Sondaj | 41% dintre angajați sunt nemulțumiți și foarte nemulțumiți de actualul loc de muncă. O treime declară că își va schimba jobul în perioada următoare

Sondaj | 41% dintre angajați sunt nemulțumiți și foarte nemulțumiți de actualul loc de muncă. O treime declară că își va schimba jobul în perioada următoare

Conform celui mai recent sondaj realizat de eJobs.ro și Up România, 34% dintre angajați exprimă nemulțumiri în legătură cu jobul lor actual, în timp ce 7% se declară foarte nemulțumiți. La celălalt pol, 54% dintre respondenți spun că sunt mulțumiți, iar 6% foarte mulțumiți de mediul de lucru și de etapa în care se află cariera lor.

Întrebați de ce nu își schimbă jobul pe acest fond de nemulțumiri, 32,3% spun că, deși ar fi tentați să facă acest lucru, nu au găsit încă o variantă mai bună. Lor li se alătură alți 11,8% care consideră că piața nu le oferă alte opțiuni.

26,4% deja caută și aplică la alte joburi și nu vor mai rămâne mult timp în locul în care se află acum, iar 5,9% și-au dat deja demisia și urmează să plece. 7,6% au decis să mai aștepte întrucât consideră că nu este momentul potrivit pentru a face o schimbare de carieră, 5,7% se află într-o zonă de confort și le este greu să facă o schimbare, 4,6% speră că situația actuală se va îmbunătăți, iar 3,4% s-au obișnuit cu oamenii cu care lucrează.

„Salariul este principalul motiv de nemulțumire pe care îl au angajații români, fiind menționat de 67,3% dintre respondenți. Este, de altfel, argumentul care cântărește cel mai greu atunci când decid să accepte o ofertă de job, dar și cel care îi poate stârni cele mai mari nemulțumiri. Lipsa oportunităților de promovare este un alt motiv de frustrare pentru angajați, regăsindu-se în răspunsurile a 29,9% dintre participanții la studiu. Alte motive care i-ar determina să-și părăsească locul de muncă actual sunt relația cu managerul (28,7%), lipsa recunoașterii muncii (25,4%), pachetul de beneficii (22,5%), volumul de muncă (22,4%), relația cu echipa (21,3%), programul de lucru (20,2%) ori lipsa unui echilibru între job și viața personală (19,5%)”, spune Raluca Dumitra, Head of Marketing în cadrul eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Alte motive menționate în sondaj au mai fost mediul de lucru, proiectele în care sunt implicați, instabilitatea job-ului sau lipsa feedback-ului.

Dacă ar fi, totuși, în punctul de a-și da demisia pentru o altă oportunitate, 43,9% spun că o contraofertă salarială i-ar putea face să se întoarcă din drum. 12,7% s-ar răzgândi dacă angajatorul actual le-ar oferi un pachet de beneficii mai generos. 10,9% ar avea nevoie de o îmbunătățire a condițiilor de lucru, 7,4% de un plan de carieră profesional și 6,8% ar vrea să primească șansa de a lucra pe alte proiecte în cadrul companiei. 15,9% spun că se află într-o etapă în care nimic nu i-ar mai putea face să se răzgândească.

„În lumina acestor constatări, este esențial să subliniem importanța redefinirii conceptului de muncă. Vorbim de o recalibrare necesară în modul în care angajatorii percep beneficiile asociate acesteia. Cu atât mai mult cu cât angajații români au deja o perspectivă destul de clară asupra modului în care ar trebui să arate întreg ecosistemul în care își desfășoară activitatea, fie că vorbim despre mediul de lucru, relația cu managerul sau colegii până la salariul și pachetul de beneficii extrasalariale. Printre acestea din urmă, cardurile de masă rămân în topul preferințelor, fiind apreciate de 52,5% dintre respondenți, care consideră că ar trebui să fie incluse în orice ofertă de angajare. De asemenea, lista de beneficii este completată de abonamentul medical la o clinică privată (35,1%), programul flexibil (33,5%), asigurarea medicală (29%), posibilitatea de a lucra de acasă (26,4%), sau accesul la o platformă de beneficii extrasalariale (25,2%)”,declară Loredana Vătăvoiu, Marketing Director în cadrul Up România.

Cu toată că aproape jumătate dintre respondenți recunosc că sunt nemulțumiți sau foarte nemulțumiți de jobul actual, 31% cred că interesul și implicarea lor în activitățile pe care le desfășoară în companie sunt mult mai ridicate comparativ cu anii precedenți. În cazul a 14% se observă o ușoară scădere, în timp ce 7% spun că sunt mult mai scăzute. Pentru 29% au rămas constante, iar pentru 19% au crescut. De partea angajatorilor, lucrurile se văd astfel: 38% consideră că între 60% și 80% dintre membrii echipei sunt performanți; 27% observă această performanță în peste 80% dintre colegii lor; la fel de mulți spun că doar 40%-60% dintre membrii echipei sunt performanți, iar 8% remarcă un nivel crescut de performanță în mai puțin de 40% dintre membrii echipei.

„Atunci când vine vorba despre angajatori, principala metodă prin care încearcă să rețină oamenii în companie pe termen lung este legată de crearea unui mediu de lucru plăcut, după cum spun 56,8% dintre companiile participante la același sondaj. 45,5% dintre ei fac și evaluări anuale și măresc salariile în funcție de performanță. 38,2% oferă bonusuri drept recompensă pentru realizări deosebite, iar 36,4% adaptează constant pachetul de beneficii”, detaliază Raluca Dumitra.

Dacă un angajat valoros decide, totuși, să părăsească echipa, 30% dintre manageri spun că încearcă să evite o astfel de pierdere printr-o contraofertă salarială. 20% propun proiecte noi care să-i stârnească interesul, 15% inițiază o discuție despre posibilitățile de avansare, 9% plusează la capitolul beneficii, 7% oferă flexibilitate sau posibilitatea de a lucra de acasă, în timp de 19% consideră că nu îl mai pot motiva în această etapă și, prin urmare, nu întreprind nicio acțiune.

„Sunt tot mai multe companii preocupate de nivelul de satisfacție și de implicare ale angajaților și care verifică anual aceste aspecte. Datele pe care le au arată că salariul este ceea ce apreciază cel mai mult un angajat la locul de muncă. Urmează mediul de lucru, relația cu echipa, stabilitatea jobului, flexibilitatea programului de lucru, recunoașterea și aprecierea muncii și beneficiile extrasalariale”, spune Loredana Vătăvoiu.

Atunci când performanța unui membru al echipei scade, 67% dintre manageri poartă o discuție pentru a încerca să afle motivele, 9% pun la dispoziție training-uri pentru îmbunătățirea abilităților, 8% ajustează sarcinile pentru a se potrivi cu obiectivele individuale, iar 7% implementează un plan de mentorat sau de coaching. 7% reevaluează programul de muncă și 4% oferă sesiuni regulate de feedback.

Sondajul a fost realizat în perioada martie – aprilie 2024, pe un eșantion de 4.086 de angajați și 380 de companii.

Euro s-a apropiat la 0,2 bani de maximul istoric

Euro s-a apropiat la 0,2 bani de maximul istoric

Posibilitatea extinderii conflictului militar dintre Israel și Iran la nivelul întregului Orient Mijlociu, a redus cererea de active riscante, în timp ce dolarul a cunoscut o apreciere consistentă.

Euro s-a depreciat marți la 1,0602 – 1,0648 dolari ceea ce a ridicat media monedei americane de la 4,6664 la 4,6818 lei, un curs mai ridicat fiind înregistrat în 1 noiembrie trecut.

Moneda unică se tranzacționa în piața locală în culoarul 4,974 – 4,977 lei iar media ei a crescut de la 4,9737 la 4,9763 lei, la 0,2 bani de maximul istoric atins în urmă cu 11 luni.

Marți, a fost publicată minuta ședinței de politică monetară a BNR, care atenționează asupra faptului că „riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb leu/euro sunt în continuare ridicate, au susținut membrii Consiliului, evocând dezechilibrul extern considerabil și tendința recentă de reaccentuare a acestuia, precum și execuția bugetară din primele două luni ale anului și incertitudinile asociate procesului de consolidare fiscală, dar și actualele tensiuni geopolitice. S-a apreciat că în perspectivă apropiată dominante ca influență vor rămâne totuși atractivitatea relativă încă ridicată a plasamentelor în monedă națională și expectațiile privind perspectiva ratelor dobânzilor reprezentative ale băncilor centrale majore”.

Standard & Poor's a reconfirmat, la sfârșitul săptămânii trecute, ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/A3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută, precum şi perspectiva stabilă, note care se află la un singur pas de categoria junk (gunoi).

