Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a prezentat miercurea aceasta Raportul trimestrial asupra inflației, în cursul căreia a declarat că „ în 2026 ne ducem cu inflația spre 3,9%, poate mai jos cu plafonarea la gaze, iar în 2027 ne ducem la 2,9%, în zona de fluctuație a inflației.”

Acesta a afirmat că cursul este relativ stabil, după ce România a depășit criza din primăvară, provocată de rezultatele din primul tur al alegerilor prezidențiale și demisia lui Marcel Ciolacu din funcția de premier. „Am avut o cădere brutală cu rezerva internațională, prin intervențiile noastre. Acum, și datorită aurului, avem rezerve internaționale record. Asta descurajează atacurile pe curs. Nu trebuie să intervenim pe piața valutară, este suficient să le publicăm”, a explicat guvernatorul. El a precizat în privința cursului că este determinat de piață în cea mai mare măsură, „intervențiile noastre sunt extrem de limitate.”

De la începutul anului leul are cea mai stabilă evoluție din regiune, în timp ce zlotul s-a întărit cu 0,1%, forintul s-a apreciat cu 1,3% iar coroana cehă a pierdut 0,5%.

Afirmațiile guvernatorului BNR nu au influențat evoluția cursului euro, care a coborât de la 5,0965 la 5,0941 lei, pe fondul unei ușoare reveniri a apetitului față de risc în piețele internaționale, ceea ce a coborât cotațiile la 5,093 – 5,097 lei. În urmă cu o săptămână media se situa la 5,0914 lei.

Dobânzile interbancare continuă să se apropie de pragul de 5,50%, valoare cu care sunt „premiate” băncile care își parchează excedentul de lichiditate în depozitele BNR.

La jumătatea acestei săptămâni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 5,81 la 5,80%, cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 5,85 la 5,84% iar cel la 12 luni de la 6,063 la 6,01%, valori comparabile cu cele de la sfârșitul lui noiembrie 2024.

În așteptarea publicării minutei („Beige Book”) al ultimei ședințe de politică monetară a Rezervei Federale americane, un dobânda-cheie a fost menținută în culoarul 3,50 – 3,75%, euro fluctua într-un culoarul îngust, 1,1829 – 1,1858 dolari, față de un maxim de 1,1928 dolari, atins la jumătatea săptămânii trecute. În piața locală, cursul monedei americane a crescut marginal de la 4,3037 la 4,3046 lei, față de 4,2701 lei, miercurea trecută.

Creșterea ratei şomajului din Regatul Unit la cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani și încetinirea majorării salariilor au afectat cursul lirei sterline care a coborât de la 5,8503 la 5,8422 lei, în a doua ședință consecutivă, față de 5,8539 lei, miercurea trecută.

Francul elvețian, care a urcat marți la un nou maxim istoric de 5,8503 lei, a alunecat la 5,5765 lei, valoare apropiată de cea de la jumătatea săptămânii trecute.

Metalul galben a coborât miercurea aceasta 4.853 – 4.942 dolari/uncie, ceea ce a făcut ca prețul gramului de aur să urce marginal de la 679,5488 lei la 679,8250 lei, față de 699,7256 lei, în urmă cu o săptămână.

Monedele din regiune au profitat de revenirea apetitului pentru risc și s-au apreciat la 4,2148 zloți/euro, respectiv 377,76 forinți/euro.

A continuat evoluția descendentă a criptomonedelor. Bitcoin a alunecat la 66.903 – 68.442 dolari iar ethereum la 1.963 – 2.037 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

După un 2025 în care salariile nu au înregistrat creșteri notabile, candidații aflați acum în căutarea unui loc de muncă se uită cu atenție la pachetul salarial și la cel de beneficii extra pe care le oferă angajatorii.

La început de an, clasamentul domeniilor care plătesc cel mai bine este dominat, ca și până acum, de IT, sector în care media netă, la nivel național este 8.000 de lei, în creștere cu aproximativ 15% față de anul trecut.

Un alt domeniu recunoscut pentru salariile mari pe care le oferă este Petrol & Gaze, unde media salarială este de 6.800 de lei.

În Automatizări, salariul mediu net este de 6.200 de lei pe lună, în timp Construcții, Audit & Consultanță și Inginerie au aceeași medie – 6.000 de lei.

„Lângă aceste domenii, anul acesta se mai poziționează încă unul, nou intrat atât de sus în clasament – crewing & casino, care vine cu o medie netă de 6.000 de lei pe lună. Este un domeniu care angajează mult, care are permanent nevoie de personal și care reușește să atragă candidați prin pachetele salariale atractive”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

În acest moment, pe eJobs.ro sunt disponibile 1.500 de job-uri în IT, 400 de job-uri în petrol & Gaze, 1.700 în Construcții și 1.400 în Inginerie. Aproape 1.000 de poziții sunt postate pentru Crewing & Casino.

De cealaltă parte a clasamentului, sectoarele cu cele mai mici salarii rămân cele în care volumul de angajări este ridicat, însă nivelul de specializare necesar este, de regulă, mai scăzut.

Astfel, în saloanele de înfrumusețare, media salarială netă este de 3.900 de lei, în timp ce în Pază și Protecție nivelul mediu al veniturilor salariale este de 4.000 de lei.

Tot în această zonă se află și Retailul și sectorul de Call – Center / BPO, cu medii de 4.200 de lei pe lună. „Cele două din urmă sunt industrii foarte mari în care specialiștii sau managerii câștigă comparabil cu cei din sectoare mai bine plătite.

Diferența o face însă faptul că vorbim, totuși, despre zone în care cea mai mare parte a angajaților este entry - level, iar media salarială pentru acest nivel de carieră duce în jos și media domeniului”, explică Roxana Drăghici.

O situație similară apare și în cazul industriei alimentare, unde salariul mediu net este de 4.500 de lei sau al turismului, cu 4.400 de lei net pe lună.

Din punct de vedere geografic, Bucureștiul continuă să conducă detașat topul veniturilor, cu o medie de 6.000 de lei lunar, urmat de Cluj (5.500 de lei) și Timiș (5.100 de lei). Sunt, în schimb, și județe cu salarii care nu depășesc cu mult pragul de 4.000 de lei sau chiar se află sub acest prag: Vaslui – 3.800 de lei, Vrancea, Vâlcea, Suceava sau Caraș – Severin, toate cu o medie de 4.000 de lei.

„Indiferent de domeniul în care lucrează sau de majorările salariale care au fost acordate sau, dimpotrivă, înghețate anul trecut, așteptările angajaților și candidaților depășesc oferta angajatorilor în medie cu 30%. Cele mai mari diferențe între așteptări și salariile încasate sunt în sectorul bancar și în imobiliare – 40%, iar cele mai mici în jurnalism (20%), vânzări (25%) sau funcții publice (29%)”, punctează Roxana Drăghici.

21.000 de locuri de muncă sunt deschise în momentul de față pe eJobs.ro și alte 6.500 pe iajob.ro, platforma de locuri de muncă lansată de eJobs România care se adresează preponderent muncitorilor și candidaților fără studii superioare.

Principalul eveniment al acestei luni s-a desfășurat marți, ședința de politică monetară a BNR.

Menținerea inflației din ianuarie în apropierea pragului de 10% a obligat banca centrală să mențină rata de politică monetară la 6,5%/an, nivel care a fost stabilit în august 2024. De asemenea, rata Lombard, cea la care băncile comerciale se pot împrumuta la BNR, a stagnat la 7,5%/an iar cea pentru facilitatea de depozit la 5,5%.

O primă tăiere ar putea fi făcută la ședința din iunie, atunci când se vor observa efectele renunțării la plafonarea prețului la gazele naturale.

În comunicatul de presă care a urmat ședinței se arată că „potrivit prognozei din Raport (asupra inflației), rata anuală a inflației își va prelungi scăderea lentă în trimestrul I 2026, iar în trimestrul următor va consemna o creștere (...) dar va cunoaște însă o corecție descendentă abruptă în trimestrul III 2026, pentru ca apoi să descrească gradual, coborând de la mijlocul semestrului I 2027 în interiorul intervalului țintei de inflație” (2,5%±1pp, n.red.).

Decizia băncii centrale a avut ca efect o nouă scădere a indicilor ROBOR, care au revenit la valori comparabile cu cele aprilie trecut.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 5,83 la 5,81%, cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 5,88 la 5,85% iar cel la 12 luni de la 6,06 la 6,03%.

Intrarea în recesiune tehnică, după două trimestre consecutive de scădere a economiei românești și creșterea cererii de dolari din piețele internaționale au pus presiune pe moneda națională. Cursul euro a crescut de la 5,0953 la 5,0965 lei, în timp ce cotațiile au urcat la 5,095 – 5,097 lei.

Redeschiderea pieței americane, care a fost închisă luni, când a fost sărbătorită Ziua Președinților, a adus scăderea euro la 1,1825 – 1,1854 dolari și creșterea cursului monedei americane de la 4,2940 la 4,3037.

Cursul francului elvețian a atins un nou maxim istoric de 5,5932 lei, precedentul de 5,5824 lei fiind înregistrat în 12 februarie. În schimb, media lirei sterline a căzut de la 5,8604 la 5,8508 lei.

Retragerea metalului galben la 4.862 – 5.000 dolari/uncie a coborât prețul gramului de aur de la 691,4237 lei la 679,5488 lei.

În regiune, media monedei poloneze s-a depreciat la 4,2182 zloți/euro iar a celei maghiare la 378,19 forinți/euro.

După ușoara redresare de luni, bitcoin a revenit pe scădere și se tranzacționa în culoarul 67.698 – 69.179 dolari. La rândul său, ethereum a coborât la 1.961 – 2.008 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Datele economice negative venite la început de săptămână au afectat performanța leului, după ce vinerea trecută a fost anunțată intrarea României în recesiune tehnică dar și menținerea de către agenția Fitch a ratingului suveran la nivelul BBB- pentru datoria pe termen lung în valută, cu perspectiva negativă.

INS a anunțat menținerea inflației aproape de pragul de 10%, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. Rata inflaţiei an/an din ianuarie a fost de 9,6% comparativ cu ianuarie 2025, după ce în decembrie trecut, comparativ cu luna similară din 2024, rata anuală a creșterii prețurilor a fost de 9,7%.

La rândul ei, BNR a prezentat datele datoriei externe totale ce a crescut anul trecut cu 23,837 miliarde euro, până la 227,347 miliarde euro, în timp ce contul curent al balanţei de plăţi a anului trecut s-a ridicat la 30,127 miliarde euro, față de 28,853 miliarde euro în 2024.

Acest val de date nu a permis leului să profite de nivelul mai ridicat al apetitului față de risc, care a permis aprecierea altor monede din regiune.

Cursul euro a crescut de la 5,0943 la 5,0953 lei, chiar dacă cotațiile din Asia au coborât până la 5,087 lei, atâta timp când cele din piața locală au urcat la 5,092 – 5,096 lei, maxime ale ultimelor două săptămâni. Lunea trecută, media a fost stabilită la 5,0934 lei.

Datele economice fundamentale au stopat evoluția descendentă a indicilor ROBOR. Cel la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,83%, cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,88% iar cel la 12 luni la 6,06%. La începutul săptămânii trecute, indicii se situau la 5,85%, 5,92% respectiv 6,09%, valori real negative comparativ cu valoarea inflației.

Această evoluție a dobânzilor interbancare, sprijinită de către BNR prin excesul de lichiditate din piață, a permis Trezoreriei să se împrumute la randamente mai mici și pe scadențe mai lungi.

Finanțele au atras, într-o primă licitație, 536,3 milioane lei, cu scadența în iulie 2031, pentru care a acceptat să plătească o dobândă medie anuală de 6,11%, în timp ce ofertele de cumpărare s-au ridicat la peste 1,73 miliarde lei. A doua licitație a avut scadența în iulie 2040, iar trezoreria s-a împrumutat cu 366,7 milioane lei, față de o valoare programată de 400 milioane lei, la un randament mediu anual de 6,64%.

Piața americană a fost închisă lunea aceasta cu prilejul Zilei Președinților, astfel că volatilitatea euro s-a redus la 1,1850 – 1,1875 dolari. În piața locală cursul monedei americane a scăzut modest de la 4,2964 la 4,2940 lei, față de 4,2955 lei, la începutul săptămânii trecute.

Francul elvețian a atins săptămâna trecută mai multe maxime istorice. Ultimul record de 5,5824 lei a fost înregistrat joia trecută, iar lunea aceasta media a fost stabilită la 5,5781 lei. Cursul lirei sterline a urcat de la 5,8511 la 5,8604 lei, față de 5,8461 lei la începutul săptămânii trecute.

Metalul galben se tranzacționa între 4.966 și 5.051 dolari/uncie, iar prețul gramului de aur a urcat marginal de la 686,0026 lei la 691,4237 lei, față de 689,9950 lei, la începutul săptămânii trecute.

Bitcoin s-a retras joia trecută la aproape 65.000 dolari, la o săptămână după atingerea unui minim 60.000 dolari, pentru prima dată din 2024. La începutul acestei săptămâni culoarul de tranzacționare era cuprins între 68.148 și 70.076 dolari.

Ethereum fluctua între 1.949 și 2.023 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu