Evoluţia principalilor indicatori socio-economici la nivelul judeţului Călăraşi, în luna februarie 2026 s-a caracterizat prin:

- scăderea producţiei industriale realizată în luna februarie 2026 cu 4,5% faţă de luna precedentă şi respectiv cu 8,6% comparativ cu luna februarie 2025;

- creşterea câştigului salarial mediu nominal net cu 0,7% faţă de luna precedentă, respectiv cu 2,4% comparativ cu luna februarie 2025;

- creşterea ratei şomajului înregistrat la sfârşitul lunii februarie 2026 cu 0,1 puncte procentuale faţă de luna precedentă, respectiv cu 0,4 puncte procentuale comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent;

- scăderea indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare din structurile de primire turistică faţă de luna precedentă cu 8,0 puncte procentuale, respectiv cu 2,6 puncte procentuale faţă de luna februarie 2025;

- creşterea numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale cu 10 comparativ cu luna precedentă şi scăderea cu 10 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent;

- scăderea numǎrului născuţilor vii, al deceselor generale şi creşterea numărului căsătoriilor, al divorţurilor şi numărul deceselor sub 1 an faţă de luna precedentǎ. Comparativ cu luna februarie 2025, a scăzut numărul născuţilor-vii, al deceselor generale, al căsătoriilor, al divorţurilor şi al deceselor sub 1 an.

Producţia industrială realizată în luna februarie 2026 a înregistrat o scădere de 4,5% comparativ cu luna precedentă.

În luna februarie 2026, aportul industriei prelucrătoare a fost de 99,9% din volumul total al producţiei industriale realizată.

Producţia industrială realizată în luna februarie 2026 a scăzut cu 8,6% faţă de valoarea producţiei industriale realizată în luna februarie 2025.

În perioada 01.01.-28.02.2026, comparativ cu perioada corespunzǎtoare a anului precedent s-a înregistrat o creştere a producţiei industriale cu 3,5%. Creşteri ale producţiei industriale s-au înregistrat în: industria alimentară; fabricarea articolelor de îmbracaminte; fabricarea produselor de cauciuc şi mase plastice; fabricarea altor produse din minerale nemetalice; fabricarea echipamentelor electrice; fabricarea autovehiculelor de transport rutier şi în industria metalurgică.

Câştigul salarial mediu nominal brut pe total judeţ, în luna februarie 2026, a fost de 7481 lei, mai mare cu 0,6% comparativ cu luna precedentă, respectiv cu 2,4% comparativ cu luna februarie 2025. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 6855 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 7534 lei în industrie şi construcţii şi de 7617 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal net în luna februarie 2026, a fost de 4473 lei, mai mare cu 0,7% comparativ cu luna precedentă, respectiv cu 2,4% comparativ cu luna februarie 2025. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 4117 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 4508 lei în industrie şi construcţii şi de 4547 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal brut la nivelul economiei naţionale, în luna februarie 2026 a fost de 9272 lei, iar cel net de 5557 lei. Comparativ cu luna precedentă, câştigul salarial mediu net a fost în creştere cu 0,7%. Indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele general al preţurilor de consum al populatiei, a fost de 100,1% pentru luna februarie 2026 faţă de luna precedentă, de 236,8% faţă de octombrie 1990 şi de 95,0% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Efectivul salariaţilor, la sfârşitul lunii februarie 2026, a fost de 50454 persoane, mai mic cu 48 persoane faţă de luna precedentă şi mai mare cu 589 persoane faţă de luna februarie 2025.

Potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi, numărul şomerilor înregistraţi, la sfârşitul lunii februarie 2026, era de 4972 persoane, în creştere cu 28 persoane faţă de luna precedentă (+0,6 %).  

Comparativ cu luna februarie 2025, numărul şomerilor înregistraţi a fost mai mare cu 298    persoane (+6,4%).

