Vineri, BNR a decis să mențină dobânda de politică monetară la 6,50%/an, nivel stabilit în august 2024, dobânda pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50%/an, respectiv pe cea la facilitatea de depozit la 5,50%/an.

Decizia a venit pe fondul creșterii ratei anuale a inflației la 10,71% iar analiștii anticipează menținerea ratei cheie la 6,50% până în primele luni din 2027, în condițiile în care inflația ar putea urca la 11 – 12% în următoarele luni, pentru ca o temperare a acesteia să apară din toamnă. Economiștii BCR atrag atenția asupra faptului că o creștere a cursului cu 1% induce o majorare a prețurilor de consum cu 0,3%.

În comunicatul de presă care a urmat deciziei CA al BNR, s-a precizat că „rata anuală a inflației va crește în trimestrul II 2026 peste nivelurile previzionate anterior, în principal ca urmare a efectelor anticipate a fi exercitate de scumpirea combustibililor, pe fondul măririi deosebit de ample a cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. Acestea se vor suprapune efectelor de bază nefavorabile ce se vor manifesta în același interval pe segmentul energie, dar și influențelor așteptate să vină din liberalizarea pieței gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici și din eliminarea ulterioară a plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază.”

Vineri, agenția Standard & Poor's a reconfirmat vineri ratingurile pentru datoria pe termen lung şi scurt a României, la „BBB minus/A-3”, perspectiva negativă.

Piața a anticipat decizia BNR iar cursul euro a coborât spre pragul de 5,20 lei. După atingerea în 6 mai a maximului istoric de 5,2688 lei, media a coborât joi la 5,2052 lei, pentru ca la finalul săptămânii aceasta să urce la 5,2088 lei, în condițiile în care tranzacțiile s-au realizat în culoarul 5,201 – 5,221 lei, însă cotațiile au coborât pe segmentul american al pieței internaționale până la 5,136 lei/euro.

O analiză BCR anticipează pentru sfârșitul acestui an un curs de 5,25 lei/euro, respectiv unul de 5,35 lei/euro pentru finalul lui 2027.

Lichiditatea mare din piața monetară și reducerea volumului tranzacțiilor de vineri a împins în jos indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, de la 5,86 la 5,85%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,94%, iar cel la 12 luni la 6,0%.

Statul s-a împrumutat joia trecută cu aproape 2,54 miliarde lei cu scadența în noiembrie pentru care va achita o dobândă de 5,83%/an, la care s-au adăugat alte aproape 666 milioane lei, scadente în iulie 2030, pentru care a acceptat un randament mediu anual de 6,65%.

Tensiunile militare din Golful Persic, care au provocat tranzitarea Strâmtorii Ormuz, care asigură peste 20% din comerțul cu petrol, și tendința de creștere a inflației la nivel global, a majorat cererea de monedă americană. Euro a scăzut vineri la 1,1617 – 1,1675 dolari iar în piața locală cursul bancnotei verzi a urcat la 4,4801 lei.

Francul elvețian a închis săptămâna așa cum a început-o cu un curs de 5,6989 lei, iar lira sterlină a scăzut la 5,9779 lei față de 6,01 lei în ședința de miercuri.

Creșterea cererii monedă americană a coborât vineri metalul galben de la 4.669 la 4.511 dolari, iar prețul gramului de aur a alunecat de la 671,7496 lei la 654,1370 lei.

La finalul săptămânii, bitcoin a scăzut până la 77.706 dolari iar ethereum la 2.168 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Vineri, se va desfășura ședința de politică monetară a BNR, care va trebui să ia o decizie dificilă, în condițiile în care inflația a crescut în aprilie la 10,7% iar PIB-ul României a pierdut în primul trimestru 1,7% comparativ cu aceeași perioadă din 2025.

Majoritatea analiștilor anticipează menținerea dobânzii de politică monetară la 6,5% iar a celei pentru facilitatea de depozit, care a devenit principala rată directoare la 5,5%, valori stabilit în august 2024.

O astfel de măsură va avea drept scop stimularea creditării economiei pentru a stimula îndepărtarea de zona recesiunii. Pe de altă parte, depozitele populației și companiilor vor continua să fie remunerate cu dobânzi real negative.

Astfel, România va rămâne lider european în privința ratei de referință, după ce în Ungaria ea a fost redusă în februarie de la 6,5% la 6,25%. Pe de altă parte, un membru al consiliului băncii centrale poloneze a afirmat că nu anticipează o reducere a dobânzii, care se situează la 4% din ianuarie, ci așteaptă o creștere în cursul acestui an.

Pe acest fond, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,86%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,94%, iar cel la 12 luni la 6,0%.

Miercuri, Trezoreria s-a împrumutat cu circa 781 milioane euro la o dobândă medie anuală de 3,64%, prin intermediul unei emisiuni de obligaţiuni scadente în 2028, ce a avut o valoare programată de 200 milioane dolari. Precedenta licitație în euro a fost organizată în ianuarie, când au fost atrase 400 milioane euro.

În piața valutară, cursul euro a scăzut modest de la 5,2056 la 5,2052 lei, în timp ce tranzacțiile se realizau în culoarul 5,201 – 5,21 lei, valori apropiate de cele de miercuri.

Volatilitatea euro s-a îngustat la 1,17 – 1,1721 dolari, investitorii fiind atenți la întâlnirea dintre președintele Chinei și cel Statelor Unite care se desfășoară la Beijing, astfel că media monedei americane a coborât marginal de la 4,4479 la 4,4455 lei.

Piața va urmări și schimbarea conducerii Rezervei Federale, în condițiile în care Jerome Powell își va încheia vineri mandatul de președinte care va fi preluat de Kevin Warsh, candidatul propus de Donald Trump. Următoarea ședință de politică monetară se va desfășura la jumătatea lui iunie, într-un moment în care inflația anuală din SUA a crescut în aprilie la 3,8%, față de ținta de 2% a Fed.

Media lirei sterline a scăzut modest de la 6,01 la 6,0089 lei, în ciuda faptului că premierul britanic Keir Starmer se confruntă cu mari probleme politice după recentele rezultate negative ale alegerilor locale.

Cursul francului elvețian a crescut marginal de la 5,6851 la 5,6863 lei.

Prețul gramului de aur a urcat modest de la 671,7109 lei la 671,7496 lei, în timp ce metalul galben fluctua între 4.676 și 4.709 dolari/uncie.

Monedele din regiune au recuperat o parte din pierderile suferite în zilele precedente. Media celei poloneze s-a apreciat la 4,2401 zloți/euro iar a celei maghiare la 357,97 forinți/euro.

Bitcoin a coborât la 78.972 – 79.932 dolari iar ethereum la 2.238 – 2.273 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Salariul mediu net real înregistrat în primele luni ale acestui an a fost cu 3,8% mai mare decât în aceeași perioadă anului trecut și s-a cifrat la valoarea de 5.400 de lei / lună. Deși există o ușoară evoluție față de 2025, rămâne în continuare cu 30% mai mic decât așteptările pe care le au candidații. „O creștere de 3,8% a mediei salariale nete este de luat în seamă, mai ales în acest context în care nu mai vorbim foarte des despre majorări salariale, însă se menține semnificativ sub nivelul inflației, ceea ce înseamnă că, în realitate, angajații nu au resimțit plusul la salariu, ba chiar putem vorbi despre o scădere a puterii de cumpărare, îndeosebi în domeniile în care decalajele dintre realitate și așteptări sunt mai mari de 30% sau chiar 40%”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Distribuția salarială în funcție de praguri arată că 37% din cele 50.000 de date introduse de angajați în comparatorul Salario reprezintă venituri cuprinse între 4.501 și 7.000 de lei, 25% între 3.001 și 4.500 de lei, 18,5% între 7.001 și 10.000 de lei, 10,1% peste 10.000 de lei și 9,3% între 2.574 și 3.000 de lei. Cele mai mari salarii sunt raportate pentru București, cu o medie netă de 6.000 de lei, Cluj (5.500 de lei), Sibiu (5.200 de lei), Timiș (5.100 de lei) și Ilfov, Iași, Brașov, Constanța – fiecare cu o medie de 5.000 de lei net, pe lună. Cel mai puțin câștigă angajații din Gorj, Vâlcea, Suceava și Hunedoara (4.000 de lei) și cei din Bistrița-Năsăud, Giurgiu și Caraș-Severin (4.200 de lei). „O parte dintre aceste județe de la coada clasamentului au și cele mai mari diferențe între cât câștigă angajații și care sunt așteptările pe care le au de la actualul sau de la un viitor angajator. Cel mai mare ecart este în Mehedinți, de 58%, de la 4.500 la 7.000 de lei. Urmează Vâlcea și Suceava, cu 50% (de la 4.000 la 6.000 de lei) și Tulcea, cu 44%, de la 4.500 la 6.500 de lei”, detaliază Bogdan Badea.

Domeniul care plătește cel mai bine este IT-ul, cu o medie de 8.000 de lei lunar. 6.100 de lei este media salarială pentru naval și aeronautic, iar pentru telecomunicații, inginerie și casino & entertainment salariul mediu este de 6.000 de lei. În cealaltă extremă a clasamentului se află au pair / babysitting / curățenie (3.500 de lei), call center / BPO (4.300 de lei), turism & HoReCa (4.500 de lei) și industria alimentară (4.700 de lei).

Ghidul salarial 2026 a fost elaborat pe baza a peste 50.000 de date introduse de angajați în comparatorul salarial Salario.ro by eJobs, în intervalul 31 martie 2025 – 31 martie 2026. Salariile prezentate în acest ghid reprezintă medii salariale nete la nivel național. Pachetul salarial real poate varia în funcție de oraș, mărimea companiei și nivelul de senioritate.

Rata anuală a inflației a ajuns la 10,71% în aprilie 2026, cele mai mari creșteri de prețuri fiind înregistrate la energia electrică (+54,18%), chirii (+43,78%), motorină (+32,68%), benzină (+22,42%) și cafea (+21,76%), în timp ce serviciile au consemnat cea mai rapidă dinamică anuală, de 13,04%, conform datelor Institutului Național de Statistică.

'În luna aprilie 2026, rata anuală a inflației atinge 10,7%. După opt luni de creștere la valori de peste 9%, în aprilie 2026 inflația anuală atinge pragul de 10,7%. Astfel, în aprilie rata anuală a inflației, comparativ cu luna similară a anului precedent, a fost 10,71%, cele mai mari creșteri de prețuri înregistrându-se la servicii, 13,04%. În același interval de timp, prețurile mărfurilor nealimentare s-au majorat cu 12,02%, iar cel al mărfurilor alimentare cu 7,39%', se arată în analiza INS.

Detalii aici https://agerpres.ro/economic/2026/05/13/ins-curentul-chiriile-si-motorina-conduc-topul-scumpirilor-in-aprilie--1555554