Lunea aceasta, s-a desfășurat ședința de politică monetară a BNR, unde s-a decis, „în condițiile incertitudinilor ridicate”, cum se arată în comunicatul de presă, menținerea ratei de referință la 7%/an, valoare stabilită în ianuarie 2023. Rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) a rămas la 8%/an iar cea a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6%/an.

În comunicatul de presă se precizează că „în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse”.

Este posibil ca nivelul ratei de referință de 7%/an să fie menținut și la ședința din 5 iulie, în condițiile în care „rata anuală a inflației este așteptată să se situeze în decembrie 2024 peste valoarea previzionată anterior și să coboare doar marginal în interiorul intervalului țintei la finele orizontului prognozei (martie 2026). Prețurile au crescut în martie cu 6,61%, față de 7,23% în februarie

Prognoza de primăvară a Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză anticipează pentru sfârșitul acestui an o scădere a ratei inflației la 4,6%, cu o medie anuală de 5,6%.

În așteptarea deciziilor BNR, piața valutară a rămas deosebit de stabilă pe parcursul perioadei analizate. Cursul euro s-a mișcat între 4,9753 și 4,9765 lei, valoarea stabilită lunea aceasta, în timp ce tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,975 – 4,977 lei, care s-a conturat de la începutul lunii aprilie.

Indicii ROBOR au cunoscut din aprilie o cvasistabilitate, după ce s-au apropiat foarte mult de pragul de 6%. Lunea aceasta, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,05%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, și cel la 12 luni s-au oprit la 6,07%.

Trezoreria a continuat să se împrumute, profitând de lichiditatea excesivă. La începutul acestei săptămâni, Finanțele au atras 626 milioane lei cu scadența ianuarie 2026, față de o valoare programată de 400 milioane lei, la un randament mediu anual de 6,09%. La a doua licitație cu scadența iulie 2024, cu o valoare inițială de 400 milioane lei, statul s-a împrumutat cu 458 milioane lei la un randament mediu de 6,79%/an.

Deteriorarea pieței muncii din Statele Unite în martie, așa cum au arătat-o datele publicate la sfârșitul săptămânii trecute, și scăderea în aprilie a indicelui general al încrederii consumatorilor americani, măsurat de Universitatea din Michigan, la 67,4 puncte, minim al ultimelor șase luni, au afectat performanța monedei americane.

În perioada analizată, euro a fluctuat între 1,0726 și 1,0791 dolari, iar media monedei americane s-a mișcat între 5,6134 și 5,6364 lei.

Săptămâna aceasta atenția piețelor este îndreptată către Statele Unite de unde se așteaptă publicarea unor date economice importante dar și declarațiile unor oficiali ai Rezervei Federale, inclusiv a președintelui ei, Jerome Powell.

Lunea aceasta, media francului elvețian a scăzut de la 5,0909 la 5,0892 lei, cea a lirei sterline de la 5,7832 la 5,7819 lei iar prețul gramului de aur a coborât la 347,3272 lei, consecință a deprecierii metalului galben la 2.337,90 – 2.365,20 dolari/uncie.

Bitcoin a testat vinerea trecută scăderea sub pragul de 60.000 dolari, dar a crescut lunea aceasta până la 63.225 dolari, în timp ce ethereum fluctua între 2.868 și 2.993 dolari.

Analiza cuprinde perioada 6 – 13 mai

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Luni se va desfășura a patra ședință de politică a BNR din acest an. Decizia referitoare la nivelul ratei de referință, care se află din ianuarie 2023 la 7%, va fi luată în funcție de modul în care scade inflația.

Prognoza de primăvară a Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză anticipează pentru sfârșitul acestui an o scădere la 4,6%, cu o medie anuală de 5,6%.

Rata anuală a inflaţiei a coborât în martie la 6,61%, de la 7,23% în februarie, valoare mult prea ridicată pentru a permite o primă tăiere a dobânzii.

De altfel, la ultimul sondaj realizat în martie de CFA România, 36% dintre participanţii au anticipat prima reducere de dobândă în iulie 2024, față de 29% care au estimat că decizia va fi luată în ședința de luni.

Această așteptare a fost reflectată și de piața monetară, unde indicii ROBOR au cunoscut de la începutul lui aprilie o cvasistabilitate, după ce aceștia s-au apropiat foarte mult de pragul de 6%, care reprezintă dobânda primită de băncile comerciale din partea BNR pentru depozitele plasate.

Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,05%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,07% iar cel la 12 luni a crescut marginal de la 6,07 la 6,08%.

Aceeași stabilitate s-a manifestat și în piața valutară, unde cursul euro a crescut vineri de la 4,9753 la 4,9757 lei, față de 4,9757 lei, în cea de marți. Tranzacțiile s-au realizat în cele mai multe zile între 4,975 și 4,977 lei, cu excepția primei ședințe după minivacanța de Paște, 4,971 – 4,976 lei.

Deteriorarea pieței muncii din Statele Unite în martie, așa cum au arătat-o datele publicate la sfârșitul săptămânii, și scăderea în aprilie a indicelui general al încrederii consumatorilor americani, măsurat de Universitatea din Michigan, la 67,4 puncte, minim al ultimelor șase luni, au afectat performanța monedei americane.

Euro a închis vineri pe piețele americane la 1,0772 dolari, zi în care a fluctuat între 1,0760 și 1,0791 dolari, valori comparabile cu cele de la începutul săptămânii, după deprecierea de joi până la 1,0726 dolari. Aceasta a făcut ca media dolarului să scadă vineri de la 4,6364 la 4,6134 lei.