La sfârşitul lunii februarie 2026, femeile reprezentau 51,1% din numărul total al şomerilor înregistraţi.

Din numărul total al şomerilor înregistraţi, 644 persoane (13,0% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de şomaj 75% şi 13 persoane (0,3% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de 50%.

Numărul şomerilor neindemnizaţi la sfârşitul lunii februarie 2026 era de 4315 persoane, reprezentând 86,8% din totalul şomerilor înregistraţi – majoritatea (89,6%) având studii primare, gimnaziale sau profesionale.

Rata şomajului înregistrat la sfârşitul lunii februarie 2026, în judeţul Călăraşi, a fost de 6,4%, calculată în raport cu populaţia activă civilă totală (6,3% în luna ianuarie 2026 şi 6,0% în luna februarie 2025).

Pentru femei, rata şomajului în luna februarie 2026 a fost de 7,2% (7,1% în luna ianuarie 2026 şi 6,4% în luna februarie 2025).

Pentru bărbaţi, rata şomajului în luna februarie 2026 a fost de 5,7% (5,7% în luna ianuarie 2026 şi 5,7% în luna februarie 2025).

Din evidenţa Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi reiese că, la sfârşitul lunii februarie 2026 existau 131 de locuri de muncǎ vacante, din care 130 se regăseau în sectorul privat. Din totalul locurilor de muncă vacante, 102 erau pentru muncitori (77,9%).

Evoluţia principalelor fenomene demografice în luna februarie 2026 a fost caracterizată de scăderea numărului născuţilor vii, al numărului deceselor generale şi de creşterea numărului căsătoriilor, al divorţurilor şi de numărul deceselor sub 1 an faţă de luna precedentă. Comparativ cu luna februarie 2025, a scăzut numărul născuţilor-vii, al deceselor generale, al căsătoriilor, al divorţurilor şi de numărul deceselor sub 1 an.

Natalitatea. În luna februarie 2026, numărul născuţilor-vii a fost de 151, mai mic cu 22 faţă de luna precedentă, respectiv cu 15 comparativ cu luna februarie 2025.

Mortalitatea generală.În luna februarie 2026, numărul deceselor înregistrate a fost de 328, mai mică cu 73 faţă de luna precedentă, respectiv cu 57 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Mortalitatea infantilă. În luna februarie 2026 s-a înregistrat un deces sub 1 an, mai mult cu 1 faţă de luna precedentă şi mai puţin cu 1 comparativ cu luna februarie 2025.

Sporul natural. Ca urmare a faptului că numărul născuţilor-vii a fost mai mic decât cel al deceselor, s-a înregistrat un spor natural negativ -177 persoane în luna februarie 2026 ( -228 persoane în luna ianuarie 2026 şi -219 persoane în luna februarie 2025).       

Nupţialitatea. La oficiile de stare civilă, în luna februarie 2026, s-au înregistrat 49 de căsătorii, cu 8 mai multe faţă de luna precedentă şi cu 15 mai puţine faţă de luna februarie 2025.

Divorţialitatea. În luna februarie 2026 s-au înregistrat 10 divorţuri, mai multe cu 5 faţă de luna anterioară şi cu 7 mai puţine faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

În luna ianuarie 2026, comerţul internaţional cu bunuri s-a concretizat într-un volum al exporturilor FOB de 31,6 milioane euro şi al importurilor CIF de 35,5 milioane euro, înregistrând un sold negativ de 4,0 milioane euro.

Exporturile FOB au înregistrat o scădere faţă de luna precedentă de (-19,1%) şi o creştere de (+1,8%) faţă de luna ianuarie 2025.

Importurile CIF au înregistrat o scădere faţă de luna precedentă de (-43,6%), respectiv de (-29,8%) faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

În perioada 1.I-31.I.2026, în structura exporturilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni din Nomenclatorul Combinat (NC): produse vegetale (17,4%); metale comune şi articole din acestea (40,4%); articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (25,5%); materii textile şi articole din acestea (2,8%); maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (2,8%); mijloace de transport (1,0%); pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (1,1%).

Topul principalelor ţări partenere la export ale judeţului Călăraşi din total export în luna ianuarie 2026 a fost următorul: Germania (16,68%), Liban (14,74%), Bulgaria (12,00%), Italia (9,83%) şi Ungaria (6,50%).

În perioada 1.I-31.I.2026, în structura importurilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni: produse vegetale (7,0%); metale comune şi articole din acestea (51,9%); maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau reprodus sunetul şi imaginile (8,8%); materii textile şi articole din acestea (1,6%); pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (7,4%); articole din piatrǎ, ciment, ceramicǎ, sticlǎ şi din alte materiale similare (2,6%); mijloace de transport (1,4%);produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (6,4%); materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (5,5%).

Topul principalelor ţări partenere la import ale judeţului Călăraşi din total import în luna ianuarie 2026 a fost următorul: Algeria (24,90%), Turcia (17,12%), Italia (7,63%), Franţa (7,50%) şi Brazilia (4,40%).

În luna februarie 2026 activitatea de turism s-a caracterizat prin scăderea numǎrului de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, a numărului de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică şi a indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare faţă de luna precedentă, respectiv comparativ şi cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna februarie 2026, a fost de 1199, mai mic cu 3,8% comparativ cu luna precedentă, respectiv  cu 8,0% comparativ cu luna februarie 2025.

Sosirile înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 95,6% din numărul total de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna februarie 2026, a fost de 2054, mai mic cu 22,0% comparativ cu luna precedentă, respectiv cu 15,8% comparativ cu luna februarie 2025.

Înnoptările înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 96,3% din numărul total de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, în luna februarie 2026, a fost de 17,6% la total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, mai mic cu 8,0 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă, respectiv cu 2,6 puncte procentuale comparativ cu luna februarie 2025.

În luna februarie 2026, s-au eliberat 25 autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale, cu 10 mai multe faţă de luna precedentă şi mai puţine cu 10 comparativ cu luna februarie 2025.

Indicele preţurilor de consum (IPC) - Total în luna martie 2026 comparativ cu luna februarie 2026 a fost 100,78%.

Rata anuală a inflaţiei în luna martie 2026 comparativ cu luna martie 2025 a fost 9,9%.

Rata medie lunară a inflaţiei, în perioada 1.01-31.03.2026 a fost de 0,7%, menţinandu-se la nivelul perioadei corespunzătoare a anului precedent .

Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimile 12 luni (aprilie 2025 – martie 2026) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2024 – martie 2025) a fost 8,5 %.

BNR a acceptat situația provocată de criza politică declanșată de partidul sistem care nu a dorit să-și piardă privilegiile și accesul la fondurile statului și de partidul anti-sistem care a spus că nu va face niciodată alianță cu corupții.

După mai multe ședințe în care banca centrală a vândut valută pentru a stopa depășirea pragului psihologic de 5,10 lei, profitând și de majorarea ofertei comerciale dar și de nivelul redus al aversiunii față de risc, miercuri cursul euro a urcat de la 5,0937 la 5,1004 lei, maximul ultimului aproape un an. Ultima dată când media s-a situat peste 5,10 lei a fost în 16 mai 2025 (curs 5,1033 lei/euro), iar maximul istoric de 5,1222 lei a fost atins în 8 mai, după anunțarea scorului din primul tur al alegerilor prezidențiale.

La nivelul caselor de schimb ale băncilor euro se vindea la 5,19 lei în cazul Unicredit și la 5,1770 lei de către BRD.

Banca centrală nu a intervenit în piața monetară pentru a face leul mai scump, astfel că indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,87%, valoare stabilită în urmă cu două – trei săptămâni. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,94% iar cel la 12 luni la 6,0%.

În schimb, criza politică și perspectiva stopării reformelor începute de guvernul Bolojan, care a reușit să reduce deficitul bugetar, prin tăierea cheltuielilor inutile, au provocat creșterea dobânzilor la care se poate împrumuta România. Acestea au urcat de la circa 6,7% la jumătatea acestei luni la 7,3% în ultimele zile, în condițiile în care necesarul de lichiditate se ridică săptămânal la circa 1 miliard euro.

În așteptarea deciziei de politică monetară a Rezervei Federale americane culoarul de tranzacționare al euro s-a îngustat la 1,1694 – 1,1721 dolari, astfel că media monedei americane a urcat de la 4,3541 lei la 4,3595 lei, față de 4,3357 lei, miercurea trecută.

Cursul francului elvețian a crescut modest de la 5,5162 la 5,5181 lei, în scădere față de jumătatea săptămânii trecute când media a fost de 5,5508 lei.

Lira sterlină a intrat pe o pantă ascendentă constantă de la începutul săptămânii trecute, iar miercuri cursul a urcat de la 5,8751 la 5,8869 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut de la 645,5624 lei la 638,3798 lei, a șaptea ședință consecutivă de depreciere a gramului, mai jos cu 50 de lei față de începutul săptămânii trecute. Evoluția se datorează pierderilor pe care le-a suferit aurul în piețele specializate, unde se tranzacționa miercuri în culoarul 4.551 – 4.611 dolari/uncie.

În regiune, media monedei poloneze s-a depreciat la 4,2537 zloți/euro, însă a celei maghiare s-a întărit marginal la 364,44 forinți/euro.

Bitcoin a scăzut în noapte de marți spre miercuri la circa 75.500 dolari, după care a urcat la 76.187 – 77.888 dolari. Ethereum s-a retras, la rândul său, la 2.279 – 2.346 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

BNR continuă să fie foarte atentă la evenimentele politice care pot declanșa o criză în piața valutară, în cazul în care AUR ar veni la guvernare alături de PSD.

Luni dimineață, a fost dat un semnal înainte de deschiderea pieței locale iar cotația euro a coborât până la 5,083 lei. Primele tranzacții s-au realizat la 5,09 lei iar treptat moneda unică a urcat până la 5,096 lei, astfel că BNR a anunțat un curs mediu de 5,0927 lei, față de 5,0989 lei la începutul săptămânii trecute.

Sondajul realizat în martie, înainte de începerea actualei crize politice, în rândul analiștilor grupați în CFA România, estimează pentru octombrie o valoare de 5,1280 lei, respectiv una de 5,1642 lei pentru aprilie viitor, valori apropiate de cele din februarie (5,1303 lei pentru orizontul de 6 luni, 5,1644 lei pentru orizontul de 12 luni).

Conform datelor din piață, BNR a vândut la începutul lunii circa 1 miliard euro, datorită ieșirilor din piața locală, provocate de riscurile geopolitice.

Până la jumătatea lunii viitoare, când vom afla inflația din aprilie și se va desfășura ședința de politică monetară a BNR, este de așteptat ca indicii ROBOR să nu cunoască schimbări majore.

Lunea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,87%, valoare stabilită în urmă cu două – trei săptămâni. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,94% iar cel la 12 luni la 6,0%.

Interesul pentru titlurile de stat românești s-a redus simțitor după începerea conflictului din Golful Persic și s-a accentuat după începerea crizei politice locale.

Statul a refuzat ofertele de cumpărare de titluri de stat cu scadența în februarie 2038, valoare emisiunii fiind de 300 milioane lei. Trezoreria a reușit să se împrumute cu 363 milioane lei pentru care a acceptat o dobândă medie anuală de 6,77%, printr-o emisiune cu scadența în octombrie 2029, care a avut o valoare inițială de 400 milioane lei iar ofertele de cumpărare au însumat 418 milioane lei, semn că interesul a fost foarte scăzut.

