Conflictul din Orientul Mijlociu continuă să influențeze evoluția pieței financiare internaționale iar fiecare declarație a președintelui Trump ridică sau coboară cotațiile dolarului.

Moneda americană este un activ de refugiu alături de aur, francul elvețian sau yenul japonez, și atrage investitorii în perioadele de incertitudine geopolitică. Dolarul beneficiază, de asemenea, de faptul că Statele Unite este cel mai mare producător de petrol și este un exportator net de petrol şi gaze naturale lichefiate.

Creşterea preţurilor la energie, care va provoca o majorare a inflației la nivel global, a apreciat cursul dolarului de la 4,3179 lei, la sfârșitul lui februarie, la 4,4085 lei, în ședința de joi, față de 4,3913 lei, în cea precedentă.

Chiar dacă oficialii BCE au declarat că instituția este pregătită să majoreze dobânda de politică monetară începând cu luna viitoare, în cazul în care inflația ar scăpa de sub control, euro a scăzut la 1,1523 – 1,1572 dolari, după ce Teheranul a negat existența unor negocieri privind un eventual armistițiu.

Revenirea aversiunii față de risc a influențat evoluția monedelor de la marginea zonei euro.

Tranzacțiile din piața locală se realizau în culoarul 5,094 – 5,098 lei ceea ce a ridicat modest cursul monedei unice de la 5,0952 – 5,0953 lei.

După întreruperea de luni, când a reușit să se împrumute cu 400 milioane lei, joia aceasta Trezoreria a fost nevoită să refuze ofertele de cumpărare a unor titluri de stat scadente în martie viitor, semn că piața nu este foarte optimistă în ceea ce privește retragerea inflației în următoarele luni.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 5,88%, iar cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 5,95% în timp ce indicele la 12 luni a stagnat la 6,0%.

Cursul francului elvețian a crescut modest la 5,5665 lei iar media lirei sterline s-a retras marginal la 5,8875 lei.

Aprecierea monedei americane a înmulțit vânzările de metal galben, iar cotațiile lui au coborât la 4.412 – 4.544 dolari/uncie, mai jos cu circa 14% față de perioada similară din februarie. În piața locală, prețul gramului de aur a alunecat de la 643,3551 lei la 629,9699 lei.

Media monedei poloneze s-a depreciat la 4,2710 zloți/euro iar a celei maghiare s-a întărit la 387,87 forinți/euro.

Bitcoin s-a depreciat la 69.194 – 71.407 dolari iar ethereum la 2.065 - 2.171 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Zilele trecute, metalul galben a avut cea slabă performanță săptămânală din ultimii ani, cu o scădere de circa 10%, evoluție care, în opinia analiștilor, ar semnaliza finalul ciclului apreciativ din ultimii doi ani, stimulat de achizițiile făcute de băncile centrale, care doresc să-și diversifice rezervelele internaționale.

Pe de altă parte, există specialiști care văd menținerea trendului ascendent în următorii ani, stimulat de politica comercială și militară a administrației Trump, care erodează rolul dolarului american, ceea ce stimulează achiziția de aur, considerat în mod tradiţional un activ de refugiu în perioade de instabilitate.

Astfel, se prognozează revenirea la 5.000 – 5.400 dolari/uncie la finalul acestui an și atingerea pragului de 10.000 dolari/uncie până la sfârșitul deceniului, evoluție stimulată de cumpărările făcute de băncile centrale și înmulțirea fondurilor ETF pe aur, care necesită achiziția fizică de metal, dar și perspectiva scăderii dobânzilor de către Rezerva Federală americană care ar reduce atractivitatea dolarului.

La jumătatea acestei săptămâni, uncia creștea pe piețele specializate la 4.496 – 4.802 dolari, față de un minim de circa 4.100 dolari atins la începutul săptămânii. Reamintim, că în data de 29 ianuarie a fost atins un maxim istoric de 5.595,47 dolari/uncie, respectiv un record al gramului de aur de 755,1450 lei.

În piața locală, prețul gramului a urcat la 643,3551 lei, față de 609,2766 lei în ședința de luni dar sub valoarea de 705,8364 lei, de la jumătatea săptămânii trecute.

În ciuda conflictului din Orientul Mijlociu, leul a rămas cea mai stabilă monedă din regiune, fluctuațiile altor valute depășind 1% pe termen scurt.

Miercurea aceasta, tranzacțiile se realizau în culoarul 5,093 – 5,096 lei, iar media euro a coborât de la 5,0962 la 5,0952 lei, față de 5,0989 lei, în ședința de luni, respectiv 5,0940 lei, la jumătatea săptămânii trecute.

Indicii ROBOR au cunoscut luni o creștere minimă, în condițiile în care dealerii bancari se întreabă până la cât va crește inflația în următoarele luni, atât vreme cât de circa un an aceasta s-a menținut peste 9%, ceea ce limitează posibilitatea ca BNR să opereze o tăiere a ratei de referință, care stagnează din august 2024 la 6,5%.

Miercurea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 5,88%, iar cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 5,95% în timp ce indicele la 12 luni a stagnat la 6,0%.

„Meciul” declarațiilor făcute pe traseul Washington – Teheran – Tel Aviv în ceea ce privește un posibil armistițiu, care să permită navigația în strâmtoare Ormuz, mișcă haotic piețele financiare internaționale și ridică constant prețul barilului de petrol și crează presiune asupra inflației la nivel mondial

Miercurea aceasta, euro fluctua în culoarul 1,1587 – 1,1631 dolari, față de 1,1498 – 1,1555 dolari, la jumătatea săptămânii trecute. În piața locală, cursul monedei americane a scăzut la 4,3919 lei, față de 4,4133 lei, în urmă cu o săptămână.

Cursul francului elvețian a scăzut de la 5,6157 lei, miercurea trecută, la 5,5615 lei, la jumătatea acestei săptămâni. În aceeași perioadă, media lirei sterline s-a mișcat între 5,8862 și 5,8980 lei.

Bitcoin se tranzacționa între 70.398 și 71.995 dolari iar ethereum în culoarul 2.147 – 2.199 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Piața valutară locală este tot mai conectată la mișcările existente în cea internațională, în condițiile în care criza de țiței, provocată de atacul coaliției Israel – SUA împotriva Iranului, devine acută și pune o mare presiune asupra comerțului mondial și induce o creștere a inflației la nivel glaboal.

Anunțul făcut luni de președintele Trump că se pregătește un acord cu Iranul, motiv pentru a suspenda cu cinci zile ultimatumul dat statului persan referitor la permiterea navigației prin strâmtoarea Ormuz, a avut un efect instantaneu iar prețul barilului a coborât cu 10%.

Optimismul s-a menținut și marți, în ciuda faptului că Teheranul se opune cererii americane și a anunțat că pregătește lovituri asupra infrastructurii critice din întreaga regiune, inclusiv asupra sistemelor de deselanizare a apei.

Nivelul mai scăzut al aversiunii față de risc coborât cursul euro de la 5,0989 la 5,0962 lei, iar tranzacțiile se realizau între 5,094 și 5,097 lei.

La o zi după creșterile minime care au avut loc luni, piața monetară a fost stabilă, în timp ce volumele de tranzacționare sunt la circa jumătate față de februarie.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 5,88%, iar cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 5,95% în timp ce indicele la 12 luni a stagnat la 6,0%.

Euro a crescut la 1,1569 – 1,1618 dolari astfel că media monedei americane a coborât de la 4,4373 la 4,3982 lei.

Prin poziția sa, de principală monedă utilizată în tranzacțiile cu petrol și gaze, dar și poziția SUA de cel mai mare producător de energie din lume, dolarul este principalul beneficiar al incertitudinii globale.

Intervențiile discrete ale Băncii Elveției cât și revenirea apetitului pentru risc au readus euro peste pragul de 0,91 franci, iar media monedei helvete a coborât de la 5,5921 la 5,5818 lei. Lira sterlină a urcat de la 5,8862 la 5,8929 lei.

Prețul gramului de aur a urcat de la 609,2766 lei la 626,1841 lei, consecință a creșterii metalului galben la 4.307 – 4.449 dolari/uncie, la o zi după ce a fost atins un minim de 4.099 dolari, evoluție care este pusă pe seama scăderii cererii de monedă americană.

În regiune, media monedei maghiare s-a apreciat cu peste 1% la 389,50 forinți/euro. Cursul celei poloneze s-a întărit, la rândul ei, la 4,2728 zloți/euro.

Volatilitatea bitcoin este una ridicată, în funcție de interesul față de moneda americană. După scăderea de la finalul săptămânii trecute la circa 67.400 dolari, a urmat o creștere la peste 71.300 dolari, pentru ca marți principala criptomonedă să se retragă circa 69.700 dolari. Ethereum se tranzacționa în culoarul 2.126 – 2.174 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Prețul gramului de aur a coborât de la 659,4329 lei la 609,2766 lei, față de 713,6591 lei, în urmă cu o săptămână.

Evoluția poate fi pusă pe seama deprecierii de luni a metalului galben, unde de la un vârf de 4.534 dolari uncia a scăzut la 4.099 dolari, față de 5.275 – 5.420 dolari, la începutul lui martie, aproape de maximul istoric de 5.595,47 dolari, atins în 29 ianuarie.

Procesul se datorează revenirii în prim plan a dolarului, principala monedă utilizată în comerțul cu petrol și gaze naturale, în urma conflictului din Iran, a închiderii strâmtorii Ormuz și atacarea de către Iran a instalațiilor de procesare din țările apropiate.

Aprecierea dolarului a afectat și francul elvețian. Cursul acestuia a crescut modest lunea aceasta de la 5,5919 la 5,5921 lei, față de 5,6621 lei în data de 9 martie.

La nivel regional, s-a observat o tendință de depreciere a monedelor, la 4,2867 zloți/euro, respectiv 394,68 forinți/euro, influențată de ultimatumul dat Iranului de SUA în privința blocării traficului maritim în regiunea Golfului.

În cazul monedei naționale, cursul euro a urcat de la 5,0951 la 5,0989 lei, față de 5,0949 lei, în urmă cu o săptămână. Înainte de deschiderea pieței locale, cotația euro a scăzut până la 5,072 lei, iar apoi tranzacțiile s-au realizat în culoarul 5,094 – 5,099 lei.

O medie mai ridicată a fost atinsă la jumătatea lunii mai 2025, înainte de al doilea tur al alegerilor prezidențiale.

Prezent la un eveniment financiar, Cosmin Marinescu, viceguvernator al BNR, a atras atenția asupra situației în care se află piața. „Evoluţiile recente arată faptul că inflaţia continuă să persiste la niveluri înalte”, a spus viceguvernatorul, care a precizat că ea „va reintra pe o traiectorie descendentă mai clară abia în a doua jumătate a anului.” Acesta a atras atenția asupra instabilității politice locale: „În vremuri complicate, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, asemenea tensiuni şi nelinişti se traduc direct în costuri financiare, se traduc în creşterea dobânzilor la care ne împrumutăm, dar şi în presiuni sporite asupra cursului valutar, iar aceste efecte ajung să se cifreze uneori în sume de ordinul miliardelor de euro pe care, bineînţeles, trebuie să le evităm.”

După mai multe săptămâni în care statul nu s-a putut împrumuta din piața locală, unde s-a observat o reducere semnificativă a lichidității din segmentul monetar, băncile preferând să țină „banii la ciorap”, lunea aceasta Trezoreria a spart gheața.

Finanțele au atras lunea aceasta 400 milioane lei cu scadența martie 2027, pentru care au acceptat o dobândă medie anuală de 6,44%. Volumul ofertelor de cumpărare s-a ridicat la aproape 1,3 miliarde lei.

Nivelul indicilor ROBOR a fost stabil săptămâna trecută. Însă, zilele acestea companiile plătesc salariile și taxele la bugetul de stat, iar majorarea cererii de lei a ridicat indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, de la 5,87 la 5,88%, iar pe cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, de la 5,94 la 5,95% în timp ce indicele la 12 luni a stagnat la 6,0%.

Decizia lui Donald Trump de a prelungi ultimatumul dat Iranului în privința traficului maritim în regiune, a detensionat piețele, iar euro s-a apreciat imediat de la 1,1485 la 1,1618 dolari. În piața locală, cursul dolarului a urcat de la 4,4087 la 4,4373 lei, sub media de acum o săptămână de 4,4419 lei.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu