Studiu | Salariul este criteriul care contează cel mai mult pentru români în alegerea unui job. La nivel global, însă, stabilitatea jobului este cea mai importantă pentru angajați

Studiu | Salariul este criteriul care contează cel mai mult pentru români în alegerea unui job. La nivel global, însă, stabilitatea jobului este cea mai importantă pentru angajați

Salariul, echilibrul dintre viața personală și cea profesională și relația bună cu managerul sunt criteriile care contează cel mai mult pentru români când vine vorba de alegerea unui job. Concluziile fac parte studiul anual realizat de Boston Consulting Group (BCG), The Network, The Stepstone Group și eJobs.ro, partenerul The Network pe piața din România și mai arată că, spre deosebire de situația pentru România, la nivel global, angajații pun cel mai mare preț pe stabilitatea jobului. Tot la nivel global, al doilea cel mai important element este echilibrul între viața personală și cea profesională și abia apoi remunerația.

Stabilitatea la locul de muncă vine abia pe locul al patrulea în clasamentul realizat de angajații români. Alte aspecte pe care le iau în considerare când aleg un job sunt relația cu colegii, să se simtă apreciați pentru munca pe care o fac, oportunitățile de dezvoltare profesională, să simtă că munca lor are sens, reputația angajatorului sau numărul de zile de concediu pe care le au în cadrul companiei. „Interesant este faptul că nu regăsim în această listă beneficiile extrasalariale, ceea ce ne arată că românii au regândit raportarea la carieră și la job în ultima perioadă. Nu poate fi detronată importanța salariului, dar, dincolo de acest criteriu, toate celelalte care cântăresc greu în ochii angajaților țin mai degrabă de relaționare, de cultură organizațională și de reputație decât de stimulente materiale concrete”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Apar însă, chiar și la nivel local, diferențe între respondenți în funcție de categoria de vârstă din care fac parte. Astfel, salariul este cel mai important doar pentru cei care au între 21 și 30 de ani și pentru cei din categoria 41-50 de ani. Pentru cei foarte tineri, respectiv cu vârsta mai mică de 20 de ani, cel mai mult contează compatibilitatea dintre valorile pe care ei le au și cele ale potențialului angajator. Cei din segmentul de vârstă 31-40 de ani pun preț în primul rând pe echilibrul între viața personală și cea profesională. Începând de la 51 de ani în sus, cel mai mult contează relația bună cu colegii sau aprecierea pe care o primesc din partea managerului pentru munca pe care o fac.

La fel de interesant este și ce contează cel mai puțin, în funcție de segmentul de vârstă. Pentru cei care au mai puțin de 20 de ani, numărul de zile de concediu la care au dreptul anual reprezintă criteriul la care se uită cel mai puțin. Beneficiile sunt pe ultimul loc pentru cei care au între 21 și 30 de ani și între 41 și 50 de ani, reputația angajatorului contează cel mai puțin pentru candidații din segmentul 31-40 de ani. Spre final de carieră, respectiv de la 51 de ani în sus, cel mai puțin contează posibilitățile de dezvoltare în carieră și posibilitatea de a lucra într-un mediu creativ.

„Fluctuațiile pieței muncii, la nivel internațional, au făcut ca 2023 să fie primul an în care să vedem că siguranța locului de muncă apare atât de sus în alegerile respondenților. În anii anteriori, mult mai importante erau recunoașterea meritelor în interiorul companiei sau relația cu echipa”, mai spune Roxana Drăghici.

Studiul a fost derulat în perioada octombrie-decembrie 2023 pe un eșantion de 150.000 de respondenți din 185 de țări, printre care și România, care a furnizat răspunsuri din partea a 1.047 de participanți. Răspunsurile au fost colectate de The Network, alături de platformele de recrutare afiliate la nivel internațional și prelucrate de Boston Consulting Group, companie de consultanță în management, cu sediul central în Boston, Massachusetts. Acesta este cea mai amplă cercetare de profil realizată pe o eșantionare globală.

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile 25.000 de locuri de muncă.