Investitorii se arătau prudenți lunea aceasta, înainte de începerea ședinței de politică a Rezervei Federale americane, care se va desfășura marți și miercuri, iar euro a urcat la 1,1627 – 1,1755 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a coborât de la 4,3580 la 4,3374 lei, valoare foarte apropiată de cea de la începutul săptămânii trecute.

Majoritatea analiștilor anticipează că la probabil ultima ședință prezidată de Jerome Powell, care își încheie mandatul în 15 mai, dobânda de politică monetară va fi menținută la 3,50 – 3,75%.

Cursul francului elvețian a coborât modest la 5,5319 lei, după creșterea de marțea trecută la 5,5603 lei. Media lirei sterline a crescut de la 5,8747 la 5,8770 lei, mai mult cu peste doi bani față de începutul săptămânii trecute.

Prețul gramului de aur a coborât de la 656,3566 lei la 655,5406 lei, față de 668,4279 lei, la începutul săptămânii trecute. Deprecierea este consecința scăderii dolarului față de euro, în timp ce metalul galben a alunecat la 4.671 – 4.704 dolari/uncie.

În regiune, media monedei maghiare s-a întărit cu circa 0,5% la 363,48 forinți/euro. Cursul celei poloneze s-a depreciat modest la 4,2449 zloți/euro.

După creșterea din timpul nopții la 79.472 dolari, bitcoin s-a retras spre 77.500 dolari. Ethereum fluctua între 2.306 și 2.404 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Părăsirea Guvernului de către miniștrii PSD nu a afectat momentan performanța monedei naționale, în timp ce investitorii rămân prudenți atâta vreme cât nu a fost promovată o moțiune de cenzură în Parlament iar actualul guvern minoritar ar putea conduce țara până la toamnă.

Majorarea ofertei de valută venită din partea companiilor, care își vor achita vineri taxele și impozitele la bugetul de stat, dar și vânzările punctuale efectuate de BNR pentru a ține euro departe de pragul de 5,10 lei, au asigurat două zile de apreciere pentru leu, în contrast cu evoluția altor monede de la marginea zonei euro.

Cursul monedei unice a coborât de la 5,0951 la 5,0924 lei, minimul ultimei săptămâni, în timp ce transferurile se realizau în culoarul 5,0885 – 5,0941 lei.

De mai multe săptămâni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,87%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,94% iar cel la 12 luni la 6,0%

Statul s-a împrumutat joi cu 400 milioane lei printr-o emisiune de titluri de stat scadente în februarie 2029 pentru care a acceptat o dobândă medie anuală de 6,52%, respectiv cu 400 milioane lei cu scadența în iulie 2030 la un randament mediu anual de 6,80%.

Contracția producției industriale la nivel european, consecință a creșterii costurilor la combustibili, provocată de războiul din Golful Persic, a coborât euro la 1,1679 – 1,1714 dolari iar media monedei americane a urcat de la 4,3357 la 4,3551 lei.

Cursul lirei sterline a urcat de la 5,8639 la 5,8797 lei, maxim al ultimei luni, consecință a majorării inflației din Regatul Unit în martie la 3,3%, sub impactul creșterii preţurilor la combustibili. Unii dintre analiști văd inflația atingând în septembrie un vârf de 4%, iar Banca Angliei va menține rata de referință la 3,75% până la sfârșitul acestui an.

Ușoara reducere a cererii de monedă elvețiană în piețele internaționale a provocat deprecierea ei față de euro iar media a coborât de la 5,5508 la 5,5470 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut de la 663,0310 lei la 658,1428 lei, față de 668,4279 lei la începutul săptămânii, consecință a deprecierii metalului galben la 4.684 – 4.754 dolari/uncie, mai sus, totuși cu circa 2,9% față de acum o lună.

Media monedelor din regiune continua să se deprecieze, la 4,2501 zloți/euro, respectiv 365,85 forinți/euro.

Bitcoin stagna la 77.537 – 78.537 dolari iar ethereum la 2.300 – 2.380 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu