41,3% dintre angajatorii care au participat la cel mai recent sondaj realizat de eJobs România au declarat că planurile de recrutare cu care au început anul au rămas în picioare și nu au suferit modificări, chiar dacă, între timp, contextul economic local, dar și situația de la nivel extern a avut parte de o evoluție negativă. 20,2% au fost nevoiți să înghețe complet angajările, 18,3% au redus volumul de recrutare cu 10%-25%, iar 7,7% au redus recrutarea peste acest nivel. 12,5% declară că schimbarea contextului a dus la apariția de noi oportunități în piață și că, prin urmare, acum recrutează mai mult decât au prevăzut.

„Dacă ne referim la cei care declară că s-au confruntat cu un impact negativ asupra strategiei de HR din cadrul companiei, 50% pun acest impact pe seama scăderii consumului și a puterii de cumpărare. 45,8% menționează instabilitatea politică internă, 43,8% creșterea costurilor operaționale (energie, logistică) și 35,4% contextul geopolitic extern, respectiv conflictul din Orientul Mijlociu și influența asupra creșterii prețurilor. Toate acestea și-au spus cuvântul asupra rezultatelor economice ale companiilor, care, mai departe, au fost nevoite să își regândească planurile de dezvoltare, inclusiv din perspectiva angajărilor”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs, cea mare platformă de recrutare online din România.

Strict în ceea ce privește scăderea consumului, aceștia au spus că au fost influențați în sensul în care, deși nu au făcut reduceri de personal, au oprit extinderea echipelor (54,5%). 19,3% au redus personalul din departamentele de suport, iar 8% au redus personalul din departamentele de execuție / producție. Un procent important de 26,1% declară că nu au fost afectați de acest aspect, întrucât cererea pentru serviciile și produsele lor a rămas stabilă. Și din punctul de vedere al tensiunilor politice interne, cei mai mulți (55,7%) au spus că au resimțit un impact moderat – sunt mai atenți la cheltuieli, dar nu au blocat planurile. Lor li se alătură alți 25% care susțin că mai degrabă nu au fost afectați pentru că se ghidează după strategia de business pe termen lung, nu după politică. 19,3% au spus, însă, că, pe fondul acestor tensiuni, au pus pe pauză proiecte majore de expansiune.

În acest context, aproape jumătate dintre respondenți spun că mai deschid poziții noi doar în scop de înlocuire, pentru rolurile rămase libere în urma plecărilor voluntare. Un sfert dintre cei care au participat la sondaj spun că recrutarea continuă pe toate nivelurile, iar 22,6% recrutează doar pentru poziții critice de management și specialiști. 19,4% au în piață poziții noi pentru departamente care generează venituri directe, cum ar fi vânzările.

Revizuiri au avut loc și în ceea ce privește bugetele salariale stabilite la începutul anului, însă, în cea mai mare parte a cazurilor în sens pozitiv. „Creșterile prețurilor și inflația au afectat nu doar business-urile, ci și pe angajați, a căror putere de cumpărare a scăzut anul acesta. De aceea, 30,8% dintre angajatori ne-au spus că au operat creșteri salariale pentru a compensa inflația. 39,6% au rămas la cifrele stabilite în bugetul anual, în timp ce 18,7% au tăiat sau au plafonat bugetele de majorări salariale. Pentru a nu recurge la aceeași măsură, 6,6% au ales să nu se atingă de salarii, ci să umble la pachetele extrasalariale, eliminând sau reducând anumite beneficii primite de angajați”, detaliază Bogdan Badea.

Pentru 2026, majoritatea angajatorilor au ca prioritate evitarea plecărilor și retenția angajaților performanți (51,6%). Principalul soft skill pe care îl caută la candidați este capacitatea de adaptare la schimbări bruște de strategie (skill menționat de 44,3% dintre angajatori). 43,2% caută autonomie, mai exact capacitatea de a livra fără micro-management, iar 30,7% reziliența și capacitatea de a lucra sub stres ridicat. 23,9% vor abilități de utilizare a instrumentelor AI. „Aceste răspunsuri ne confirmă că piața trece printr-o perioadă fragilă și cu multe incertitudini, cu schimbări neașteptate la care trebuie să ne adaptăm pe loc, cu planuri care pot necesita recalibrări imediate, dar și cu o creștere a nivelului de automatizare. Toate aceste abilități pe care angajatorii le caută ne mai confirmă ceva – au nevoie de candidați cu experiență și cu un nivel ridicat de maturitate profesională, care să poată să se adapteze rapid și să performeze chiar și în contexte noi și nefamiliare pentru ei”, explică CEO-ul eJobs România.

De altfel, ultimele luni au produs schimbări și în comportamentul candidaților. Angajatorii spun că acum sunt mai mulți candidați disponibili în piață din cauză restructurărilor din alte companii. Cei care au job sunt mai reticenți decât în trecut să își schimbe jobul actual pentru că vor stabilitate. 13,8% spun că așteptările salariale au crescut ca efect direct al prețurilor mai mari.

Sondajul a fost realizat de eJobs România în perioada aprilie – mai 2026, pe un eșantion de 150 de companii respondente, reprezentate de specialiști în resurse umane, manageri de departament, CEOs și antreprenori.

Piața valutară locală este conectată la cea internațională, care așteaptă semnarea vineri a acordului de armistițiu dintre Statele Unite și Iran, astfel că dealerii bancari au putut să ignore criza politică adâncită de jocurile făcute de la Cotroceni.

Reducerea aversiunii față de risc în ton cu scăderea prețului la petrol aproape de 80 dolari/baril, a înmulțit ordinele de vânzare de valută iar cursul euro a coborât de 5,2380 la 5,2310, un curs mai mic de 5,2270 lei, fiind atins în urmă cu circa o lună. Tranzacțiile de marțea aceasta se realizau în culoarul 5,23 – 5,2390 lei.

Sondajul CFA România realizat în aprilie, anticipa pentru octombrie un curs mediu al euro de 5,1650 lei, respectiv 5,2252 lei pentru orizontul de 12 luni, în timp ce varianta de primăvară a Comisiei Naționale de Prognoză a estimat pentru acest an o medie a monedei unice de 5,18 lei, care ar urma să urce în 2027 la 5,24 lei, respectiv la 5,30 în 2028.

Excedentul zilnic de lichiditate din piața monetară s-a ridicat luna trecută la peste 31 miliarde lei, majoritatea banilor luând calea BNR. Aceasta oferă o dobândă pentru facilitatea de depozit, care a devenit principala rată directoare din piață, de 5,5%/an, ceea ce s-a reflectat și în valoarea indicilor ROBOR.

Marțea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,84%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,92% iar cel la 12 luni la 5,97%, nivel stabilit la începutul lui martie.

Analiștii BCR estimează că BNR va menține dobânda de politică monetară la 6,50%/an până în mai 2027, în condițiile în care inflația ar urma să se retragă în decembrie în jurul pragului de 6%.

Euro se tranzacționa în culoarul 1,1575 – 1,1613 dolari, cotații apropiate de cele de luni, iar cursul monedei americane a scăzut de la 4,5124 la 4,5091 lei.

Moneda elvețiană se menține peste pragul de 0,92 franci/euro iar cursul ei a scăzut de la 5,6891 la 5,6723 lei, iar media celei britanice a coborât de la 6,06 la 6,0498 lei.

Prețul gramului de aur a urcat de la 629,7073 la 630,1725 lei, după ce metalul galben a crescut la 4.305 – 4.352 dolari.

Un raport Goldman Sachs estimează pentru sfârșitul anului un preț de circa 5.400 dolari, față de aproape 5.600 dolari în ianuarie, în condițiile în care se anticipează că băncile centrale vor continua să cumpere aur, unul dintre cele mai importante active strategice de care dispun statele, în actualul context economic mondial.

În regiune, moneda maghiară s-a întărit la 349,73 forinți/euro iar cea poloneză s-a depreciat modest la 4,2462 zloți/euro.

Bitcoin a crescut la 65.636 – 66.931 dolari iar ethereum la 1.758 – 1.836 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Fragilul armistițiu încheiat între Statele Unite și Iran pentru o perioadă de 60 zile și deschiderea Strâmtorii Ormuz, a avut ca efect o reducere a aversiunii față de risc.

Cu toate acestea, tranzacțiile de lunea aceasta se realizau în culoarul 4,235 – 4,239 lei, iar cursul euro a crescut de la 5,2353 lei la 5,2380 lei, față de 5,2436 lei, la începutul săptămânii trecute, semn că noul candidat propus de Palatul Cotroceni pentru funcția de premier nu a fost primit cu mult entuziasm de piață.

Piața monetară a rămas stabilă, în ciuda loviturii primite din partea Consiliului Concurenței, care a acuzat de rele practici cele 10 bănci ce formează „coșul” folosit de BNR pentru a anunța indicii ROBOR.

La începutul acestei săptămâni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,84%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,92% iar cel la 12 luni la 5,97%, nivel stabilit la începutul lui martie.

Cererea de titluri de stat românești rămâne una ridicată, în condițiile în care statul dorește să finanțeze deficitul bugetar cu fondurie atrase din piața locală.

La licitația de lunea aceasta, a unei emisiuni cu scadența în iulie 2030 cu o valoare programată de 700 milioane lei, ofertele de cumpărare s-au ridicat la 1,35 miliarde lei. Trezoreria a atras 975,1 milioane lei pentru care a acceptat o dobândă medie anuală de 6,59%.

Reducerea aversiunii față de risc a ridicat, după mai mult de o săptămână, cotațiile euro la 1,1571 – 1,1622 dolari, iar cursul monedei americane a scăzut de la 4,5194 lei la 4,5124 lei, față de 4,5565 lei, lunea trecută.

Media monedei elvețiene a urcat de la 5,6813 lei la 5,6891 lei, față de 5,7073 lei, în urmă cu o săptămână. Cursul lirei sterline a scăzut de la 6,0646 lei la 6,06 lei, în ușoară depreciere față de lunea trecută.

Aprecierea metalului galben la 4.263 – 4.366 dolari/uncie, stimulată de revenirea apetitului pentru risc, a ridicat prețul gramului de aur de la 613,6642 lei la 629,7073 lei, după atingerea joia trecută a unui minim de 597,8799 lei, față de 628,8126 lei, la începutul săptămânii trecută.

În regiune, media monedei maghiare s-a apreciat la 350,65 forinți/euro, respectiv 4,2447 zloți/euro în cazul celei poloneze.

Anunțarea acordului dintre Washington și Iran a majorat cererea de monede digitale. Bitcoin a urcat lunea aceasta la 65.342 – 66.381 dolari, față de un minim de circa 60.500 dolari atins marțea trecută. La rândul său, ethereum s-a apreciat la 1.710 – 1.824 dolari, după ce a scăzut la jumătatea săptămânii aproape de pragul de 1.600 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Energia electrică s-a scumpit cu 55,49% în mai 2026 față de aceeași lună a anului trecut, chiriile cu 43,56%, iar motorina cu 36,85%, acestea fiind cele mai mari creșteri de preț consemnate într-un context de inflație anuală de 10,9%, arată o analiză a Institutului Național de Statistică (INS).

'În mai 2026 inflația anuală atinge pragul de 10,9%. Astfel, rata anuală a inflației, comparativ cu luna similară a anului precedent, a fost 10,85%, cele mai mari creșteri de prețuri înregistrându-se la servicii, 13,53%. În același interval de timp, prețurile mărfurilor nealimentare s-au majorat cu 12,54%, iar cel al mărfurilor alimentare cu 6,78%', se menționează în documentul citat.

Detalii aici https://agerpres.ro/economic/2026/06/12/energia-electrica-chiriile-si-motorina-au-consemnat-cele-mai-mari-scumpiri-in-ultimul-an--1565601