Volatilitatea leului din perioada analizată s-a datorat pe de o parte nivelului cererii comerciale locale de valută și pe de alta evoluției aversiunii față de risc la nivel mondial.

Cursul euro a scăzut marțea trecută la 4,9655 lei, minim al ultimelor nouă luni, după încheierea perioadei în care companiile străine și-au repatriat profiturile obținute în România. Creșterea aversiunii față de risc din următoarele ședințe a împins în sus cotațiile euro, iar media de lunea aceasta a fost stabilită la 4,9716 lei, când tranzacțiile s-au realizat între 4,97 și 4,972 lei.

Leul va beneficia și în continuare de „protecția” BNR, el fiind folosit drept principala ancoră antiinflaționistă. Însă presiunea asupra cursului se va menține, iar majoritatea analiștilor văd cursul de la sfârșitul anului în jurul valorilor de 5 – 5,05 lei.

Conform datelor prezentate de BNR, deficitul de cont curent a urcat în primele 5 luni ale acestui an la 9,17 miliarde euro, comparativ cu 6,8 miliarde euro în perioada similară din 2023, deficitul din comerțul internațional de bunuri a crescut cu 1,4 miliarde euro.

La două săptămâni după decizia BNR de reducere a dobânzii de referință de la 7 la 6,75% și a celei pentru facilitatea de depozit de la 6 la 5,75%, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 5,81 la 5,80%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 5,87% iar cel la 12 luni la 5,91%.

Ca la fiecare început de săptămâna, Finanțele s-au împrumutat din piața locală. Prin intermediul unei licitații obligațiuni de stat scadentă în februarie 2038, statul s-a împrumutat cu 335,4 milioane lei, la un randament mediu anual de 6,80%. Valoarea programată a emisiunii a fost de 300 milioane lei, iar cererea totală a băncilor s-a ridicat la 410,3 milioane lei.

Inflația din zona euro a scăzut în iunie la 2,5%, de la 2,6%, în mai. Această evoluție nu a impresionat oficialii Băncii Centrale Europene care au decis să nu modifice dobânzile directoare, ceea ce a adus joi o creștere a euro la 1,0941 dolari, față de 1,0883 dolari, la începutul săptămânii trecute.

Decizia lui Joe Biden de a renunța la candidatura pentru un nou mandat de președinte al Statelor Unite, nu a adus un plus euro, cotațiile de lunii fiind apropiate de cele de vineri, 1,0879 – 1,0903 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a coborât până la 4,5404 lei, dar a crescut lunea aceasta la 4,5645 lei.

Pieţele anticipează faptul că BCE va opera alte două reduceri de dobândă în acest an, iar prima va avea loc în septembrie.

Nivelul aversiunii față de risc a influențat și evoluția cursului monedei elvețiene, care de la un minim de 5,0873 lei a început această săptămână la 5,1405 lei. Media lirei sterline a fost stabilită lunea aceasta la 5,9007 lei.

La jumătatea săptămânii trecute, uncia de aur a atins un maxim istoric de 2.482,80 dolari, însă cotațiile au coborât lunea aceasta la 2.392,90 – 2.413,40 dolari/uncie, iar prețul gramului de aur a scăzut la 352,3183 lei.

Criptomonedele au recuperat treptat pierderile suferite în urmă cu câteva săptămâni. Astfel, lunea aceasta bitcoin a crescut la 67.007 – 68.478 dolari iar ethereum la 3.465 – 3.560 dolari.

Analiza cuprinde perioada 15 – 22 iulie

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Menținerea unui nivel mai ridicat al aversiunii față de risc a provocat deprecierea leului și a altor monede de la marginea zonei euro.

Cursul monedei unice a urcat de la 4,9681 la 4,9692 lei, după ce în ședința de marți a fost atins un minim al ultimelor aproape nouă luni, de 4,9655 lei. Cotațiile euro au crescut în piața locală la 4,968 – 4,97 lei.

Piața monetară a intrat deja în vacanță, excesul de lichiditate reducând volumul tranzacțiilor, ceea ce menține stabilitatea indicilor ROBOR.

Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a consolidat la 5,81%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,87% iar cel la 12 luni la 5,91%.

Trezoreria Statului s-a împrumutat joi cu 798 milioane lei, la un randament mediu anual de 6,19%. Emisiunea, care a avut o valoare programată de 400 milioane lei, este scadentă în mai 2027

Euro s-a stabilizat joi în culoarul 1,0926 – 1,0941 dolari, ceea ce a permis aprecierea cursului monedei americane de la 4,5404 la 5,5468 lei.

Stabilitatea s-a datorat faptului că Banca Central Europeană a decis să nu modifice dobânzile sale directoare iar cea la facilitatea de depozit, cea mai urmărită de investitori, s-a oprit, după scăderea din iunie, la 3,75%.

Oficialii BCE nu au oferit indicii referitoare la deciziile din următoarele luni, după ce Eurostat a anunțat că rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană s-a situat la 2,6% în iunie, în scădere de la 2,7% în mai.

După creșterea de miercuri la 5,9215 lei, investitorii mizând pe viitoarele politici ale noului guvern laburist, favorabile creşterii economice din Marea Britanie, marcările de profit au determinat scăderea cursului la 5,9059 lei.

Dorința traderilor de a-și proteja portofoliile a ridicat cotațiile monedei elvețiene față de cea europeană, a apreciat media acesteia de la 5,1141 la 5,1433 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut de la maximul istoric de 361,0678 lei la 360,6045 lei, după ce metalul galben a scăzut la 2.456,10 – 2.474,70 dolari/uncie.

În regiune, media monedei maghiare s-a întărit marginal la 390,04 forinți/euro iar a celei poloneze s-a depreciat la 4,2954 zloți/euro.

Bitcoin s-a stabilizat la valori de 63.928 – 65.108 dolari, cotații ușor mai mici față de cele de miercuri. Ethereum fluctua în culoarul 3.384 – 3.489 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Prețul gramului de aur a urcat miercuri la maximul istoric de 361,0678 lei, după ce metalul galben a atins, după două luni, un nou record de 2.482,80 dolari/uncie.

Creșterea se datorează comentariilor făcute la începutul acestei săptămâni de președintele Rezervei Federale, Jerome Powell, care a afirmat că inflaţia din Statele Unite se apropie de ţinta de 2%, ceea a înmulțit pariurile pe o serie de scăderi în acest an a dobânzii de referință, care stagnează de un an la 5,25 – 5,50%. Prima decizie de acest tip ar urma să fie efectuată în septembrie și ar putea fi urmată de încă una sau două tăieri până la sfârșitul anului.

Aurul a atins câteva noi maxime în aprilie și mai, dar apoi prețurile au început să scadă, deoarece așteptările investitorilor privind numărul reducerilor ratei dobânzii din Statele Unite s-au redus la doar una până la finalul anului. Pe acest fond, cererea comercială de metal galben s-a redus ca răspuns la prețurile ridicate, în timp ce achizițiile băncilor centrale, în special cea a Chinei, s-au diminuat.

Cererea mare de aur, în detrimentul bonurilor emise de Trezoreria americană, a băncilor centrale, în principal cele din China și India, face parte dintr-un proces de dedolarizare a economiei mondiale și înmulțirea tranzacțiilor comerciale mondiale cu yuani sau rupii.

Unii dintre analiști anticipează că riscurile geopolitice și potențialele amenințări de recesiune ar putea ridica prețurile unciei, în a doua jumătate a anului, la 2.600 – 2.700 dolari.

Trebuie remarcat faptul că poziția monedei americane a fost influențată și de vânzările la care au recurs autoritățile de la Tokyo pentru a diminua deprecierea monedei japoneze, care a atins minime ale ultimilor 38 de ani față de dolar.

Leul a luat pauză de la apreciere

Creșterea aversiunii față de risc a afectat evoluția leului și a altor monede de la marginea zonei euro.

Cursul monedei unice a crescut de la 4,9655 lei, minim al ultimelor aproape nouă luni, la 4,9681 lei, iar cotațiile din piață au crescut de la 4,962 lei, în ședința de marți, la 4,967 – 4,971 lei.

Până în data de 7 august, când se va desfășura următoarea ședință de politică monetară a BNR, piața monetară va cunoaște rar modificări ale indicilor ROBOR.

Miercuri, cel la trei luni s-a consolidat la 5,81%, cel la șase luni s-a oprit la 5,87% iar cel la 12 luni la 5,91%.

Perspectiva reducerii dobânzilor din SUA a apreciat euro la 1,0896 – 1,0945 dolari, iar media monedei americane a scăzut de la 4,5555 la 4,5404 lei, minim al ultimelor patru luni.

Creșterea cererii de monedă elvețiană și britanică le-a ridicat media acestora la 5,1141 lei, respectiv 5,9215 lei.

În regiune, media monedei maghiare s-a întărit marginal la 390,90 forinți/euro. În schimb, cursul celei poloneze s-a depreciat la 4,2904 zloți/euro.

Bitcoin și-a temperat creșterea și fluctua miercuri între 64.595 și 66.070 dolari, iar ethereum se tranzacționa în culoarul 3.444 – 3.516 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Facturile umflate de criza energetică au determinat apariția comunităților (cooperativelor) de energie, care sunt o asociere de persoane fizice și/sau juridice care produc energie verde. Ele au drept scop obținerea unui preț corect pentru energia electrică produsă, care să permită noi investiții, de care să beneficieze toți membrii comunității.

Conform Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE) în România existau la sfârșitul primului trimestru din acest an mai mult de 120.000 de prosumatori, din care peste 92.000 sunt persoane fizice. Puterea instalată cumulată a instalațiilor este de circa 1.600 de MW, mai mare decât a celor două reactoare nucleare de la Cernavodă.

Deși Comisia Europeană a emis o directivă care prevede că toate țările din UE trebuie să creeze cadrul legal pentru înființarea de comunități de energie curată și să se asigure că acestea pot consuma, depozita și vinde energia pe care o produc, România nu și-a aliniat legislația la aceste standarde.

Din acest motiv, „numărul cooperativelor de energie din România este redus, în timp ce la nivel european numărul acestora trece de 9.000! Cele existente sunt afectate de faptul că prețurile nu sunt stabilizate și atrag atenția asupra situației serviciilor de transport și distribuție, care nu sunt încă pregătite pentru a face față cerințelor actuale și viitoare ale pieței”, explică dl Daniel Burduhos, administrator al cooperativei de energie roenergie.ro.

S-a ajuns la situația în care una dintre cele mai importante cooperative se confruntă cu dificultăți majore în asigurarea unor prețuri pentru energia obținută la valori juste pentru membrii săi.

Reprezentanții cooperativei roenergie.ro au declarat că vor menține prețul de 22 bani/kWh pentru energia produsă, asigurându-se că prosumatorii sunt remunerați la un nivel sustenabil.

„Situația actuală din sectorul energetic al României necesită intervenții urgente și măsuri concrete din partea autorităților pentru a stabiliza piața și pentru a asigura un cadru legislativ care să susțină dezvoltarea sustenabilă a acestui sector crucial. Fără acestea, riscul unor perturbări majore și al unei crize energetice extinse devine din ce în ce mai real. Este necesar un sistem centralizat de gestiune în timp real ale producției și consumului, care ar asigura reducerea cu 30% a facturilor plătite de români”, precizează dl. Marius Pavelea, director al cooperativei.

O altă provocare pentru prosumatori o reprezintă legea care prevede necesitatea instalării de baterii pentru stocarea energiei până în 2027, măsură care necesită cheltuieli suplimentare.

În acest sens, Asociaţia Prosumatorilor şi a Comunităţilor de Energie (APCE) a solicitat recent Preşedinţiei României, să trimită spre reexaminare legea, care conține un amendament „otrăvit” susținut de câteva companii de distribuție a electricității. Se atrage atenția asupra faptului că, deşi dezvoltarea capacităţilor de stocare a energiei electrice în baterii este un pas natural şi esenţial pentru tranziţia către un Sistem Energetic Naţional flexibil, inteligent şi eficient, aceasta nu poate fi realizată doar prin exploatarea prosumatorilor.