Chiar dacă economia Regatului Unit a crescut în primele trei luni ale acestui an cu 0,6%, cea mai bună performanță a ultimilor aproape trei ani, lira sterlină nu și-a îmbunătățit consistent performanța față de euro iar media ei a scăzut de la 5,7883 la 5,7832 lei. La rândul ei, moneda elvețiană s-a depreciat de la 5,0974 la 5,0909 lei.

Metalul galben a crescut la sfârșitul săptămânii la 2.359,10 – 2.371,20 dolari/uncie, valori maxime ale ultimelor trei săptămâni, ceea ce a apreciat prețul gramului de aur la 351,8267 lei, în ciuda evoluției descendente a monedei americane.

Bitcoin a testat vineri scăderea sub pragul de 60.000 dolari, dar a crescut la sfârșitul săptămânii la 60.649 – 61.098 dolari. După o scurtă scădere sub pragul de 2.900 dolari, ethereum a urcat la 2.902 – 2.929 dolari.

Analiza cuprinde perioada 6 – 10 mai

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Reducerea ieșirilor de capital speculativ de pe piețele de la marginea zonei euro, a permis monedelor de la marginea zonei euro să recupereze pierderile suferite miercuri.

Cursul euro a scăzut joi de la 4,9761 la 4,9753 lei, minim al ultimei aproape o lună, iar tranzacțiile se realizau în culoarul 4,975 – 4,976 lei.

Cu trei zile înainte de ședința de politică monetară, BNR se vede nevoită să anunțe că „în data de 8 mai 2024 nu s-au înregistrat tranzacții pe piața monetară interbancară”. Situația este normală, atâta vreme cât indicii ROBOR se situează foarte aproape de pragul de 6%, dobânda cu care BNR „premiază” banii pe care băncile comerciale le plasează în „depozitele” sale.

Joi, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,05%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, și cel la 12 luni s-au oprit la 6,07%.

Trezoreria a redus joi volumul sumelor împrumutate prin emisiunile de obligațiuni și titluri de stat. La prima licitație a atras 400 milioane lei cu scadența aprilie 2028, valoare programată inițial, la un randament mediu de 6,35%/an. Finanțele s-au împrumutat, de asemenea, cu 400 milioane lei scadente în aprilie 2031, la un randament mediu anual de 6,70%.

Analiștii văd o evoluție descendentă a euro pe termen mediu, în condițiile în care Rezerva Federală americană a anunțat că va menține dobânzile ridicate pentru o perioadă mai lungă decât anticipa, iar BCE pare decisă să taie ratele de referință mai devreme și mai energic.

Euro se deprecia joi la 1,0726 – 1,0758 dolari, ceea ce a făcut ca media monedei americane să urce de la 4,6285 la 4,6364 lei.

Media lirei sterline a urcat la 5,0974 lei, înainte de anunțarea deciziei de politică monetară a Băncii Angliei. La rândul său, cursul francului elvețian a crescut la 5,0974 lei.

Prețul gramului de aur a urcat marginal la 343,9627 lei, evoluție la care a contribuit aprecierea monedei americane și a metalului galben la 2.306 – 2.320,10 dolari/uncie.

Media monedelor din regiune se aprecia la 4,2993 zloți/euro, respectiv 388,36 forinți/euro.

Aprecierea monedei americane a afectat performanța criptomonedelor. Bitcoin a scăzut la 60.646 – 61.754 lei iar ethereum la 2.950 – 3.012 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Miercuri, monedele de la marginea zonei euro au suferit pierderi, pe fondul ieșirilor de capital speculativ care încercau să profite de evoluția pozitivă a dolarului american.

Cursul euro a crescut de la 4,9757 la 4,9761 lei, după ce s-a revenit la culoarul de tranzacționare 4,975 – 4,977 lei, conturat în piață de la jumătatea lunii trecute.

După o ședință cu schimbări minime ale cotațiilor, în cea de miercuri indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, și cel de 12 luni au revenit la valoarea de la începutul săptămânii de 6,07%. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,05%.

Dealerii bancari așteaptă începutul săptămânii viitoare pentru a afla decizia de politică monetară a BNR. Nivelul încă ridicat al inflației ar putea pune piedici în ceea ce privește o scădere a ratei, dar analiștii consideră că prima reducere a ratei de referință va fi întârziată.

Participanții la sondajul CFA România realizat în martie estimau în proporție de 29% că o primă reducere va fi realizată la ședința de lunea viitoare, însă 36% dintre ei anticipau că tăierea va fi decisă în iulie 2024.

Euro s-a depreciat la jumătatea săptămânii la 1,0734 – 1,0757 dolari, iar media monedei americane a urcat de la 4,6253 la 4,6285 lei.

Creșterea cererii de dolari a survenit după ce oficiali ai Rezervei Federale americane au declarat că dobânzile de peste Ocean vor fi menținute probabil la valori ridicate mai mult timp decât era prevăzut, datorită nivelului ridicat al inflației.

Cursul francului elvețian a crescut marginal la 5,0930 lei iar cel al lirei sterline a scăzut la 5,7804 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut la jumătatea săptămânii la 343,9028 lei, evoluție la care a contribuit deprecierea metalului galben la 2.303,40 – 2.322,40 dolari/uncie.

În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat la 389,63 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,3195 zloți/euro.

Întărirea monedei americane a redus plasamentele în criptomonede. Bitcoin se deprecia la 62.089 – 62.997 dolari iar ethereum la 2.979 – 3.043 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu