Euro a urcat la 0,3 bani de maximul istoric

Euro a urcat la 0,3 bani de maximul istoric

În ciuda declarațiilor făcute de oficialii israelieni referitoare la faptul că nu se dorește o escaladare a conflictului din Orientul Mijlociu, nivelul aversiunii față de risc nu s-a diminuat și a provocat ieșiri de capital din piețele de la marginea zonei euro, implicit o depreciere a monedelor.

Cursul euro a crescut de la 4,9720 la 4,9753 lei, foarte aproape de maximul istoric de 4,9783 lei atins în 19 mai 2023. Tranzacțiile din piața locală se realizau între 4,974 și 4,976 lei.

Cu o săptămână înainte de ședința de politică monetară a BNR, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a revenit de la 5,81 la 5,80%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,85% iar cel la 12 luni la 5,90%.

Cu o zi înainte de finalul ședinței de politică monetară a Rezervei Federale, euro a scăzut la 1,0814 – 1,0836 dolari, iar cursul monedei americane a crescut de la 4,5874 la 4,5925 lei.

Investitorii au semnalat astfel că mizează mai mult pe dolar iar eventualitatea reducerii în septembrie a ratei de referință de peste Ocean la 5 – 5,25% a fost deja înglobată de piață. Deprecierea monedei unice poate fi pusă și pe seama faptului că ritmul de creștere al economiei din zona euro şi Uniunea Europeană, 0,3% în trimestrul al doilea din acest an, este mult mai lent decât reziliența pe care o arată PIB-ul SUA care s-a majorat în aceeași perioadă cu 2,8%.

Cursul francului elvețian a scăzut de la 5,1870 la 5,1823 lei iar cel al lirei sterline a urcat de la 5,8851 la 5,9065 lei, efect al încrederii pe care o arată piața față de planul laburiștilor de relansare a economiei britanice.

Prețul gramului de aur a crescut marginal la 352,7853 lei, în timp ce metalul galben fluctua între 2.375,80 și 2.392,70 dolari.

În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat cu aproape de 1% la 394,23 forinți/euro iar a celei poloneze s-a întărit marginal la 4,2845 zloți/euro.

Bitcoin s-a apropiat luni seară de 70.000 dolari iar marcările rapide de profit au coborât prețurile la 65.898 – 66.986 dolari. În schimb, ethereum își proteja o parte din câștiguri și fluctua între 3.282 și 3.358 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl. Radu Georgescu

Situaţia principalilor indicatori socio–economici ai judeţului Călăraşi, în luna mai 2024

Situaţia principalilor indicatori socio–economici ai judeţului Călăraşi, în luna mai 2024

Evoluţia principalilor indicatori socio-economici la nivelul judeţului Călăraşi, în luna mai 2024 s-a caracterizat prin:

- scăderea producţiei industriale realizată în luna mai 2024 cu 14,3% faţă de luna precedentă şi creşterea cu 4,5% faţă de producţia industrială realizată în luna mai 2023;

- creşterea câştigului salarial mediu nominal net cu 2,2% faţă de luna precedentă şi respectiv cu 20,4% comparativ cu luna mai 2023;

- menţinerea la 5,4% a ratei şomajului înregistrat la sfârşitul lunii mai 2024 la acelaşi nivel faţă de luna precedentă şi creşterea cu 0,6 puncte procentuale faţă de luna mai 2023;

- creşterea indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare, din structurile de primire turistică, cu 4,3 puncte procentuale faţă de luna precedentă şi scăderea cu 12,0 puncte procentuale faţă de luna mai 2023;

- scăderea numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale cu 18 comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 9 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent;

- creşterea numǎrului născuţilor-vii, al deceselor generale, al căsătoriilor, al deceselor sub 1 an, scăderea numărului divorţurilor faţǎ de luna precedentǎ. Comparativ cu luna mai 2023, a scăzut numărul născuţilor-vii, al divorţurilor, a crescut numărul căsătoriilor, al deceselor sub 1 an şi numărul deceselor generale s-a menţinut la acelaşi nivel.

 

Producţia industrială realizată în luna mai 2024 a înregistrat o scădere de 14,3% comparativ cu luna precedentă.

În luna mai 2024, aportul industriei prelucrătoare a fost de 99,6% din volumul total al producţiei industriale realizată.

Producţia industrială realizată în luna mai 2024 a crescut cu 4,5% faţă de producţia industrială realizată în luna mai 2023.

În perioada 1.I.-31.V.2024, comparativ cu perioada corespunzǎtoare a anului precedent s-a înregistrat o creştere a producţiei industriale cu 4,8%. Creşteri ale producţiei industriale s-au înregistrat în: industria alimentară; fabricarea hârtiei şi a produselor de hârtie; fabricarea altor produse din minerale nemetalice; industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, fabricarea de mobilă.

 

Câştigul salarial mediu nominal brut pe total judeţ, în luna mai 2024, a fost de 7202 lei, mai mare cu 1,5% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 28,0% comparativ cu luna mai 2023. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 6205 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 6073 lei în industrie şi construcţii şi de 8302 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal net în luna mai 2024, a fost de 4473 lei, mai mare cu 2,2% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 20,4% comparativ cu luna mai 2023. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 4061 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 3901 lei în industrie şi construcţii şi de 5008 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal brut la nivelul economiei naţionale, în luna mai 2024 a fost de 8355 lei, iar cel net de 5118 lei. Comparativ cu luna precedentă, câştigul salarial mediu net a fost în scădere cu 1,9%. Indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele general al preţurilor de consum al populatiei, a fost de 98,2% pentru luna mai 2024 faţă de luna precedentă, de 249,4% faţă de octombrie 1990 şi de 107,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

 

Efectivul salariaţilor, la sfârşitul lunii mai 2024, a fost de 49150 persoane, mai mic cu 45 persoane faţă de luna precedentă şi mai mare cu 387 persoane faţă de luna mai 2023.

Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 4,9 mii persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 16,7 mii persoane în industrie şi construcţii şi de 27,5 mii persoane în servicii.

Potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi, numărul şomerilor înregistraţi, la sfârşitul lunii mai 2024, era de 4127 persoane, în creştere cu 24 persoane faţă de luna precedentă (+0,6%).  

Comparativ cu luna mai 2023, numărul şomerilor înregistraţi a fost mai mare cu 492 persoane (+13,5%).

La sfârşitul lunii mai 2024, femeile reprezentau 47,0% din numărul total al şomerilor înregistraţi.

Din numărul total al şomerilor înregistraţi, 395 persoane (9,6% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de şomaj 75% şi 13 persoane (0,3% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de 50%.

Numărul şomerilor neindemnizaţi la sfârşitul lunii mai 2024 era de 3719 persoane, reprezentând 90,1% din totalul şomerilor înregistraţi – majoritatea (89,2%) având studii primare, gimnaziale sau profesionale.

 

Rata şomajului înregistrat la sfârşitul lunii mai 2024, în judeţul Călăraşi, a fost de 5,4%, calculată în raport cu populaţia activă civilă totală (5,4% în luna aprilie 2024 şi 4,8% în luna mai 2023).

Pentru femei, rata şomajului în luna mai 2024 a fost de 5,6% (5,6% în luna aprilie 2024 şi 5,0% în luna mai 2023).

Pentru bărbaţi, rata şomajului în luna mai 2024 a fost de 5,2% (5,2% în luna aprilie 2024 şi 4,6% în luna mai 2023).

Din evidenţa Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi reiese că, la sfârşitul lunii mai 2024 existau 599 de locuri de muncǎ vacante, din care 275 regăsindu-se în sectorul privat. Din totalul locurilor de muncă vacante, 324 erau pentru muncitori (54,1%).

 

Evoluţia principalelor fenomene demografice în luna mai 2024, a fost caracterizată de creşterea numărului născuţilor-vii, al deceselor generale, al căsătoriilor, al deceselor sub 1 an şi de scăderea numărului divorţurilor faţă de luna precedentă.

Comparativ cu luna mai 2023, a scăzut numărul născuţilor-vii, al divorţurilor, a crescut numărul căsătoriilor, al deceselor sub 1 an şi numărul deceselor generale s-a menţinut la acelaşi nivel.

Natalitatea. În luna mai 2024, numărul născuţilor-vii a fost de 164, mai mare cu 12 faţă de luna precedentă şi mai mic cu 33 comparativ cu luna mai 2023.

Mortalitatea generală. În luna mai 2024, numărul deceselor înregistrate a fost de 335, mai mare cu 22 faţă de luna precedentă. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, numărul deceselor generale s-a menţinut la acelaşi nivel.

Mortalitatea infantilă. În luna mai 2024 s-au înregistrat 3 decese sub 1 an, mai multe cu 3 faţă de luna precedentă şi respectiv faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

Sporul natural. Ca urmare a faptului că numărul născuţilor-vii a fost mai mic decât cel al deceselor, s-a înregistrat un spor natural negativ -171 persoane în luna mai 2024 (-161 persoane în luna aprilie 2024 şi -138 persoane în luna mai 2023).

Nupţialitatea. La oficiile de stare civilă, în luna mai 2024, s-au înregistrat 134 căsătorii, mai multe cu 78 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 7 faţă de luna mai 2023.

Divorţialitatea. În luna mai 2024 s-au înregistrat 35 de divorţuri, mai puţine cu 6 faţǎ de luna precedentǎ şi respectiv cu 11 faţă de luna mai 2023.

În luna martie 2024, comerţul internaţional cu bunuri s-a concretizat într-un volum al exporturilor FOB de 31,2 milioane euro şi al importurilor CIF de 41,9 milioane euro, înregistrând un sold negativ de -10,7 milioane euro. Exporturile FOB au înregistrat o scădere faţă de luna precedentă de (-3,4%) şi respectiv de (-29,7%) faţă de luna martie 2023, importurile CIF au înregistrat o creştere faţă de luna precedentă de (+27,5%) şi respectiv de (+1,8%) faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

În perioada 1.I-31.III.2024, în structura exporturilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni din Nomenclatorul Combinat (NC): produse vegetale (8,2%), metale comune şi articole din acestea (47,8%), articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (28,4%), materii textile şi articole din acestea (4,5%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (4,7%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (1,6%).

În perioada 1.I-31.III.2024, în structura importurilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni: produse vegetale (4,5%), metale comune şi articole din acestea (34,4%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau reprodus sunetul şi imaginile (10,7%), materii textile şi articole din acestea (2,3%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (5,3%), articole din piatrǎ, ciment, ceramicǎ, sticlǎ şi din alte materiale similare (3,1%), mijloace de transport (6,4%), produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (21,8%), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (5,2%).

În luna mai 2024 activitatea de turism s-a caracterizat prin scăderea numǎrului de sosiri în structurile de primire turistică, creşterea numărului de înnoptǎri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică şi a indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune faţă de luna precedentă. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, s-a caracterizat prin scăderea numărului de sosiri, a numărului de înnoptări şi a indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare.

Numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna mai 2024, a fost de 1225, mai mic cu 12,6% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 24,4% comparativ cu luna mai 2023.

Sosirile înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 93,2% din numărul total de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna mai 2024, a fost de 2566, mai mare cu 33,1% comparativ cu luna precedentă şi mai mic cu 20,1% comparativ cu luna mai 2023.

Înnoptările înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 92,8% din numărul total de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, în luna mai 2024, a fost de 19,2% la total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, mai mare cu 4,3 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă şi mai mic cu 12,0 puncte procentuale comparativ cu luna mai 2023.

 

În luna mai 2024, s-au eliberat 34 autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale, mai puţine cu 18 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 9 faţă de luna mai 2023.

 

Rata inflaţiei, a fost în luna mai 2024 de -0,11% faţă de luna precedentă şi de 5,12% faţă de luna mai 2023.

Rata medie lunară a inflaţiei, în perioada 1.01-31.05.2024 a fost de 0,5%, în scădere faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent (0,7%).

În luna mai 2024 faţă de luna precedentă, au scăzut preţurile mărfurilor alimentare (-0,02%), preţurile mărfurilor nealimentare (-0,37%) şi au crescut tarifele serviciilor (+0,38%).

Euro ar putea ajunge la 5 lei, până la sfârșitul anului

Euro ar putea ajunge la 5 lei, până la sfârșitul anului

Volatilitatea leului din perioada analizată a fost minimă, însă majoritatea analizelor bancare și ale membrilor CFA România anticipează pentru sfârșitul anului o medie de cel puțin 5 lei/euro. La rândul său, CNSP prognozează o medie anuală de 5 lei.

Luni a fost publicat sondajul din iunie a CFA România. Participanții au anticipat deprecierea leului în următoarele 12 luni. Valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de șase luni (decembrie 2024) este de 5,0133 lei/euro iar pentru jumătatea anului viitor se prognozează o valoare medie a cursului este de 5,0722 lei.

Media monedei unice a fluctuat între 4,9690 și 4,9729 lei, cea de la începutul acestei săptămâni fiind stabilită la 4,9720 lei, iar tranzacțiile s-au realizat între 4,971 și 4,973 lei.

Creșterea cursului s-a datorat majorării aversiunii față de risc, provocată de posibilitatea declanșării unui război între Israel și Hezbollah, ce ar putea provoca intervenția Turciei, așa cum a declarat președintele Erdogan. O intervenție a statului turc survine într-un moment în care președintele său dorește să devină liderul lumii musulmane și să submineze astfel locul pe care îl ocupă Iranul.

Pentru a putea regla politicile populiste ale PSDNL, Finanțele se împrumută constant atât din piața locală cât și cea externă. Lunea aceasta a fost redeschisă o emisiune de titluri de stat cu scadența în iunie 2025 prin intermediul căreia Trezoreria a atras 713 milioane lei, pentru care cumpărătorii primesc un randament mediu anual de 5,85%.

Luni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a revenit de la 5,80 la 5,81%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,85% iar cel la 12 luni la 5,90%.

Cursul monedei americane a crescut la începutul săptămânii de la 4,5781 la 4,5874 lei, ca urmare a creșterii tensiunilor din Orientul Mijlociu, astfel că euro se tranzacționa între 1,0826 și 1,0870 dolari.

Marți și miercuri se va desfășura ședința de politică monetară a Rezervei Federale americane. Investitorii nu anticipează o reducere a ratei de referință care se află la 5,25 – 5,50%, cel mai ridicat nivel începând cu 2001, dar văd o primă tăiere de un sfert de punct procentual în septembrie.

Pentru a-și proteja investițiile, după scăderile suferite de bursele din întreaga lume, traderii și-au majorat plasamentele în monedă elvețiană sau japoneză. În piața locală, media francului elvețian a urcat la începutul acestei săptămâni la 5,1870 lei. Lira sterlină a profitat de suportul investitorilor care mizează pe politicile economice ale noului guvern laburist. Media monedei britanice a fost stabilită luni la 5,8851 lei.

Prețul gramului de aur a crescut lunea aceasta la 352,6919 lei, în timp ce metalul galben fluctua între 2.385,20 și 2.403,20 dolari/uncie.

Declarațiile făcute de Donald Trump, candidatul republican la președinția SUA, conform căruia guvernul federal nu ar trebui să lichideze deţinerile sale de bitcoin și să nu permită Chinei să devină forța dominantă în domeniul criptomonedelor, au influențat evoluția acestora.

Bitcoin a coborât joia trecută la circa 63.500 dolari dar a urcat la începutul săptămânii la 68.177 – 69.992 dolari. După ce s-a apropiat de pragul de 3.000 dolari, ethereum s-a apreciat la 3.267 – 3.397 dolari.

Analiza cuprinde perioada 22 – 29 iulie

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Leul a evitat înroșirea cursului

Leul a evitat înroșirea cursului

Creșterea de joi a ofertei comerciale de valută a permis leului să aprecieze față de euro, în timp ce alte monede din regiune înregistrau scăderi, provocată de tensiunile la nivel mondial din piețele pe acțiuni.

Cursul euro a coborât de la 4,9704 la 4,9690 lei, în timp ce transferurile se realizau în culoarul 4,968 – 4,97 lei.

Ritmul modificărilor indicilor ROBOR este unul lent, cu două săptămâni înainte de ședința de politică monetară a BNR.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,80%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a scăzut de la 5,87 la 5,86% iar cel la 12 luni s-a oprit la 5,91%.

Pentru a acoperi găurile uriașe din buget, Ministerul de Finanţe s-a împrumutat joi cu 1,87 miliarde lei, prin redeschiderea unei emisiuni cu scadența în ianuarie 2026, randamentul mediu annual fiind de 6,02%. Valoarea programată a licitației a fost de 600 milioane lei.

Euro stagna în culoarul 1,0828 – 1,0859 dolari, valori apropiate de cele de miercuri. Investitorii așteptau publicarea datelor referitoare la piața muncii din Statele Unite, informații care influențează politica monetară a Rezervei Federale.

În piața locală cursul monedei americane a scăzut de la 4,5850 la 4,5785 lei.

Scăderea indicilor bursieri americani, cea mai mare cădere începând cu 2022, a înmulțit temerile investitorilor, care și-au majorat plasamentele în franci elvețieni și yeni japonezi.

Moneda elvețiană s-a apreciat la un minim de 0,9521 franci/euro, ceea ce a ridicat media acesteia de la 5,1659 la 5,2094 lei. Cursul lirei sterline a scăzut de la 5,9171 la 5,90 lei.

Deprecierea metalului galben la 2.362,70 – 2.400,60 dolari/uncie a condus la scăderea prețului gramului de aur la 349,4549 lei. Evoluția se datorează marcării profiturilor de către comercianți.

În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat la 393,61 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,2971 zloți/euro.

Căderea burselor, proces început în Statele Unite și continuat apoi în Asia și Europa, a afectat performanța criptomonedelor. Bitcoin a scăzut la 63.838 – 65.609 dolari iar ethereum la 3.142 – 3.341 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Euro a scăzut aproape de 4,97 lei

Euro a scăzut aproape de 4,97 lei

Evoluția de miercuri a monedei naționale a fost una pozitivă, influențată de reducerea nivelului de aversiune față de risc.

După cinci ședințe consecutive de apreciere, cursul euro a scăzut de la 4,9729 la 4,9704 lei, în timp ce tranzacțiile se realizau în culoarul 4,97 – 4,973 lei.

Piața monetară este calmă, dealerii așteptând ședința de politică monetară a BNR care se va desfășura în data de 7 august.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,80%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 5,87% iar cel la 12 luni la 5,91%.

Euro s-a depreciat la 1,0825 – 1,0855 dolari, după anunțarea scăderii indicelui PMI din zona euro și înainte de publicarea unor date economice din Statele Unite, ceea ce a ridicat media monedei americane de la 4,5749 la 4,5850 lei.

Investitorii așteaptă ședința de politică monetară a Rezervei Federale americane care se va desfășura în ultimele două zile ale acestei luni. Majoritatea analiștilor anticipează o reducere în septembrie a ratei de referință la 5 – 5,25% iar aceasta măsură este deja înglobată în valoarea dolarului.

Creșterea cererii de monedă elvețiană, care s-a apreciat la aproape 0,9610 franci/euro, au ridicat media acesteia de la 5,1357 la 5,1659 lei. Cursul lirei sterline a urcat de la 5,9082 la 5,9171 lei.

Prețul gramului de aur a urcat la 355,8616 lei. Creșterea s-a datorat atât aprecierii monedei americane cât și a metalului galben la 2.404,60 – 2.419,70 dolari/uncie.

În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat la 391,96 forinți/euro. în schimb, cursul celei poloneze s-a întărit la 4,2796 zloți/euro.

Criptomonedele aveau o evoluție apropiată de cea de marți, investitorii fiind influențați de evoluția ușor pozitivă a monedei americane. Bitcoin se tranzacționa în culoarul 65.486 – 66.594 dolari iar ethereum fluctua între 3.428 și 3.486 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziíe de dl. Radu Georgescu

Free Joomla templates by Ltheme