Dispariția apetitului pentru risc, care s-a manifestat de la sfârșitul săptămânii trecute, a întrerupt ciclul de cinci ședințe consecutive de apreciere a leului.

A apărut astfel majorarea cererii de dolari, după noile atacuri cu rachete și drone din Orientul Mijlociu ce au anulat momentan perspectiva unui armistițiu între SUA și Iran, la care s-a adăugat creșterea indicelui prețurilor de consum (IPC) din Statele Unite la 4,2%, față de aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce a întărit opinia din piață că Rezerva Federală americană va fi nevoită să mențină un nivel ridicat al dobânzilor pentru o perioadă mai lungă.

Pe acest fond, de la cotații de 5,234 lei, în cursul dimineții, euro a urcat treptat la 5,24 lei, astfel că media acestuia s-a apreciat de la 5,2344 la 5,2390 lei.

Chiar dacă INS ar putea anunța pentru luna trecută o inflație mai mare de 11%, indicii ROBOR se menținea joia aceasta la valori comparabile cu cele din ultima lună.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,84%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,91% iar cel la 12 luni la 5,97%.

Ofertele numeroase de cumpărare de titluri de stat cu scadența în iulie 2027, care se ridicau la aproape 1,34 miliarde lei, a permis Trezoreriei să se împrumute cu 847,5 milioane lei, față de o valoare programată de 700 milioane lei, pentru care a acceptat să plătească o dobândă medie anuală de 6,25%.

Euro se tranzacționa în culoarul 1,1523 – 1,1557 dolari, iar media monedei americane a urcat de la 4,5286 lei la 4,5422 lei.

Cursul francului elvețian s-a majorat modest de la 5,6717 la 5,6794 lei, iar cea a lirei sterline de la 6,0664 la 6,0714 lei.

Deprecierea metalului galben la 4.023 – 4.119 dolari/uncie, a provocat scăderea prețului gramului de aur de la 606,6218 lei la 597,8799 lei, minim care nu a mai fost atins de la jumătatea lui decembrie trecut.

Analiștii anticipează posibilitatea ca uncia să coboare sub pragul de 4.000 dolari, în cazul în care Rezerva Federală americană ar semnala perspectiva majorării dobânzii la ședința din 16 – 17 iunie, prima sub conducerea noului său președinte, Kevin Warsh.

În regiune, media monedei maghiare s-a întărit modest la 355,84 forinți/euro iar a celei poloneze s-a depreciat la 4,2530 zloți/euro.

Bitcoin fluctua între 61.475 și 63.204 dolari iar ethereum se tranzacționa în culoarul 1.621 – 1.670 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

50.000 de candidați cu vârste de 16 și 17 ani au aplicat pentru un job de la începutul anului și până acum, valoare care reprezintă o creștere de 25% a volumului de aplicări comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. 27.800 de aplicări au venit din partea candidaților de 17 ani și 22.200 de la cei care au vârsta minimă legală pentru a munci, respectiv 16 ani. „Chiar și cu această evoluție, candidații care au mai puțin de 18 ani rămân categoria care înregistrează cel mai mic număr de aplicări, ceea ce este firesc având în vedere că vorbim despre o grupă de vârstă foarte restrânsă. Însă, dincolo de acest aspect, faptul că asistăm la această creștere ne arată o schimbare de comportament fără precedent pe piața muncii – scade semnificativ vârsta primei angajări și crește numărul tinerilor care vor să înceapă să lucreze cât mai devreme. Pe de o parte, își doresc să nu mai depindă financiar de părinți, pe de altă parte au înțeles că experiența acumulată timpuriu le va fi utilă pe termen lung”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Cele mai multe aplicări sunt înregistrate pentru locurile de muncă din retail. Următoarele domenii care atrag interesul candidaților foarte tineri sunt turismul și industria alimentară – două domenii care au fost întotdeauna deschise să angajeze inclusiv candidați foarte tineri, în special în vârfurile de sezon, adică în lunile de vară și în cele de iarnă. Alte sectoare care scot în piață un număr mare de locuri de muncă entry level (0-2 ani de experiență) sau care nu cer deloc experiență și pentru care au aplicat cei cu vârste de 16 și 17 ani sunt serviciile, producția, sport / beauty / spa, entertainment și call-center/ BPO.

