Leul a avut o evoluție apreciativă, identică cu cea a altor monede din regiune. Moneda națională a profitat de scăderea inflației din România cât și de creșterea ofertei de valută la nivelul caselor de schimb, care se va amplifica în august, atunci când românii care trăiesc în străinătate se vor întoarce în țară în perioada concediilor.

Creșterea prețurilor din iunie a fost de 4,94%, de la 5,12% în mai. Însă, BNR este prudentă, într-un an superelectoral, și vede inflația la sfârșitul anului la 4,9%, în timp ce analiștii anticipează valori de 4 – 4,5%, cifre care depășesc ținta de 2,5%±1 pp.

Cursul euro a fluctuat a scăzut de la 4,9755 lei, la începutul săptămânii trecute, la minimul ultimelor trei luni de 4,97 lei, lunea aceasta, când cotațiile au coborât până la 4,968 lei.

Leul va beneficia și în continuare de „protecția” BNR, el fiind folosit drept principala ancoră antiinflaționistă. Majoritatea analiștilor văd cursul de la sfârșitul anului în jurul valorilor de 5 – 5,05 lei.

La începutul săptămânii trecute, indicii ROBOR s-au apropiat de pragul de 5,75%, cu cât sunt remunerate depozitele plasate de bănci la BNR, după care piața s-a calmat.

Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a consolidat la 5,81%. Cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,87% iar cel la 12 luni la 5,91%.

Finanţele s-au împrumutat lunea aceasta cu 885 milioane lei, printr-o licitaţie cu titluri de stat scadentă în aprilie 2029, la un randament mediu anual de 6,40%.

Costurile suportate de România cu dobânzile la banii împrumutați de Trezorerie din piața locală sau externă au fost în primele cinci luni din acest an de 15,9 miliarde de lei. Prețul ridicat pe care îl plătim este consecința faptului că datoria publică a ajuns în aprilie la 852,8 miliarde de lei (52,1% din PIB-ul țării, față de 35% la sfârșitul lui 2019), cu 69,3 miliarde de lei mai mult faţă de finalul lui 2023.

Inflația an/an din Statele Unite a scăzut în iunie la 3%, față de 3,3% în mai. Datele au stimulat vânzările de dolari, traderii anticipând o primă reducere în septembrie a dobânzilor de către Rezerva Federală.

Euro a profitat de această evoluție și s-a apreciat la începutul acestei săptămâni la 1,0883 – 1,0920 dolari.

Analiștii consideră că la deprecierea monedei americane, al cărei curs a scăzut lunea aceasta la 4,5550 lei, minimul ultimelor cinci săptămâni, a contribuit o posibilă intervenție a autorităților de la Tokyo, care ar fi cheltuit până la 22 miliarde de dolari pentru a consolida poziția yenului, care se află la cel mai scăzut nivel din ultimii 38 de ani față de dolar.

Lunea aceasta, cursul francului elvețian a scăzut marginal la 5,0961 lei iar cea a lirei sterline la 5,9149 lei.

În urma înmulțirii pariurilor pe reducerea dobânzilor din SUA, metalul galben a crescut la începutul acestei săptămâni la 2.400,90 – 2.421,60 dolari/uncie. Însă în piața locală, prețul gramului de aur a scăzut la 352,8944 lei, evoluție influențată de depreciere monedei americane.

Posibilitatea ca Donald Trump, care s-a declarat un adept al criptomonedelor, să se întoarcă la Casa Albă a stimulat cererea de monede digitale. Bitcoin a urcat la 60.714 – 63.218 dolari iar ethereum la 3.236 – 3.372 dolari.

Analiza cuprinde perioada 8 – 15 iulie

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Chiar dacă rata anuală a inflaţiei a coborât în iunie la 4,94%, de la 5,12% în mai, în timp ce rata calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost calculată la 5,3%, leul s-a depreciat marginal față de euro.

Reamintim că la prezentarea din mai a ultimului Raport asupra inflației, banca centrală a ridicat prognoza de inflaţie pentru finalul anului de la 4,7 la 4,9%, anticipând o valoare de 3,5% la sfârşitul lui 2025.

Majoritatea analiștilor care au răspuns la sondajul efectuat în mai de CFA România, anticipau o reducere a ratei inflaţiei la jumătatea anului viitor până la 5,45%.

Leul nu a profitat de datele prezentate de INS, în condițiile existenței un ușor sentiment de aversiune față de risc la nivel regional și a majorării deficitului balanţei comerciale în primele cinci luni cu 1,230 miliarde euro (11,1% față de perioada similară din 2023) la 12,288 miliarde euro.

După trei ședințe consecutive de scădere, cursul euro a crescut joi de la 4,9736 la 4,9745 lei, după ce culoarul de tranzacționare s-a lărgit la 4,973 – 4,975 lei.

După scăderile de la începutul săptămânii, care au apropiat indicii ROBOR de valoarea de 5,75%, cu cât sunt remunerate depozitele plasate de bănci la BNR, piața monetară s-a stabilizat.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a consolidat la 5,81%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,87% iar cel la 12 luni la 5,91%.

Președintele Fed, Jerome Powell, a afirmat miercuri că economia americană dă semne de încetinire și că nu ar fi nevoie ca inflația să se apropie de pragul țintă de 2%, pentru a opera o primă tăiere a dobânzii de referință.

Euro a profitat și s-a apreciat la 1,0827 – 1,0853 dolari, iar media monedei americane a scăzut de la 4,5967 la 4,5873 lei.

Moneda elvețiană s-a depreciat față de cea unică, iar cursul a scăzut de la 5,1203 la 5,1059 lei. La rândul ei, lira sterlină s-a apreciat la 5,9053 lei.

Metalul galben se aprecia joi la 2.369,60 – 2.385,20 dolari/uncie, ceea ce a ridicat prețul gramului de aur la 351,4006 lei.

Monedele din regiune se depreciau la 393,90 forinți/euro, respectiv 4,2586 zloți/euro.

Bitcoin creștea la 57.119 – 59.403 dolari iar ethereum la 3.057 – 3.209 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Tinerii absolvenți de liceu care nu au promovat examenul de Bacalaureat se pot angaja chiar din această vară, în momentul de față existând peste 6.000 de locuri de muncă pentru care angajatorii nu cer diploma de Bac. Cea mai mare parte din aceste joburi intră însă în categoria locurilor de muncă necalificate și presupun aproape în totalitate prezența fizică zilnic la sediul companiei.

În ultima lună, angajatorii au postat aproximativ 7.500 de locuri de muncă destinate candidaților care nu au o calificare sau o diplomă de absolvire a studiilor medii sau superioare. O treime dintre acestea au fost pentru domeniul retail și 20% pentru industria alimentară. Turismul a fost al treilea angajator în ceea ce privește numărul de joburi adresate candidaților necalificați, urmat de transport / logistică, servicii, call – center / BPO, producție și construcții.

„Vorbim despre joburi de lucrător în depozit, manipulant marfă, curieri, ospătari, șoferi, lucrători comerciali. În domenii precum retail, turism sau horeca aplică inclusiv tinerii studenți, dar ei sunt interesați de aceste joburi doar pentru o perioadă limitată de timp, pentru a câștiga experiență sau, pur și simplu, pentru a-și suplimenta veniturile. Pe măsură ce se apropie de finalizarea studiilor, se îndreaptă însă spre domeniile în care vor să își construiască parcursul profesional pentru care s-au pregătit”, spune Ana Călugăru, Head of Communications în cadrul eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România. Pentru astfel de joburi, salariile variază între 3.500 și 4.500 de lei net, potrivit datelor salariale agregate de Salario, comparatorul salarial marca eJobs.

Candidații care nu au o calificare sunt și cei care au cele mai mici cifre în aplicări. Astfel, din cele 1,1 milioane de aplicări înregistrate în ultima lună, mai puțin de 150.000 au venit din partea acestei categorii de candidați. „Deși joburile compatibile cu acest nivel de pregătire presupun, în cea mai mare parte a lor, prezența fizică la birou, dacă ne uităm la aplicări, vedem un procent peste media generală (pe toate categoriile de candidați) direcționat către joburile remote. Dacă la nivel general 14% dintre aplicări merg către joburile remote, în cazul candidaților necalificați, procentul crește la 18,5%. În cazul celor foarte tineri, o explicație ar putea fi faptul că vor să lucreze pe timp de vară, dar și să se pregătească pentru sesiunea de Bacalaureat din toamnă, iar cea mai la îndemână metodă pentru a le putea face pe toate ar fi să lucreze de acasă”, mai spune Ana Călugăru.

Cele mai atrăgătoare joburi pentru aceștia sunt cele din retail, turism, servicii, call-center / BPO, industria alimentară și transport / logistică. Aproape 9.000 de aplicări, în ultima lună, au vizat locurile de muncă din afara țării, destinațiile care au suscitat cel mai mare interes în rândul candidaților necalificați fiind Olanda, Germania, Belgia, Italia și Franța.

De când au fost afișate rezultatele examenului de Bac și până acum, au fost înregistrate 10.000 de aplicări din partea candidaților care nu au o calificare și nici o diplomă de studii medii sau superioare. „Dacă atunci când vine vorba despre studii superioare angajatorii nu mai sunt atât de stricți și sunt dispuși să angajeze pe o poziție white collar și candidați care nu au terminat facultatea, dar au experiență sau dovedesc că pot face față cerințelor jobului, în ceea ce privește diploma de Bac, aceasta devine obligatorie pentru ocuparea joburilor care trec de nivelul de muncă necalificată”, completează Ana Călugăru.

Anul acesta, în sesiunea din vară, 30.000 de elevi au picat examenul de Bacalaureat. Rata de promovare na nivel național a fost 76,4%.

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile 25.000 de locuri de muncă.

Rata anuală a inflaţiei a coborât, în luna iunie 2024, la 4,94%, de la 5,12% în mai, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 1,10%, cele nealimentare cu 6,28%, iar serviciile cu 8,81%, potrivit datelor publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

"Indicele preţurilor de consum în luna iunie 2024 comparativ cu luna mai 2024 a fost 100,24%. Rata inflaţiei de la începutul anului (iunie 2024 comparativ cu decembrie 2023) a fost 2,6%. Rata anuală a inflaţiei în luna iunie 2024 comparativ cu luna iunie 2023 a fost 4,9%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iulie 2023 - iunie 2024) faţă de precedentele 12 luni (iulie 2022 - iunie 2023) a fost 7,2%", se arată în comunicatul INS.

Conform sursei citate, indicele armonizat al preţurilor de consum în luna iunie 2024 comparativ cu luna mai 2024 a fost 100,06%. Rata anuală a inflaţiei în luna iunie 2024 comparativ cu luna iunie 2023 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost 5,3%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iulie 2023 - iunie 2024) faţă de precedentele 12 luni (iulie 2022 - iunie 2023) determinată pe baza IAPC a fost 7,3%.

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, la 4,9%, de la 4,7% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025, potrivit datelor prezentate luna trecută de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Sursa www.agerpres.ro