Rata anuală a inflaţiei a coborât, în luna mai 2024, la 5,12%, de la 5,9% în aprilie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 1,24%, cele nealimentare cu 6,38%, iar serviciile cu 9,29%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

"Indicele preţurilor de consum în luna mai 2024 comparativ cu luna aprilie 2024 a fost 99,89%. Rata inflaţiei de la începutul anului (mai 2024 comparativ cu decembrie 2023) a fost 2,3%. Rata anuală a inflaţiei în luna mai 2024 comparativ cu luna mai 2023 a fost 5,1%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iunie 2023 - mai 2024) faţă de precedentele 12 luni (iunie 2022 - mai 2023) a fost 7,6%", se arată în comunicatul INS.

Indicele armonizat al preţurilor de consum în luna mai 2024 comparativ cu luna aprilie 2024 a fost 100,03%. Rata anuală a inflaţiei în luna mai 2024 comparativ cu luna mai 2023, calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC), a fost 5,8%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iunie 2023 - mai 2024) faţă de precedentele 12 luni (iunie 2022 - mai 2023) determinată pe baza IAPC a fost 7,6%.

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, la 4,9%, de la 4,7% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025, potrivit datelor prezentate luna trecută de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Sursa www.agerpres.ro

La două zile de la alegerile europarlamentare care au zguduit principalele economii din Uniunea Europeană, Germania și Franța, prin victoria partidelor suveraniste, leul s-a decuplat de la mișcările puternic depreciative din regiune.

Cursul euro a crescut marginal de la 4,9765 la 4,9767 lei, medie identică cu cea din 31 mai, într-o piață în care tranzacțiile se realizau în culoarul 4,976 – 4,977 lei, identic cu cel de luni.

În schimb, media monedei poloneze s-a depreciat cu circa 1,5% față de începutul săptămânii trecute la 4,3456 zloți/euro. Pierderea monedei maghiare a fost mai mică în aceeași perioadă, de 1,21%, iar cursul a urcat la 394,89 forinți/euro.

Volumul tranzacțiilor din piața monetară a rămas unul modest, în condițiile existenței unei lichidități în exces.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 6,04%, nivel care nu a mai fost atins în ultimele 25 de luni. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 6,05% iar cel la 12 luni la 6,06%, valori comparabile cu cele de la jumătatea lui mai 2022.

Deprecierea euro s-a temperat la 1,0725 – 1,0774 dolari, în timp ce a început ședința de politică monetară a Rezervei Federale, care se va încheia miercuri. În piața locală, cursul dolarului a scăzut marginal la 4,6295 lei.

Media monedei elvețiene a coborât marginal la 5,1617 lei. În schimb, a celei britanice a urcat la 5,8931 lei, cu câteva săptămâni înainte de alegerile anticipate care se vor desfășura în Regatul Unit.

Prețul gramului de aur a crescut la 343,0859 lei, în timp ce metalul galben fluctua între 2.296,90 și 2.315,40 dolari/uncie.

Bitcoin a pierdut marți peste 3,5% și fluctua în ultimele 24 de ore în culoarul 66.730 – 69.542 dolari. Evoluția poate fi pusă pe seama marcărilor de profit a celor care au investit în ETF-uri bazate pe bitcoin. O scădere asemănătoare avea și ethereum care se mișca între 3.505 și 3.671 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Avântul primit de suveraniști din partea alegătorilor la scrutinul europarlamentar desfășurat duminică, pune sub semnul întrebării perspectiva integrării fiscale şi financiare a Uniunii Europene.

Pierderile suferite de partidele de guvernământ din Germania, Franța, unde au fost anunțate deja alegeri parlamentare anticipate, Olanda, Austria, Spania sau Polonia, au fost primite negativ de piețele financiare.

Euro s-a depreciat de la 1,0802 dolari, la închiderea piețelor americane de vineri, la 1,0732 – 1,0782 dolari, după creșterea de marțea trecută la 1,0916 dolari. În piața locală, media dolarului a crescut lunea aceasta de la 4,5668 la 4,6302 lei.

Reziliența economiei americane la nivelul ridicat al dobânzilor practicate de Rezerva Federală și perspectiva ca prima reducere să fie realizată în septembrie sau chiar noiembrie, suprapus peste pericolele politice din Europa, ar putea deprecia moneda unică la 1,05 dolari, în următoarele luni.

Rezultatul slab obținut de AUR în România s-a reflectat în stabilitatea cursului, care a urcat marginal de la 4,9760 la 4,9765 lei/euro, în timp ce media monedei maghiare s-a depreciat de la 389,64 la 393,09 forinți/euro iar a celei poloneze de la 4,2891 la 4,3197 zloți/euro.

În piața monetară s-au observat mișcări descendente ale indicilor ROBOR, care se apropie de 6%, dobânda cu care BNR remunerează depozitele constituite de bănci. Semn că băncile doresc o tăiere a ratei de referință, la începutul lunii viitoare.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 6,04%, nivel care nu a mai fost atins în ultimele 25 de luni. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 6,05% iar cel la 12 luni la 6,06%, valori comparabile cu cele de la jumătatea lui mai 2022.

Lipsa tranzacțiilor din piața monetară va afecta valoarea indicelui de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), care se va menține aproape de 6%. Până la sfârșitul acestei luni valoarea acestuia se află la 5,90%, pentru ca în următoarele trei luni să se situeze la 5,86%.

Ministerul de Finanțe continuă să profite de excedentul de lei din piață și se împrumută cu sume mai mari decât cele programate.

Trezoreria a atras, la începutul acestei săptămâni, 797 milioane lei, peste valoarea programată de 500 milioane lei, la o dobândă medie anuală de 6,29%, cu scadența în octombrie 2026. La aceasta sumă s-au adăugat 300 milioane lei, împrumutate până în aprilie 2030, pentru care se va plăti o dobândă medie anuală de 6,69%.

Moneda elvețiană a recuperat cu rapiditate pierderile din ultimele săptămâni și s-a apreciat lunea aceasta la 0,9625 – 0,9676 franci/euro, iar cursul din piața locală a urcat la 5,1621 lei. Media lirei sterline a fost stabilită la începutul săptămânii la 5,8813 lei.

Revenirea monedei americane și deprecierea metalului galben la 2.287,30 – 2.302 dolari/uncie au coborât prețul gramului de aur la 341,8121 lei.

Bitcoin a testat vinerea trecută depășirea pragului de 72.000 dolari, însă aprecierea monedei americane a provocat lunea aceasta scăderea la 69.206 – 69.771dolari. Ethereum s-a apropiat la jumătatea săptămânii trecute la 3.900 dolari, dar a scăzut la 3.685 – 3.705 dolari.

Analiza cuprinde perioada 3 – 10 iunie

Text pus la dispozi’ie de dl. Radu Georgescu

34,9% dintre participanții la cel mai recent sondaj eJobs spun că folosesc în mod regulat instrumente de inteligență artificială precum ChatGPT sau Gemini în sarcinile de la birou pentru a reduce volumul de muncă sau pentru a obține rezultate mai rapide. Dintre aceștia, 18,8% spun că fac asta zilnic, 13,4% săptămânal, iar 5,7% de câteva ori pe lună. Pentru cei din urmă, utilizarea AI-ului nu s-a transformat într-un obicei, ci mai degrabă într-o soluție de excepție la care apelează doar în cazuri punctuale. 13,9% dintre angajați spun că rareori folosesc astfel de tool-uri, în timp ce 48,1% nu folosesc deloc.

„Sunt job-uri, în special din zona white collar și a specialiștilor, unde vedem o rată destul de ridicată de adopție a instrumentelor de AI și o deschidere din ce în ce mai mare în a le folosi pentru sarcini repetitive sau pe care le consideră monotone. Este adevărat că, în cele mai multe cazuri, cei care le utilizează cel mai des lucrează în domenii precum IT, marketing, comunicare ori traduceri, pe poziții mid-level sau de specialiști”, spune Ana Călugăru, Head of Communications în cadrul eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Documentarea și găsirea de informații este principalul motiv pentru care sunt folosite tool-uri precum ChatGPT sau Gemini, motiv invocat de 68,7% dintre respondenți. 44,4% spun că au nevoie de ajutor în redactarea de emailuri și mesaje, 34,3% au adăugat și traducerile pe listă, iar 22,2% spun că le sunt utile pentru generarea de rapoarte și prezentări. „Punctual, respondenții au mai spus că folosesc AI-ul pentru generare de cod, în cazul programatorilor, pentru crearea fișelor de post, pentru crearea unor șabloane de răspuns către clienți, generarea de imagini pentru creații digitale sau pentru brainstorming. În plus, mulți au adăugat faptul că folosesc AI-ul și pentru căutări care nu au legătură cu jobul, precum postări pentru social media”, explică Ana Călugăru.

60,1% dintre angajații care au participat la studiu spun că munca lor s-a ușurat de când au început să folosească AI-ul pentru munca de la birou. 26,7% dintre cei care au folosit spun că nu au observat un impact semnificativ, în timp ce 13,2% cred că mai degrabă îi încurcă, motiv pentru care folosesc foarte rar sau deloc.

Întrebați care sunt cele mai mari beneficii ale utilizării instrumentelor AI la job, 68,2% au răspuns că îi ajută să salveze timp. 61,5% consideră că le oferă o perspectivă și idei noi, 32,3% se simt ajutați în realizarea task-urilor repetitive, ceea ce le permite să se concentreze mai mult pe partea strategică, iar 42,1% au menționat și faptul că, astfel, se simt mai productivi.

În tabăra celor care sunt mai degrabă nemulțumiți de AI, apar motive precum furnizarea unor informații care nu se ridică la nivelul așteptărilor, faptul că încă nu au încă suficientă încredere în aceste tool-uri, dar și că nu reușesc să formuleze interogări suficient de clare astfel încât să le genereze răspunsurile de care au nevoie. 18,9% spun chiar că nu au încercat niciodată pentru că nu știau că ar putea să folosească astfel de instrumente la job, iar 6,6% recunosc că nu au suficiente competențe digitale în acest sens.

„Interesant este faptul că, deși există, la nivel general, o preocupare intensă privitoare la siguranța joburilor în contextul dezvoltării rapide a inteligenței artificiale, doar 18,4% dintre respondenți spun că au temeri din acest punct de vedere. 63,5% nu sunt îngrijorați de faptul că AI-ul ar putea să-i înlocuiască în viitor, în timp ce 18,1% nu și-au format încă o părere. Există, în schimb, o aliniere în ceea ce privește impactul pe care l-ar putea avea asupra pieței muncii. Astfel, peste 60% dintre participanți prevăd că va exista o schimbare a tipurilor de locuri de muncă disponibile. 30% cred că va scădea oferta de joburi disponibile, iar 9,7% estimează că va crește”, mai spune Ana Călugăru.

Sondajul a fost realizat în luna mai, pe un eșantion de 800 de respondenți care, în prezent lucrează.