Contrar așteptărilor, deși nu sunt încă majori și nu au terminat liceul, cei mai mulți caută job-uri full time. 36% dintre aplicări merg către pozițiile part-time și mai puțin de 5% către job-urile sezoniere sau pe bază de proiect. „Nu au întotdeauna un comportament de aplicare țintit, iar asta se întâmplă din cauza lipsei de experiență, însă sunt dispuși să încerce aproape orice domeniu de activitate pentru a vedea care sunt joburile sau sectoarele cu care se potrivesc”, explică Roxana Drăghici.

Candidații din București au fost cei mai activi, urmați de cei din Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Timișoara, Iași, Sibiu și Bacău. Spre deosebire de alte segmente de vârstă, pe nișa 16-17 ani, ponderea aplicărilor pentru joburile remote este de 5,3% din total – cel mai scăzut nivel comparativ cu alte grupe de vârstă. „Asta se întâmplă în primul rând pentru ca ei sunt eligibili, în cea mai mare parte a cazurilor, pentru joburi care presupun muncă fizică, ceea ce înseamnă că prezența la locul de muncă este obligatorie. În plus, la aceste vârste, nu au încă maturitatea și experiența necesare gestionării eficiente a timpului astfel încât să poată lucra de acasă. Tot vârsta scăzută este motivul pentru care și aplicările pentru străinătate sunt aproape de zero”, mai spune Roxana Drăghici. De altfel, Codul Muncii reglementează strict programul de lucru pentru minorii de 16 și 17 ani, astfel: durata maximă de muncă este de cel mult 6 ore pe zi și 30 de ore pe săptămână, nu au voie să lucreze noaptea, în intervalul 20.00 – 06.00 și nici să facă ore suplimentare.

Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, salariile la care se pot aștepta acești candidați variază între 2.600 și 3.500 de lei net, pe lună, în cazul job-urilor full-time, însă pot coborî sub pragul de 2.500 de lei dacă pozițiile vizate sunt cu jumătate de normă.

Nivelul mai ridicat al ofertei de valută care s-a manifestat de joia trecută s-e menținut și la jumătatea acestei săptămâni, ceea ce a permis leului să se aprecieze față de principalele monede.

În urmă cu o săptămână cursul euro se situa la 5,2592 lei, însă acesta a coborât miercurea aceasta, în a cincea ședință consecutivă de apreciere, de la 5,2386 lei la 5,2344 lei, minimum al ultimei luni și jumătate, în condițiile în care cotațiile din piață au coborât la 5,234 – 5,24 lei.

Conform Comisiei Naționale de Prognoză, care a publicat recent prognoza de primăvară a Proiecției principalilor indicatori macroeconomici 2026 – 2029, media anuală a euro din acest an va fi de 5,18 lei, mai mult cu circa 2,8% față de 2025, și va crește în 2027 la 5,24 lei, respectiv la 5,30 lei în 2028 și 5,36 lei în 2029.

Piața monetară a rămas calmă, în condițiile în care cele 10 bănci care formează coșul pe care BNR îl utilizează pentru calcularea indicilor ROBID și ROBOR, contestă în justiție amenzile primite din partea Consiliului Concurenței care se ridică la circa 710 milioane euro.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,84%. După scurta creștere de marți la 5,92%, indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a revenit la 5,91% iar cel la 12 luni s-a oprit la 5,97%.

Miercurea aceasta, urmează să fie publicate datele referitoare la evoluția din luna mai a inflației din Statele Unite, motiv pentru investitori să rămână prudenți. Culoarul de tranzacționare al euro s-a îngustat la 1,1533 – 1,1560 dolari, influențat și de scăderea prețului la petrol în jurul pragului de 90 dolari/baril. În piața locală, cursul monedei americane a scăzut de la 4,5315 la 4,5286 lei, valoare apropiată de cea de la jumătatea săptămânii trecute.

Moneda elvețiană a revenit la pragul de 0,92 franci/euro, pe fondul unui cereri mai mari de dolari americani, astfel că media ei a coborât de la 5,6904 la 5,6717 lei, față de 5,7371 lei, în urmă cu o săptămână. Cursul lirei sterline a stagnat la 6,0664 lei, în scădere față de miercurea trecută când a fost stabilit la 6,0899 lei și se apropia de maximul istoric de 6,0960 lei atins în 6 mai.

În urmă cu o săptămână, prețul gramului de aur se situa la 647,5312 lei, însă a scăzut miercurea aceasta de la 630,8228 lei la 606,6218 lei, o valoare mai mică fiind înregistrată la jumătatea lui decembrie trecut. Deprecierea se datorează faptului că metalul galben a alunecat la 4.155 – 4.258 dolari.

În regiune, media monedei poloneze s-a depreciat la 4,2481 zloți/euro iar a celei maghiare la 355,84 forinți/euro, valori apropiate de cele de miercurea trecută.

După ce a testat lunea aceasta revenirea peste pragul de 64.000 dolari, bitcoin a coborât la jumătatea acestei săptămâni la 60.811 – 61.936 dolari, mai puțin cu circa 27% față de începutul anului și la jumătate față de maximul atins în octombrie trecut. Ethereum se tranzacționa în culoarul 1.608 – 1.646 dolari, față de 1.817 – 1.889 dolari în urmă cu o săptămână.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Comisia Națională de Prognoză a prezentat prognoza de primăvară a Proiecției principalilor indicatori macroeconomici 2026 – 2029.

Conform CNP media anuală a euro din acest an va fi de 5,18 lei, mai mult cu circa 2,8% față de 2025, și va crește în 2027 la 5,24 lei, respectiv la 5,30 lei în 2028 și 5,36 lei în 2029.

Ultimul sondaj CFA România realizat în aprilie, estima un curs mediu de 5,1650 lei/euro pentru următoarele şase luni şi de 5,2252 lei/euro pentru orizontul de 12 luni.

În cazul monedei americane se prognozează pentru acest an o medie anuală de 4,45 lei, urmată de o creștere la 4,50 lei în 2027 și 4,55 lei în 2028, pentru ca în 2029 să urce la 4,60 lei, medie identică cu cea din 2024. Moneda americană a atins în 28 septembrie 2022 un maxim istoric de 5,1794  lei.

Se anticipează astfel o retragere treptată a cursului euro, pe fondul diminuării inflației în decembrie la 5,9%, proiecție ușor diferită față de cea a guvernatorului BNR care o vedea „pe undeva pe la 5,5 la sfârşitul anului”, la prezentarea de luna trecută a ultimului Raport asupra inflației.

Marțea aceasta, cursul euro a scăzut de la 5,2436 la 5,2386 lei, minimul ultimelor două săptămâni, iar cotațiile din piață au coborât de la 5,243 la 5,237 lei.

În ciuda tensiunilor din piață, care urmează după analiza făcută de Consiliul Concurenței la băncile care formează coșul în funcție de care BNR calculează indicii bancari, nivelul dobânzilor interbancare nu a cunoscut modificări majore.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,84%. În schimb, cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat marginal de la 5,91 la 5,92% iar cel la 12 luni s-a oprit la 5,97%.

Investitorii își majorau marțea aceasta expunerea pe euro și yeni și o reduceau pe cea în dolari, mizând pe un posibil acord de pace în cazul conflictului din Golful Persic, care ar putea determina reducerea prețurilor petrolului.

Euro se tranzacționa în culoarul 1,1527 – 1,1575 dolari iar media monedei americane a coborât de la 4,5565 la 4,5315 lei.

Cursul francului elvețian a alunecat la 5,6904 lei iar cel al lirei sterline la 5,0664 lei.

Prețul gramului de aur a crescut modest de la 628,8126 lei, minimul ultimelor două luni și jumătate, la 630,8228 lei, în timp ce metalul galben fluctua între 4.312 și 4.352 dolari/uncie.

Media monedelor din regiune s-a apreciat la 355,14 forinți/euro, respectiv 4,2359 zloți/euro.

După scăderea de vineri la circa 59.000 dolari, bitcoin se consolida în jurul pragului de 62.000 dolari și se tranzacționa în culoarul 62.425 – 63.488 dolari. Ethereum fluctua între 1.666 și 1.696 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu