Creşterea aversiunii faţă de risc, provocată de conflictul din Orientul Mijlociu, a afectat semnificativ valoarea dobânzilor din piața locală, ceea ce a adus plusvaloare cursului de schimb al monedei naționale.

Principala cauză a creșterii costurilor din piața monetară poate fi pusă pe seama scumpirii produselor energetice, în special a gazelor naturale, care se reflectă în majorarea prețurilor la energia electrică și se mută ulterior în creșterea prețurilor.

Scăderea inflației la 4%, la sfârșitul acestui an, așa cum a anticipat BNR în ultimul său Raport, a devenit un obiectiv nesustenabil, și ar putea să se plaseze, așa cum anticipa ultimul sondaj al CFA România în jurul valorii de 5,85%.

Primul semn că tendința de scădere a indicilor ROBOR a apărut marți și s-a accentuat semnificativ la jumătatea acestei săptămâni, fiind urmată astfel evoluția ascendentă a dobânzilor pentru titlurile de stat care au urcat de la 6,2% la sfârșitul lunii trecute la 6,7%.

Miercurea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a urcat de la 5,76 la 5,94%, valoare comparabilă cu cea de la jumătatea lunii ianuarie. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 5,79 la 5,96% iar cel la 12 luni de la 5,92 la 6,02%.

Marți, cotația euro a atins în piața locală un maxim de 5,102 lei astfel că media euro a urcat la 5,0981 lei, maxim al ultimelor aproape zece luni. La jumătatea acestei săptămâni, tranzacțiile s-au realizat în culoarul 5,095 – 5,099 lei, astfel că media s-a retras la 5,0959 lei, nivel apropiat de cel de miercurea trecută.

Cursul dolarului american a coborât de la 4,3940 lei, maxim al ultimelor circa 5 luni, la 4,38 lei, față de 4,3250 lei, în urmă cu o săptămână.

Euro fluctua în piețele specializate între 1,1574 și 1,1647 dolari, față de 1,1835 dolari, la începutul săptămânii trecute. Deprecierea este provocată de interesul arătat de investitori față de activele considerate drept refugii, așa cum sunt aurul, francul, yenul japonez sau dolarul american.

La începutul acestei săptămâni, media francului elvețian a atins un maxim istoric de 5,6189 lei. Un comunicat de presă al Băncii Naționale a Elveției, publicat marți, a precizat că instituția este pregătită să intervină pentru a stopa aprecierea monedei, a temperat creșterea, cursul de miercuri fiind stabilit la 5,6064 lei.

După scăderea de vineri la 5,8182 lei, media lirei sterline a urcat la 5,8584 lei, față de 5,8436 lei, miercurea trecută.

Prețul gramului de aur a scăzut de la 741,4095 lei la 730,1903 lei, consecință a deprecierii monedei americane și a metalului galben la 5.085 – 5.207 dolari/uncie.

În regiune, media monedei poloneze s-a întărit la 4,2685 zloți/euro. În schimb, cursul celei maghiare s-a depreciat la 385,93 forinți/euro.

Imediat după începerea conflictului din Orientul Mijlociu, bitcoin s-a apropiat de pragul de 63.000 dolari. Treptat acesta a recuperat pierderile și a urcat miercurea aceasta la 67.442 – 71.988 dolari. Ethereum, care a atins un minim de circa 1.850 dolari, a crescut la 1.945 – 2.090 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Creșterea aversiunii față de risc, odată cu începerea conflictului din Orientul Mijlociu, a provocat deprecierea monedelor de la marginea zonei euro.

Euro a crescut la jumătatea ședinței de marți la un vârf de 5,102 lei, însă vânzările apărute în scurt timp au dus la scăderea cotațiilor până la 5,097 lei. Aceasta a permis BNR să stabilească o medie de 5,0981 lei, maxim al ultimelor aproape zece luni.

În regiune, cursul celei poloneze s-a depreciat de la 4,2304 la 4,2732 zloți/euro, iar a celei maghiare de la 379,21 la 385,41 forinți/euro.

Presiunea pe curs se va menține, în condițiile în care ajunge la scadență o emisiune de eurobonduri din 2020. Statul va trebui să achite un total, inclusiv dobânda, de circa 1,625 miliarde euro, care nu ar trebui să creeze o problemă, având în vedere că joia trecută Trezoreria s-a împrumutat de la investitorii internaționali cu 2,25 miliarde euro cu scadența la 7 ani, cu 750 milioane euro scadente în 2044, respectiv cu 2 miliarde dolari cu scadența în iulie 2036.

În septembrie, urmează să fie achitată o emisiune din septembrie 2022 cu o valoare de 1,8 miliarde euro și o dobândă aferentă de 217 milioane și o alta în decembrie al unei emisiuni din aprilie 2019 care se ridică la un total de 1,529 miliarde euro.

Conflictul armat dintre SUA-Israel și Iran a afectat și piața monetară, unde a apărut un mic deficit de lichiditate. Astfel, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a urcat de la 5,75 la 5,76%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a reveni de la 5,78 la 5,79%, iar cel la 12 luni a stagnat la 5,92%.

Pentru a putea rostogoli datoria publică anterioară și să finanțeze deficitul bugetar dar și necesitățile investiționale, Ministerul Finanţelor este pregătit să împrumute din piețele externe circa 10 miliarde euro, iar din cea iarnă între 160 și 170 miliarde lei, în condițiile în care necesarul brut de finanţare al României din acest an se ridică la 265 – 275 miliarde lei

La aceste sume se adaugă cele obținute de la marile bănci internaționale prin plasamente private, care oferă avantajul unor dobânzi mai mici.

Luni, statul s-a împrumutat din piața locală cu 569 milioane lei, cu scadența în iulie 2040, la o dobândă medie anuală de 6,64%. La licitația de titluri de stat cu scadența în iulie 2030, Trezoreria s-a împrumutat cu 425 milioane lei, la un cost mediu anual de 6,08%, față de o valoare programată de 800 milioane lei.

Euro s-a depreciat la 1,1582 – 1,1707 dolari, iar cursul monedei americane a urcat de la 4,3430 la 4,3940 lei, maxim al ultimelor circa 5 luni.

Declarația făcută de Banca Națională a Elveției conform căreia este pregătită să intervină pentru a stopa aprecierea monedei, care a atins luni un maxim al ultimilor zece ani de 0,9028 franci/euro, a temperat avansul luat, astfel că media ei a coborât în piața locală de maximul istoric de 5,6189 lei la 5,8431 lei.

Cursul lirei sterline a recuperat o parte din pierderi și a urcat de la 5,8197 la 5,8411 lei.

Marcările de profit au avut darul de a deprecia metalul galben la 5.076 – 5.381 dolari/uncie, astfel că prețul gramului de aur s-a retras de la 752,0815 la 741,4095 lei.

Bitcoin fluctua marți între 66.405 și 69.220 dolari iar ethereum se mișca în culoarul 1.941 – 2.040 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Confruntarea militară dintre coaliția SUA-Israel și Iran, care s-a extins pe fondul atacării de către statul islamic a alte 10 țări din regiune, ceea ce a determinat creșterea prețurilor petrolului și incertitudinea geopolitică, au avut ca efect imediat majorarea cererii de active considerate drept refugii, precum aurul, francul elvețian, yenul japonez sau dolarul american.

Euro s-a depreciat până la un minim de 0,9028 franci, cel mai scăzut nivel începând cu 2015, atunci când s-a renunțat la plafonul de 1,20 franci/euro. În piața locală, cursul monedei elvețiene a urcat de la 5,5866 la un nou maxim istoric de 5,6189 lei. Precedentul record de 5,5932 lei a fost atins în 17 februarie.

Majorarea cererii de metal galben, în condițiile în care fluxurile fizice de aur către şi dinspre centrul de tranzacţionare din Dubai au fost întrerupte, după atacare acestui stat de către Iran, au ridicat uncia la 5.275 – 5.420 dolari, aproape de maximul istoric de 5.595,47 dolari, atins în 29 ianuarie.

În piața locală, prețul gramului de aur a urcat de la 718,6797 lei la 752,0815 lei, la circa 3 lei de maximul atins la sfârșitul lui ianuarie.

Aurul s-a apreciat de la începutul anului cu circa 22%, iar februarie a fost a șaptea lună consecutivă de creștere, cea mai lungă serie de creșteri din 1973, consecință a modului în care Donald Trump vrea să redefinească relațiile politice și comerciale internaționale, care se suprapune peste escaladarea tensiunilor geopolitice.

La rândul său, argintul a crescut până la 96,05 dolari/uncie, sub maximul de 121,64 dolari.

Creșterea aversiunii față de risc a depreciat monedele de la marginea zonei euro.

Dacă, la deschiderea piețelor din Asia a fost atins un minim de 5,07 lei, tranzacțiile din cea locală s-au realizat în culoarul 5,094 – 5,098 lei. Astfel, cursul monedei unice a crescut de la 5,0953 lei la 5,0972 lei.

Nu există riscuri imediate pentru leu, în condițiile în care rezerva valutară a BNR este un consistentă, chiar dacă ea s-a contractat modest în februarie la 65,023 miliarde euro, iar rezervele internaționale (inclusiv aur) se ridică la 79,639 miliarde euro.

Problemele sunt legate de încetinirea economică, care s-ar putea adânci în perioada următoare. Prognoza de creștere a economiei româneşti din acest an este anticipată de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare la 1,2%, față de 1,6% cât a fost estimat în septembrie.

După o lungă o perioadă în care indicii ROBOR doar au scăzut, ieri cel la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a revenit de la 5,74 la 5,75%, în timp ce ultimul sondaj CFA România anticipează pentru ianuarie 2027 o valoare de 5,24%. În schimb, indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 5,79 la 5,78%, iar cel la 12 luni a scăzut de la 5,93 la 5,92%.

Euro s-a retras la 1,1698 – 1,1798 dolari, astfel că media monedei americane a urcat de la 4,3179 la 4,3430 lei. Cursul lirei sterline a crescut modest la 5,8197 lei.

Bitcoin a scăzut la scurt timp după atacarea Iranului aproape de 62.000 dolari, însă la începutul acestei săptămâni se tranzacționa în culoarul 65.295 – 67.029 dolari. Ethereum fluctua între 1.929 și 1.987 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Evoluţia principalilor indicatori socio-economici la nivelul judeţului Călăraşi, în luna decembrie 2025 s-a caracterizat prin:

- creşterea producţiei industriale realizată în luna decembrie 2025 cu 29,8% faţă de luna precedentă şi respectiv cu 11,1% comparativ cu luna decembrie 2024;

Mortalitatea infantilă. În luna decembrie 2025 ca şi in luna precedentă nu s-a înregistrat nici un deces sub 1 an. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, numărul deceselor sub 1 an s-a menţinut la acelaşi nivel.

Sporul natural. Ca urmare a faptului că numărul născuţilor-vii a fost mai mic decât cel al deceselor, s-a înregistrat un spor natural negativ -178 persoane în luna decembrie 2025 (-117 persoane în luna noiembrie 2025 şi -173 persoane în luna decembrie 2024).

Nupţialitatea. La oficiile de stare civilă, în luna decembrie 2025, s-au înregistrat 30 de căsătorii, cu 25 mai puţine faţă de luna precedentă şi la acelaşi nivel faţă de luna decembrie 2024.

Divorţialitatea. În luna decembrie 2025 s-au înregistrat 27 de divorţuri, mai puţine cu 11 faţă de luna anterioară şi mai multe cu 7 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

În luna noiembrie 2025, comerţul internaţional cu bunuri s-a concretizat într-un volum al exporturilor FOB de 43,5 milioane euro şi al importurilor CIF de 30,5 milioane euro, înregistrând un sold pozitiv de 13,0 milioane euro.

Exporturile FOB au înregistrat o creştere faţă de luna precedentă de (+9,4%) şi respectiv de (+14,9%) faţă de luna noiembrie 2024.

Importurile CIF au înregistrat o scădere faţă de luna precedentă de (-24,2%) şi o creştere de (+21,6%) faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

În perioada 1.I-30.XI.2025, în structura exporturilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni din Nomenclatorul Combinat (NC): produse vegetale (21,2%); metale comune şi articole din acestea (32,4%); articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (26,2%); materii textile şi articole din acestea (1,9%); maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (6,6%); mijloace de transport (1,1%); pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (2,3%).

Topul principalelor ţări partenere la export ale judeţului Călăraşi din total export în luna noiembrie 2025 a fost următorul: Liban (29,87%), Germania (12,85%), Bulgaria (10,24%), Italia (6,93%) şi Grecia (5,64%).

În perioada 1.I-30.XI.2025, în structura importurilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni: produse vegetale (3,7%); metale comune şi articole din acestea (42,5%); maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau reprodus sunetul şi imaginile (13,8%); materii textile şi articole din acestea (1,8%); pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (5,0%); articole din piatrǎ, ciment, ceramicǎ, sticlǎ şi din alte materiale similare (3,3%); mijloace de transport (3,6%); produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (12,7%); materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (4,6%).

Topul principalelor ţări partenere la import ale judeţului Călăraşi din total import în luna noiembrie 2025 a fost următorul: Turcia (19,09%), China (11,89%), Italia (10,75%), Olanda (7,35%) şi Bulgaria (6,98%).

În luna decembrie 2025 activitatea de turism s-a caracterizat prin scăderea numǎrului de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, a numărului de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică şi a indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare faţă de luna precedentă. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent s-a caracterizat prin scăderea numărului de sosiri, a numărului de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică şi prin creşterea indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare.

Numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna decembrie 2025, a fost de 1036, mai mic cu 21,7% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 33,3% comparativ cu luna decembrie 2024.

Sosirile înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 99,2% din numărul total de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna decembrie 2025, a fost de 1920, mai mic cu 20,0% comparativ cu luna precedentă, respectiv cu 7,2% comparativ cu luna decembrie 2024.

Înnoptările înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 99,0% din numărul total de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, în luna decembrie 2025, a fost de 18,7% la total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, mai mic cu 5,4 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă şi mai mare cu 3,2 puncte procentuale comparativ cu luna decembrie 2024.

În luna decembrie 2025, s-au eliberat 39 autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale, cu 8 mai multe faţă de luna precedentă, respectiv cu 12 comparativ cu luna decembrie 2024.

Indicele preţurilor de consum (IPC) - Total în luna decembrie 2025 comparativ cu luna noiembrie 2025 a fost 100,22%.

Rata anuală a inflaţiei în luna decembrie 2025 comparativ cu luna decembrie 2024 a fost 9,7%.

Rata medie lunară a inflaţiei, în perioada 1.01-31.12.2025 a fost de 0,8%, în creştere faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent (0,4%).

Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimile 12 luni (ianuarie 2025 – decembrie 2025) faţă de precedentele 12 luni (ianuarie 2024 – decembrie 2024) a fost 7,3%.