Euro s-a înghesuit în culoarul 4,976 – 4,977 lei

Euro s-a înghesuit în culoarul 4,976 – 4,977 lei

Leul a evitat marți deprecierea pe care au cunoscut-o moneda unică și valutele de la marginea zonei. Evoluția s-a datorat majorării plasamentelor în dolar, înainte de turul al doilea a alegerilor parlamentare anticipate din Franța și de perspectiva revenirii lui Donald Trump la Casa Albă, după prestație modestă a președintelui Biden la dezbaterea pe care au avut-o săptămâna trecută   .

Cursul euro a stagnat la 4,9770 lei, valoare stabilită la începutul săptămânii, în timp ce culoarul de tranzacționare s-a înghesuit în culoarul 4,976 – 4,977 lei.

Cu trei zile înainte de ședința de politică monetară a BNR, indicele ROBOR la 12 luni a coborât de la 6,05 la 6,04%, valoare identică cu cea a indicelui la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a consolidat la 6,01%.

Piețele internaționale ar putea deveni mai volatile în perioada următoare, așa cum o arată cea mai recentă depreciere a monedei japoneze care a atins un minim al ultimilor 38 de ani de 161,27 yeni/dolar, în ciuda intervențiilor din aprilie – mai a autorităților de la Tokyo, care ar putea fi reluate în următoarele săptămâni.

Euro s-a depreciat marți la 1,0709 – 1,0741 dolari, pe fondul marcărilor rapide de profit, după creșterea de la începutul lunii până la 1,0776 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a urcat de la 4,6263 la 4,6462 lei, aproape de media de la sfârșitul lui iunie.

Reducerea dobânzii de referință de către Banca Națională a Elveției cu un sfert de punct procentual la 1,25% pune presiune pe francul elvețian, care a revenit la 0,97 unități/euro, iar media de marți a fost stabilită la 5,1386 lei. Cursul lirei sterline a crescut marginal la 5,8694 lei.

Prețul gramului de aur a crescut la 347,3493 lei, influențat de aprecierea monedei americane în timp ce metalul galben a coborât la 2.318 – 2.334,80 dolari/uncie.

În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat la 395,68 forinți/euro iar a celei poloneze cu peste 0,7% la 4,3286 zloți/euro.

Bitcoin fluctua între 62.359 și 63.211 dolari, valori apropiate de cele de luni. Ethereum se tranzacționa în culoarul 3.428 – 3.460 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Euro a încheiat iunie așa cum a început

Euro a încheiat iunie așa cum a început

Ultimele patru ședințe ale pieței valutare din iunie și prima din iulie au fost marcate de aceeași stabilitate a cursului euro, existentă încă de la începutul anului.

În iunie, comparativ cu sfârșitul lui mai, euro a crescut cu 0,04 bani, dolarul a câștigat 5,91 bani, francul elvețian 10,62 bani iar lira sterlină s-a întărit cu 4,22 bani.

Moneda unică a încheiat iunie cu o medie de 4,9771 lei, minimul lunii trecute fiind de 4,9752 lei. Lunea aceasta cursul a fost stabilit la 4,9770 lei.

Conform sondajul CFA România realizat în mai, valoarea medie anticipată a cursului euro pentru noiembrie este de 5,0130 lei, față de 5,0172 lei, la sondajul din aprilie. În cazul orizontului de 12 luni, iunie 2025, cursul mediu anticipat a scăzut de la 5,0719 lei, la sondajul precedent, la 5,0605 lei/euro.

Reamintim că ultimul Raport al Comisiei Naționale de Prognoză anticipează pentru 2024 o medie anuală de 5 lei, respectiv una de 5,06 lei pentru 2026.

La finalul acestei săptămâni se va desfășura ședința de politică monetară a BNR. Piața așteaptă o primă reducere a ratei de referință, începând cu ianuarie 2023, de la 7 la 6,75%, și pe cea a facilității de depozit, care a devenit de la începutul anului principala dobândă directoare, urmare a lichidității excedentare, de la 6 la 5,75%.

Până vineri, nu sunt de așteptat schimbări în valoarea indicilor ROBOR.

Conform sondajului CFA România, indicele la trei luni ar putea scădea la 5,71% în următoarele 12 luni. Valoarea este în concordanță cu prognoza referitoare la inflație, care ar urma să atingă în iunie 2025 un nivel mediu de 5,45%, în timp ce ultimul Raport asupra inflației al BNR anticipează pentru sfârșitul acestui an o valoare de 4,9%.

Finanțele și-au propus să se împrumute luna aceasta cu 6 miliarde de lei, la care se poate adăuga 585 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive.

Statul a atras lunea aceasta aproape o treime din suma lunară. Trezoreria s-a împrumutat 1,387 miliarde lei cu scadența iunie 2025, la un randament mediu anual de 6,01%, iar valoarea programată a emisiunii a fost de 800 milioane lei. Finanțele s-au mai împrumutat cu 943,2 milioane lei cu scadența octombrie 2033, la un randament mediu de 6,87%/an, în timp ce valoarea programată a fost de 300 milioane lei.

Piețele așteaptă runda a doua a alegerilor parlamentare anticipate din Franța, care ar putea atenua câștigurile din primul tur obținute de extrema dreaptă și cea stângă.

Euro nu a fost afectat lunea aceasta de acest rezultat și s-a apreciat la 1,0732 – 1,0776 dolari, față de 1,0684 – 1,0725 dolari la sfârșitul lui iunie. Această evoluție a depreciat media monedei americane de la 4,6489 la 4,6263 lei.

Înmulțirea pariurilor pe o primă reducere în septembrie a dobânzii de către Rezerva Federală ar putea deprecia dolarul, după ce inflația de bază anuală din Statele Unite, fără preţurile la alimente şi energie, a scăzut de la 2,7% în aprilie la 2,6%.

Evoluția dolarului ar putea fi influențate de reluare intervențiilor autorităților japoneze după ce yenul a atins un nou minim al ultimilor 38 de ani de 161,27 unități/dolar.

Francul elvețian a încheiat luna pe depreciere cu o medie de 5,1718 lei, tendință care s-a menținut și la începutul lui iulie, când cursul a fost stabilit la 5,1349 lei. O evoluție identică a avut și lira sterlină, cursul acesteia coborând luni la 5,8622 lei, față de 5,88 lei, vinerea trecută.

Prețul gramului de aur a scăzut în prima ședință din iulie la 346,1836 lei, în timp ce metalul galben fluctua între 2.317,40 și 2.338,90 dolari/uncie.

După scăderea de la începutul săptămânii trecute la circa 58.500 dolari, bitcoin a urcat la 62.515 – 63.726 dolari, iar ethereum la 3.428 – 3.515 dolari..

Analiza cuprinde perioada 24 iunie – 1 iulie

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Modificări la nivelul sistemelor naționale digitale implementate de MF: sancțiunile pentru e-Transport și e-TVA se amână pentru 1 ianuarie 2025, iar utilizarea e-Factura în regim B2C devine obligatorie de la 1 iulie 2025 pentru institutele/centrele cultur

Modificări la nivelul sistemelor naționale digitale implementate de MF: sancțiunile pentru e-Transport și e-TVA se amână pentru 1 ianuarie 2025, iar utilizarea e-Factura în regim B2C devine obligatorie de la 1 iulie 2025 pentru institutele/centrele cultur

Guvernul României a analizat și aprobat actul normativ elaborat de Ministerul Finanțelor prin care se aduc o serie de modificări sistemelor digitale naționale e-Transport, e-TVA, e-Factura.

De asemenea, un alt aspect important adoptat este clarificarea ajustării plafonului lunar de 4.000 lei reprezentând venit brut realizat din salarii și asimilate salariilor, în sensul excluderii de la calculul acestuia a contravalorii tichetelor de masă, respectiv a indemnizației de hrană, după caz, acordate potrivit legii, pentru perioada iulie-decembrie 2024.

Modificările vin în urma centralizării propunerilor primite ca urmare a consultărilor cu reprezentanții mediului de afaceri, respectiv: Confederația Patronală Concordia, Romanian Business Leaders, AmCham România, Organizația Patronală a Hotelurilor și Restaurantelor din România, Forumul Investitorilor Străini.

„Noul cadru pus pe tapet, împreună cu modificările pe care le aducem urmare a discuțiilor din această săptămână, reiterând deschiderea totală către îmbunătățire a mecanismelor de implementare a RO-eTVA, până la termenele efective de intrare în vigoare a prevederilor din ordonanță, vor aduce îmbunătățiri în ceea ce privește creșterea conformării fiscale și reducerii gap-ului de TVA și vine în sprijinul contribuabililor corecți și onești, cât și a reprezentanților ANAF, în combaterea și reducerea evaziunii fiscale", a subliniat Marcel Boloș, ministrul Finanțelor.

Principalele modificări aduse de actul normativ sunt următoarele:

Pentru operatorii economici autorizați, se amână până la 1 ianuarie 2025, sancțiunile pentru faptele săvârșite şi constatate începând cu această dată, pentru transportul rutier internațional vizat de legislația e-Transport.

Măsura este necesară pentru evitarea unui blocaj la nivelul operatorilor economici autorizați care desfășoară activități cu pondere semnificativă în economia națională și care efectuează în mod curent transporturi internaționale de bunuri.

În ceea ce privește sistemul e-TVA:

se amână de la trei luni la șase luni, până la 1 ianuarie 2025, termenul de justificare a diferențelor de TVA, în raport cu datele din decontul precompletat de TVA;

se prelungește termenul de cinci zile pentru verificarea informațiilor și datelor din decontul precompletat de TVA la 20 de zile și abrogarea notelor justificative, care implicau un efort suplimentar din partea experților contabili;

se înființează Comitetul e-TVA format din reprezentanții MF și ai mediului de afaceri pentru monitorizarea mecanismului sistemului RO-eTVA și realizarea de îmbunătățiri constante într-un mediu partenerial, care să asigure combaterea evaziunii fiscale și reducerea gap-ului de TVA, cât și o digitalizare care să vină în sprijinul contribuabililor, în relație cu organele fiscale. Comitetul are rol consultativ, iar membrii lui nu vor fi remunerați;

notificările de conformare nu vor produce efecte cu privire la indicatorii de risc fiscal, până la 1 ianuarie 2025;

revizuirea cuantumului sistemului de amenzi, diferențiat pe categorii de persoane impozabile.

În ceea ce privește sistemul e-Factura:

Se stabilește o perioadă de 1 an, respectiv până la 1 iulie 2025, în care să nu fie obligatorie utilizarea RO e-Factura de către institutele/centrele culturale ale altor state care activează pe teritoriul României în baza unor acorduri interguvernamentale, precum și de către furnizorii/prestatorii acestora, având în vedere restricțiile tehnice actuale ale sistemului.

Clarificări pentru acordarea facilității fiscale în ceea ce privește salariul minim

Pentru acordarea facilității fiscale referitoare la neimpozitarea și neincluderea în baza de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii a sumei de 300 lei/lună se ajustează plafonul lunar de 4.000 lei, reprezentând venit brut realizat din salarii și asimilate salariilor, în sensul excluderii de la calculul acestuia a contravalorii tichetelor de masă, respectiv a indemnizației de hrană, după caz, acordate potrivit legii, pentru perioada iulie-decembrie 2024.

Astfel, angajații care, prin cumulul noului salariul minim cu bonurile de masă ar fi depășit pragul de 4.000 lei, beneficiază în continuare de neimpozitarea celor 300 lei.

IRCC a coborât la 5,86%

IRCC a coborât la 5,86%

Indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, este de 5,86% pe an, în scădere faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 5,90% pe an, conform datelor publicate vineri de Banca Naţională a României (BNR).

Indicele este calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul I 2024.

Conform OUG 19/2019, pentru creditele acordate în moneda naţională, dobânda va fi compusă dintr-un indice de referinţă calculat exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare la o anumită perioadă, la care creditorul poate să adauge o anumită marjă fixă pe toată perioada derulării contractului. Indicele de referinţă pentru credite acordate în lei cu dobânda variabilă se publică în fiecare zi lucrătoare pe website-ul Băncii Naţionale a României.

IRCC se calculează la finalul fiecărui trimestru, ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice determinate pentru trimestrul anterior, urmând a se aplica de fiecare instituţie de credit pentru trimestrul următor.

Banca Naţională a României a publicat, în data de 2 mai 2022, indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), reglementat prin art.II şi III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2019, acesta fiind de 2,36% pe an. Indicele a fost calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul IV 2018.

În ceea ce priveşte indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, acesta era vineri de 6,01% pe an, la fel ca în şedinţa precedentă.

Sursa www.agerpres.ro

Free Joomla templates by Ltheme