când cotațiile au crescut la 4,94 – 4,951 lei, cu închiderea pieței la 4,949 lei.

Politica de fluctuare controlată a cursului euro/leu pe care o utilizează BNR, permite folosirea lui drept cea mai importantă ancoră antiinflaționistă.

Pentru aceasta BNR are la dispoziție o rezervă consistentă. Rezervele valutare au coborât marginal la finele lunii trecute la 53,90 miliarde euro, iar rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) au crescut ușor 59,85 miliarde euro.

Temperarea presiunilor inflaționiste a redus semnificativ fluctuațiile indicilor ROBOR în cursul lunii august, care nu au mai înregistrat scăderi la fel ca în iunie și iulie.

În prima ședință din septembrie, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,40%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,50% iar cel la 12 luni la 6,64%.

La ultimele două licitații din august, Finanțele au atras 659,7 milioane lei scadente în mai 2027 și 753,0 milioane lei cu scadența aprilie 2031, la randamente medii anuale de 6,44%, respectiv 6,76%. Luna aceasta, Trezoreria a planificat licitații care au o valoare inițială de 6,9 miliarde lei. Primele două au scadențele aprilie 2030 și octombrie 2026, iar volumul fiecăreia este de 575 milioane lei.

Moneda americană s-a apreciat puternic vineri în raport cu principalele valute, după publicarea unor date mixte privind ocuparea forței de muncă din SUA (numărul locurilor de muncă din afara sectorului agricol a crescut cu 187.000, dar rata şomajului a urcat în august la 3,8%, în creştere semnificativă faţă de iulie) și în urma scumpirii petrolului.

Euro a crescut joi la 1,0940 dolari dar a terminat săptămâna la 1,0772 – 1,0822 dolari, cu închiderea piețelor americane la 1,0776 dolari. Astfel, după o scădere de la 4,5717 la 4,5389 lei, media monedei americane a urcat vineri la 4,5563 lei.

Cursul francului elvețian a încheiat săptămâna la 5,1613 lei iar cel al lirei sterline a urcat la 5,7777 lei.

Prețul gramului de aur a urcat de la 281,1218 lei, la începutul săptămânii, la 284,8021 lei, la sfârșitul ei, când uncia a urcat la 1.934 – 1.954 dolari.

Aprecierea monedei americane a întors bitcoin de la peste 28.000 dolari la 25.836 – 25.950 dolari, la începutul lui septembrie. La rândul său, după o apreciere la peste 1.750 dolari, ether a coborât la 1.632 – 1.640 dolari.

Analiza cuprinde perioada 28 august – 1 septembrie

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Perechea euro/leu a avut o evoluție stabilă în august, cursul menținându-se în culoarul 4,93 – 4,94 lei. Comparativ cu sfârșitul lui iulie, moneda unică a crescut cu circa 0,7 bani, cea americană s-a apreciat cu aproape 7,3 bani. Francul elvețian a câștigat un ban iar lira sterlină aproape trei bani.

Ultima ședință din august a fost deosebit de calmă, în ton cu evoluțiile externe, iar transferurile s-au limitat la culoarul 4,94 – 4,942 lei, astfel că media euro a scăzut marginal de la 4,9424 la 4,9412 lei.

O analiză a Băncii Transilvania arată că „în prezent moneda națională este supraevaluată, aspect confirmat și de datele Băncii Reglementelor Internaționale (BIS) – cursul real efectiv al RON a înregistrat în iulie cel mai ridicat nivel din august 2008”.

Aceeași analiză atrage atenția asupra factorilor de risc la „adresa evoluției dimensiunii financiare a economiei pe termen scurt, inclusiv posibilitatea intensificării semnificative a percepției de risc pe piețele financiare internaționale și provocările din sfera finanțelor publice intern”. În aceste condiții, „ratele de dobândă ar putea crește și cursul RON deprecia semnificativ în scenariul unor ajustări pronunțate pe piețele financiare internaționale în perioada următoare”, observă analiza BT.

Temperarea presiunilor inflaționiste a redus semnificativ fluctuațiile indicilor ROBOR, care nu au mai înregistrat scăderi la fel ca în iunie și iulie.

La sfârșitul lui august, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,40%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,50% iar cel la 12 luni la 6,64%.

Menținerea inflației din zona euro la 5,3%, în timp ce analiștii anticipau o scădere la 5,1%, a provocat scăderea euro de la 1,0940 dolari, miercuri seară, la 1,0857 dolari, în Europa. În piața locală, cursul monedei americane a urcat de la 4,5389 la 4,5441 lei.

Media francului elvețian a scăzut la 5,1506 lei iar cea a lirei sterline a urcat la 5,7643 lei.

Prețul gramului de aur a urcat la finalul lui august la 284,1094 lei, efect al creșterii metalului galben la 1.943 – 1.949 dolari/uncie.

În regiune, media monedei poloneze s-a apreciat la 4,4684 zloți/euro, mai mult cu peste 1,2% față de sfârșitul lui iulie. În schimb, media monedei maghiare s-a apreciat cu aproape 1,4% și a încheiat luna la 380,05 forinți/euro.

Volatilitatea bitcoin s-a redus joi la 27.135 – 27.469 dolari iar cea a ether la 1.697 – 1.721 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu