Noile declarații făcute de Donald Trump referitoare la faptul că ar putea relua atacurile asupra infrastructurii energetice iraniene, pentru a slăbi economia țării, după ce autoritățile de la Teheran au refuzat continue negocierile privind un armistițiu, au mișcat din nou direcția dolarului sau a aurului, dar au și crescut nivelul aversiunii față de risc.

Ca de obicei, atenția acordată pieței de către BNR care nu dorește mișcări ample ale cursului înainte de Sărbătorile Pascale, fie catolice, fie ortodoxe, nu a permis mișcări semnificative ale cursului euro.

Media monedei unice a urcat modest de la 5,0985 la 5,0986 lei, în timp ce transferurile se efectuau în culoarul 5,097 – 5,099 lei, identic cu cel de miercuri.

Cu câteva zile înainte de ședința de politică monetară a BNR, de la care nu se așteaptă o modificare a ratei de referință, indicii ROBOR au avut o evoluție stabilă.

Indicile ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 5,88%. În schimb, indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a avut o scădere minimă de la 5,95 la 5,94% iar cel la 12 luni a stagnat la 6,0%.

Înainte de minivacanța prilejuită de sărbătorirea Paștelui de către catolici, investitorii și-au majorat expunerea pe dolar, ei fiind îngrijorați de direcția ascendentă pe care o au prețurile la petrol cât și de perspectiva creșterii inflației la nivel mondial, inclusiv în SUA. Majorarea prețurilor ar putea pune Rezerva Federală în postura de a menține dobânda de politică monetară la 3,5 – 3,75% pentru o perioadă mai lungă, în timp ce randamentelele obligațiunilor emise de Trezoreria SUA continuă să crească.

Pe acest fond, după creșterea de miercuri la 1,1611 dolari, euro s-a retras până la 1,1509 dolari, astfel că media monedei americane a urcat de la 4,3987 la 4,4232 lei.

Media francului elvețian a coborât la 5,5314 lei iar cea a lirei sterline la 5,84 lei.

Prețul gramului de aur s-a retras de la 668,3222 lei la 657,7614 lei, în timp ce metalul galben a coborât de la un vârf de 4.801 dolari până la 4.554 dolari/uncie.

Bitcoin se mișca în culoarul 65.995 – 68.544 dolari iar ethereum fluctua între 2.021 și 2.2.159 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Leul a avut în martie o evoluție stabilă față de euro, cursul acesteia mișcându-se între un minim de 5,0937 lei, care a fost înregistrat de trei ori în cursul lunii, și un maxim de 5,0991 lei.

La sfârșitul lunii, tranzacțiile se realizau în culoarul 5,098 – 5,10 lei, cursul monedei unice a scăzut modest de 5,0989 la 5,0988 lei, față de 5,0972 lei, la începutul lunii.

Evoluția leului poate fi influențată de anunțul care va fi făcut vineri seară de agenția S&P Global Ratings referitor la ratingul suveran şi perspectiva asociată României.

Majoritatea analiștilor anticipează menținerea ratingului „BBB-” cu perspectivă negativă, ultima treaptă recomandată investiţiilor, ceea ce va permite României să continue să se împrumute la costuri mai mici din piața locală dar și cea externă.

Economiști privesc cu atenție evoluția monedei naționale în condițiile tensiunilor geopolitice, în special conflictul din Iran, care a provocat o explozie a prețurilor materiilor prime energetice, petrol și gaze naturale, majorări ce se reflectă în creșterea prețurilor și pune presiune pe deficitul comercial și cel de cont curent.

Piața monetară a încheiat martie cu indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, la 5,88%, cu cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 5,95% în timp ce indicele la 12 luni a stagnat la 6,0%.

Euro a început ziua cu o scădere spre 1,1450 dolari, pentru ca în partea a doua a ei să urce la 1,1510 dolari. În piața locală, media monedei americane a crescut marți de la 4,4354 la 4,4463 lei, maximul atins în martie martie, față de 4,3430 lei, la începutul lunii.

Moneda elvețiană s-a mișcat în martie între 0,898 și 0,9204 franci/euro, ceea ce a făcut ca ea să atingă în prima decadă a lunii un maxim istoric de 5,6621 lei, pentru ca marțea aceasta cursul să urce de 5,5483 la 5,5536 lei.

Media lirei sterline a urcat de la 5,8197 lei, la începutul lunii, la 5,9009 lei, la jumătatea ei, și a închis martie la 5,8749 lei.

Marțea aceasta, prețul gramului de aur a urcat la 651,7349 lei, comparativ cu 752,0815 lei, la începutul lunii. Evoluția se datorează scăderii metalului galben sub pragul de 4.500 dolari/uncie, urmată de o perioadă de consolidare. Astfel, în ultima zi din martie uncia se mișca între 4.483 și 4.620 dolari.

Bitcoin a scăzut luni noapte sub pragul de 65.000 dolari dar se tranzacționa în ultima zi din martie între 65.955 și 68.266 dolari. Ethereum fluctua între 2.011 și 2.085 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Evoluţia principalilor indicatori socio-economici la nivelul judeţului Călăraşi, în luna ianuarie 2026 s-a caracterizat prin:

- scăderea producţiei industriale realizată în luna ianuarie 2026 cu 15,3% faţă de luna precedentă şi creşterea cu 18,5% comparativ cu luna ianuarie 2025;

- scăderea câştigului salarial mediu nominal net cu 2,8% faţă de luna precedentă şi creşterea cu 1,7% comparativ cu luna ianuarie 2025;

- creşterea ratei şomajului înregistrat la sfârşitul lunii ianuarie 2026 cu 0,5 puncte procentuale faţă de luna precedentă ,respectiv cu 0,2 puncte procentuale comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent;

- creşterea indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare din structurile de primire turistică faţă de luna precedentă cu 6,9 puncte procentuale ,respectiv cu 7,5 puncte procentuale faţă de luna ianuarie 2025;

- scăderea numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale cu 24 comparativ cu luna precedentă , respectiv cu 11 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent;

- creşterea numǎrului deceselor generale şi a căsătoriilor şi scăderea numărului născuţilor vii şi al divorţurilor faţă de luna precedentǎ. Comparativ cu luna ianuarie 2025, a crescut numărul născuţilor-vii ,al deceselor generale, a căsătoriilor si a divorţurilor .Numărul deceselor sub 1 an s-a menţinut la acelaşi nivel faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Producţia industrială realizată în luna ianuarie 2026 a înregistrat o scădere de 15,3% comparativ cu luna precedentă.

În luna ianuarie 2026, aportul industriei prelucrătoare a fost de 99,9% din volumul total al producţiei industriale realizată.

Producţia industrială realizată în luna ianuarie 2026 a crescut cu 18,5% faţă de valoarea producţiei industriale realizată în luna ianuarie 2025.

În perioada 01.01.-31.01.2026, comparativ cu perioada corespunzǎtoare a anului precedent s-a înregistrat o creştere a producţiei industriale cu 18,5%. Creşteri ale producţiei industriale s-au înregistrat în: industria alimentară; fabricarea articolelor de îmbracaminte, fabricarea produselor de cauciuc şi mase plastice, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, fabricarea echipamentelor electrice, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, energie electrică şi termică, gaze şi apă.

Câştigul salarial mediu nominal brut pe total judeţ, în luna ianuarie 2026, a fost de 7437 lei, mai mic cu 2,8% comparativ cu luna precedentă şi mai mare cu 1,6% comparativ cu luna ianuarie 2025. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 6898 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 7535 lei în industrie şi construcţii şi de 7520 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal net în luna ianuarie 2026, a fost de 4443 lei, mai mic cu 2,8% comparativ cu luna precedentă şi mai mare cu 1,7% comparativ cu luna ianuarie 2025. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 4134 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 4502 lei în industrie şi construcţii şi de 4489 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal brut la nivelul economiei naţionale, în luna ianuarie 2026 a fost de 9220 lei, iar cel net de 5518 lei. Comparativ cu luna precedentă, câştigul salarial mediu net a fost în scădere cu 6,7%. Indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele general al preţurilor de consum al populatiei, a fost de 92,5% pentru luna ianuarie 2026 faţă de luna precedentă, de 236,6% faţă de octombrie 1990 şi de 94,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Efectivul salariaţilor, la sfârşitul lunii ianuarie 2026, a fost de 50502 persoane, mai mic cu 56 persoane faţă de luna precedentă şi mai mare cu 823 persoane faţă de luna ianuarie 2025.

Potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi, numărul şomerilor înregistraţi, la sfârşitul lunii ianuarie 2026, era de 4944 persoane, în creştere cu 408 persoane faţă de luna precedentă (+9,0 %).  

Comparativ cu luna ianuarie 2025, numărul şomerilor înregistraţi a fost mai mare cu 200 persoane (+4,2%).

La sfârşitul lunii ianuarie 2026, femeile reprezentau 50,9% din numărul total al şomerilor înregistraţi.

Din numărul total al şomerilor înregistraţi, 644 persoane (13,0% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de şomaj 75% şi 58 persoane (1,2% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de 50%.

Numărul şomerilor neindemnizaţi la sfârşitul lunii ianuarie 2026 era de 4242 persoane, reprezentând 85,8% din totalul şomerilor înregistraţi - majoritatea (89,8%) având studii primare, gimnaziale sau profesionale.

Rata şomajului înregistrat la sfârşitul lunii ianuarie 2026, în judeţul Călăraşi, a fost de 6,3%, calculată în raport cu populaţia activă civilă totală (5,8% în luna decembrie 2025 şi 6,1% în luna ianuarie 2025).

Pentru femei, rata şomajului în luna ianuarie 2026 a fost de 7,1% (6,3% în luna decembrie 2025 şi 6,4% în luna ianuarie 2025).

Pentru bărbaţi, rata şomajului în luna ianuarie 2026 a fost de 5,7% (5,4% în luna decembrie 2025 şi 5,8% în luna ianuarie 2025).                                                                                             

Din evidenţa Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi reiese că, la sfârşitul lunii ianuarie 2026 existau 100 de locuri de muncǎ vacante, din care 90 se regăseau în sectorul privat. Din totalul locurilor de muncă vacante, 80 erau pentru muncitori (80,0%).

Evoluţia principalelor fenomene demografice în luna ianuarie 2026 a fost caracterizată de creşterea numărului deceselor generale şi a căsătoriilor şi de scăderea numărului născuţilor vii şi al divorţurilor faţă de luna precedentă. Comparativ cu luna ianuarie 2025,a crescut numărul născuţilor-vii, al deceselor generale, al căsătoriilor şi al divorţurilor. Numărul deceselor sub 1 an s-a menţinut la acelaşi nivel faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Natalitatea. În luna ianuarie 2026, numărul născuţilor-vii a fost de 173, mai mic cu 5 faţă de luna precedentă şi mai mare cu 3 comparativ cu luna ianuarie 2025.

Mortalitatea generală. În luna ianuarie 2026, numărul deceselor înregistrate a fost de 401, mai marecu 45 faţă de luna precedentă şi mai mare cu 18 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Mortalitatea infantilă. În luna ianuarie 2026 ca şi in luna precedentă nu s-a înregistrat nici un deces sub 1 an, la fel ca în luna ianuarie 2025.

Sporul natural. Ca urmare a faptului că numărul născuţilor-vii a fost mai mic decât cel al deceselor, s-a înregistrat un spor natural negativ -228 persoane în luna ianuarie 2026 ( -178 persoane în luna decembrie 2025 şi -213 persoane în luna ianuarie 2025).     

Nupţialitatea. La oficiile de stare civilă, în luna ianuarie 2026, s-au înregistrat 41 de căsătorii, cu 11 mai multe faţă de luna precedentă şi cu 2 mai multe faţă de luna ianuarie 2025.

Divorţialitatea. În luna ianuarie 2026 s-au înregistrat 5 divorţuri, mai puţine cu 22 faţă de luna anterioară şi mai multe cu 4 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

În luna decembrie 2025, comerţul internaţional cu bunuri s-a concretizat într-un volum al exporturilor FOB de 39,0 milioane euro şi al importurilor CIF de 63,0 milioane euro, înregistrând un sold negativ de 23,9 milioane euro.

Exporturile FOB au înregistrat o scădere faţă de luna precedentă de (-10,5%) şi o creştere de (+43,5%) faţă de luna decembrie 2024.

Importurile CIF au înregistrat o creştere faţă de luna precedentă de ( de 1,1 ori) şi de 1,3 ori faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

În perioada 1.I-31.XII.2025, în structura exporturilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni din Nomenclatorul Combinat (NC): produse vegetale (24,3%); metale comune şi articole din acestea (30,8%); articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (25,7%); materii textile şi articole din acestea (1,8%); maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (6,3%); mijloace de transport (1,0%); pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (2,2%).

Topul principalelor ţări partenere la export ale judeţului Călăraşi din total export în luna decembrie 2025 a fost următorul: Norvegia (38,85%), Liban (16,33%), Bulgaria (7,71%),Germania (7,21%) şi Grecia (4,37%).

În perioada 1.I-31.XII.2025, în structura importurilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni: produse vegetale (3,4%); metale comune şi articole din acestea (43,4%); maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau reprodus sunetul şi imaginile (13,8%); materii textile şi articole din acestea (1,5%); pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (4,5%); articole din piatrǎ, ciment, ceramicǎ, sticlǎ şi din alte materiale similare (3,6%); mijloace de transport (3,7%); produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (11,9%); materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (5,6%).

Topul principalelor ţări partenere la import ale judeţului Călăraşi din total import în luna decembrie 2025 a fost următorul: China (54,82%), Franţa (8,81%),Egipt (6,26%),Turcia (3,76%) şi Italia (3,52%).

În luna ianuarie 2026 activitatea de turism s-a caracterizat prin creşterea numǎrului de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, a numărului de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică şi a indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare faţă de luna precedentă. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent s-a caracterizat prin scăderea numărului de sosiri şi prin creşterea numărului de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică şi a indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare.

Numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna ianuarie 2026, a fost de 1247, mai mare cu 20,4% comparativ cu luna precedentă şi mai mic cu 9,1% comparativ cu luna ianuarie 2025.

Sosirile înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 99,8% din numărul total de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna ianuarie 2026, a fost de 2632, mai mare cu 37,1% comparativ cu luna precedentă, respectiv cu 8,9% comparativ cu luna ianuarie 2025.

Înnoptările înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 99,7% din numărul total de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, în luna ianuarie 2026, a fost de 25,6% la total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, mai mare cu 6,9 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă şi mai mare cu 7,5 puncte procentuale comparativ cu luna ianuarie 2025.

În luna ianuarie 2026, s-au eliberat 15 autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale, cu 24 mai puţine faţă de luna precedentă, respectiv cu 11 comparativ cu luna ianuarie 2025.

Indicele preţurilor de consum (IPC) - Total în luna ianuarie 2026 comparativ cu luna decembrie 2025 a fost 100,86%.

Rata anuală a inflaţiei în luna ianuarie 2026 comparativ cu luna ianuarie 2025 a fost 9,6%.

Rata medie lunară a inflaţiei, în perioada 1.01-31.01.2026 a fost de 0,9%, menţinandu-se la nivelul perioadei corespunzătoare a anului precedent.

Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimile 12 luni (februarie 2025 - ianuarie 2026) faţă de precedentele 12 luni (februarie 2024 - ianuarie 2025) a fost 7,7%.

• 75% dintre angajați simt o presiune financiară crescută din cauza valului de scumpiri din ultima perioadă
• 35% dintre respondenți sunt dispuși să-și găsească o activitate suplimentară pentru un venit în plus
• 27% preferă o activitate stabilă și un venit fix, în timp ce 52% preferă o combinație între o activitate fixă și una suplimentară

Trei sferturi dintre participanții la cel mai recent sondaj derulat de eJobs.ro au declarat că simt o presiune financiară din ce în ce mai mare pe fondul valului de scumpiri din ultima perioadă. Mai mult decât atât, aproape jumătate dintre ei se simt copleșiți și abia reușesc să își acopere cheltuielile de bază. 19,3% se descurcă, dar au fost nevoiți să renunțe la micile plăceri sau la obiceiul de a pune bani deoparte, pentru economii, la final de lună, în timp de doar 5,3% susțin că au o situație stabilă și nu simt o diferență majoră față de perioadele anterioare majorărilor de prețuri.

De altfel, 42,5% dintre respondenți sunt de părere că, în 2026, o singură sursă de venit nu mai este suficientă pentru a-și asigura un trai decent. Lor li se alătură alți 48,1% care adaugă, însă, o nuanță: poate fi suficient, dar doar dacă veniturile sunt mai mari de 7.000 de lei net / lună. Nu mai mult de 1,2% cred că o singură sursă de venit este suficientă, iar 8,2% susțin că se pot descurca doar cu un salariu dacă sunt foarte chibzuiți.

„În acest sens, aproape 35% dintre respondenți nu doar că sunt dispuși să își găsească o activitate suplimentară care să le aducă un venit în plus, ci sunt chiar interesați și caută activ oferte, pentru alți 18,9% acest demers fiind o prioritate maximă în momentul de față. 29,5% s-ar gândi serios la acest lucru dacă ar găsi ceva care să le placă, iar alți 5% deja au o activitate suplimentară față de locul de muncă principal. Cei mai mulți ar alege, în completarea jobului actual, o activitate flexibilă, care să permită alegerea programului și a nivelului de încărcare, de tipul livrării rapide de mâncare sau ridesharing-ului”, detaliază Bogdan Badea. Principalele motive pentru care ar alege astfel de activități sunt legate de programul flexibil, faptul că pot combina jobul cu alte activități personale sau obligații pe care le au ori că își pot suplimenta veniturile în funcție de nevoi.

Venitul fix nu pare a mai fi soluția pentru traiul de zi cu zi, doar 27% preferă o activitate stabilă și cu un venit fix. În același timp, 52% își dau seama că o singură activitate și un singur loc de muncă nu mai sunt suficiente și preferă o combinație între un job cu venit fix și o activitate flexibilă care să permită alegerea programului și a nivelului de încărcare a acestuia. Aceeași proporție se păstrează indiferent de categoria de vârstă din care fac parte sau de nivelul de studii, ceea ce înseamnă că nevoia de încă o sursă de venit este reală și trebuie adresată.

Suma de care ar avea nevoie pentru a-și suplimenta venitul lunar astfel încât să dispară presiunea financiară și să simtă că se „descurcă” ar fi cuprinsă, pentru jumătate dintre participanții la sondaj, între 2.000 și 3.000 de lei pe lună, adăugată la venitul pe care îl au deja. 28% ar avea nevoie de un venit suplimentar cuprins între 1.000 și 1.500 de lei pe lună, iar pentru 16% ar fi obligatorie o dublare a veniturilor actuale. 7% spun că un minimum de 500 – 800 de lei pe lună ar fi suficient pentru a ține pasul cu creșterile prețurilor.

Întrebați cât de pregătiți ar fi în fața unei eventuale cheltuieli majore și neprevăzute care ar putea apărea într-un orizont imediat de timp, numai 6,7% spun că au un fond de siguranță solid pe care s-ar putea baza într-o astfel de situație. 34% menționează că au economii, dar insuficient de consistente, motiv pentru care s-ar epuiza rapid, în timp ce mai mult de jumătate se declară complet descoperiți din acest punct de vedere: 26% ar fi nevoiți să se împrumute, iar 33,3% nu au niciun fond de urgență și nu ar ști la ce soluție să recurgă.

„Ne aflăm după un an în care, în cea mai mare parte, am văzut majorări de salarii sub nivelul inflației, iar în unele cazuri companiile chiar au înghețat salariile, ceea ce înseamnă că puterea reală de cumpărare a scăzut, iar povara financiară resimțită a crescut. Ecoul se simte deja pe piața muncii – de la începutul anului, a crescut și numărul de joburi part time postate de angajatori, cu aproximativ 15% versus perioada ianuarie – martie 2025, dar și numărul de aplicări pentru aceste poziții (cu 5%). Acesta este un semn că sunt mai mulți cei care se uită spre joburile cu jumătate de normă ca la o variantă de a-și suplimenta veniturile”, explică Bogdan Badea, CEO eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Sondajul a fost realizat în luna februarie, pe un eșantion de 3.156 de respondenți - candidați și angajați de pe piața muncii.

***

Despre eJobs

eJobs este cea mai de încredere platformă de locuri de muncă din România, prin care ai acces gratuit la zeci de mii de joburi verificate manual. Pe eJobs, toate companiile sunt verificate, ai anunțuri cu salarii afișate, joburi din toate domeniile și industriile, locuri de muncă remote și în străinătate. În plus, găsești o mulțime de articole și sfaturi de carieră, dar și un calculator salarial prin care poți vedea dacă ești plătit corect. Pentru recrutori și angajatori, eJobs oferă acces la o bază de peste 5 milioane de CV-uri, precum și o mulțime de soluții de recrutare eficiente. Pe lângă anunțuri de angajare și căutarea în baza de data, prin eJobs poți avea acces în plus la campanii de recrutare digitalizată sau chiar la soluții super personalizate prin agenția de recrutare Skilld. Mai mult, tot datorită eJobs, experții în resurse umane au acces la We Are HR, platforma de conținut dedicată specialiștilor în HR și managerilor.