Cu o lună înainte de următoarea ședință de politică monetară a BNR, de la care se așteaptă o decizie de tăiere cu un sfert de punct procentual a ratei de referință, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,05%, cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 6,07% iar cel la 12 luni la 6,08%.

Majorarea cererii de monedă elvețiană a apreciat-o pe aceasta față de euro iar cursul ei a urcat de la 5,1094 la 5,1289 lei. Media lirei sterline a crescut marginal la 5,8284 lei.

Prețul gramului de aur a urcat la 356,8240 lei, creșterea fiind limitată de faptul că metalul galben se tranzacționa în culoarul 2.362,40 – 2.389,30 dolari, sub recordul de 2.431,90 dolari atins vinerea trecută, când prețul a atins maximul istoric de 359,6861 lei.

În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat la 394,88 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,3197 zloți/euro.

Încrederea în criptomonede s-a erodat iar bitcoin s-a depreciat marți la 61.773 – 63.906 dolari iar ethereum la 3.000 – 3.126 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Cursul euro a urcat la maximul ultimelor patru săptămâni

Cursul euro a urcat la maximul ultimelor patru săptămâni

Creșterea în martie a prețurilor din Statele Unite cu 3,5% a redus semnificativ pariurile pe o scădere a dobânzilor de către Rezerva Federală iar moneda americană s-a apreciat cu rapiditate, ea fiind considerată drept un „refugiu” în perioadele complicate pe plan internațional.

Investitorii și-au restrâns plasamentele pe activele considerate riscante, cum sunt euro și monedele de la marginea zonei, iar moneda unică s-a depreciat vineri până la 1,0623 dolari, iar cursul monedei americane a urcat la 4,6645 lei, o medie mai mare fiind atinsă la începutul lui noiembrie trecut.

Afirmația făcută lunea aceasta de oficialii de la Teheran că nu va urma un nou atac asupra Israelului și întârzierea unui răspuns armat din partea Ierusalimului a calmat într-o anumită măsură piețele internaționale. Euro s-a tranzacționat în culoarul 1,0633 – 1,0665 dolari iar media bancnotei verzi a fost stabilită la 4,6664 lei.

Aprecierea monedei americane și a metalului galben, care a atins un maxim istoric de 2.431,90 dolari/uncie, au ridicat la sfârșitul săptămânii trecute prețul gramului de aur la un nou record de 359,6861 lei, pentru ca luni prețul să fie stabilit la 352,3272 lei, după ce uncia a scăzut la 2.344,90 – 2.363,40 dolari.

De la un prag de rezistență de 2.300 dolari/uncie, care a fost depășit rapid, analiștii văd acum atingerea unei valori de 3.000 dolari până la sfârșitul anului, efect al creșterii aversiunii față de risc.

Creșterea metalului galben este pusă și pe seama majorării de către băncile centrale ale propriilor rezerve. Recordmenă este cea a Chinei, care și-a majorat rezerva anul trecut cu 200 de tone. La rândul lor, India și Turcia sunt mari cumpărători, dorința lor fiind de a-și reduce expunerea la dolarul american, înainte de alegerile prezidențiale din Statele Unite. Un eventual nou mandat al lui Donald Trump ar crește vulnerabilitatea la eventuale sancțiuni economice.

Cursul euro a crescut de la 4,9678 lei, minim al ultimelor cinci săptămâni, în ședința de lunea trecută, la 4,9737 lei, la începutul acestei săptămâni, maximul ultimelor patru săptămâni, iar cotațiile au urcat la 4,972 – 4,974 lei.

BNR anunță tot mai des că „nu s-au înregistrat tranzacții pe piața monetară interbancară”, în condițiile în care există zilnic un excedent de peste 40 miliarde lei, iar băncile comerciale preferă să-l plaseze în depozite la BNR, unde primesc o dobândă de 6%/an.

O primă schimbare ar putea apare după data de 13 mai, când se va desfășura ședința de politică monetară a BNR. Analiștii anticipează o primă tăiere a dobânzii de referință cu un sfert de punct procentuale, în cazul în care inflația își va menține tendința descendentă. În martie, rata anuală a inflației a scăzut la 6,61%, una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, de la 7,23% în februarie.

Până atunci, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, va stagna la 6,05%, cel la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 6,07% iar cel la 12 luni la 6,08%.

Aversiunea față de risc a apreciat francul elvețian de la 5,0608 lei, la începutul săptămânii trecute, la 5,1044 lei, la începutul celei prezente. Media lirei sterline a fost stabilită lunea aceasta la 5,8274 lei.

Bitcoin a scăzut duminică la circa 61.600 dolari, pierderea săptămânală fiind de circa 15%. Luni, criptomoneda a urcat la 64.779 – 66.864 dolari iar ethereum se tranzacționa între 3.108 și 3.277 dolari.

Analiza cuprinde perioada 8 – 15 aprilie

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

INS | Câştigul salarial mediu brut pe economie în luna febuarie 2024 a fost 7.990 lei şi cel net 4.876 lei

INS | Câştigul salarial mediu brut pe economie în luna febuarie 2024 a fost 7.990 lei şi cel net 4.876 lei

În luna februarie 2024, câştigul salarial mediu brut a fost 7990 lei, cu 14 lei (+0,2%) mai mare decât în luna ianuarie 2024. Câştigul salarial mediu net a fost 4876 lei, în creştere cu 17 lei (+0,3%) față de luna ianuarie 2024.

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (11297 lei), iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (2729 lei).

Februarie 2024 comparativ cu Februarie 2023

Comparativ cu luna februarie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 14,2%

Câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum

▪ Indicele câştigului salarial real1 a fost 106,5% în luna februarie 2024 față de luna februarie 2023.

▪ Indicele câştigului salarial real a fost 99,5% în februarie 2024 față de luna ianuarie 2024.

▪ Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 238,6%, cu 1,1 puncte procentuale mai mic decât cel înregistrat în luna ianuarie 2024.

Februarie 2024 comparativ cu Ianuarie 2024

În luna februarie 2024, faţă de luna precedentă, nivelul câştigului salarial mediu net a fost influențat, în aproape egală măsură, atât de creşteri, cât și de scăderi. Astfel, creșterile câştigului salarial mediu net din activităţile sectorului economic au fost determinate de acordarea de prime ocazionale (prime anuale, al 13-lea salariu sau prime pentru performanțe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare), precum și de realizările de producţie ori încasările mai mari (în funcţie de contracte/proiecte).

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:

  • cu 29,2% ȋn activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, cu 28,3% în fabricarea produselor din tutun, respectiv cu 12,8% în activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale);
  • între 3,0% și 8,5% în fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, tranzacţii imobiliare, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), fabricarea substanţelor şi a produselor chimice;
  • între 1,5% și 3,0% în tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnașamentelor şi încălțămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), construcţii, agricultură, vânătoare şi servicii anexe, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură).

Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna ianuarie 2024 au fost determinate de acordarea în lunile precedente de premii ocazionale (prime trimestriale, anuale sau pentru performanțe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri. De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte), precum şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice.

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:

  • cu 7,7% în telecomunicaţii;
  • între 4,5% și 6,5% în extracţia minereurilor metalifere, industria metalurgică, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi, activităţi de servicii anexe extracţiei;
  • între 1,5% și 4,5% transporturi aeriene, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, activităţi de poștă şi de curier, extracţia cărbunelui superior şi inferior, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor; activităţi de recuperare a materialelor reciclabile (inclusiv activităţi şi servicii de decontaminare), fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a.

În sectorul bugetar, în luna februarie 2024, câştigului salarial mediu net a crescut uşor comparativ cu luna precedentă în administraţia publică (+0,6%), în timp ce în sănătate şi asistență socială (-0.9%), respectiv în învăţământ (-0,4%) a înregistrat uşoare scăderi.

Dolarul a crescut joi cu peste 5,7 bani

Dolarul a crescut joi cu peste 5,7 bani

Creșterea inflației din Statele Unite a înmulțit plasamentele în moneda americană și a depreciat activele considerate riscante, cum sunt monedele de la marginea zonei euro.

Miercuri, după închiderea pieței locale au fost publicate datele referitoare la evoluția prețurilor din SUA. Acestea au crescut în martie cu 3,5%, ceea ce produs joi scăderea cotațiilor euro la 1,0726 – 1,0750 dolari, față de un maxim de 1,0871 dolari, atins marți. În piața locală, cursul monedei americane a sărit de la 4,5748 la 4,6322 lei.

Investitorii și-au redus pariurile pe o scădere a dobânzilor de către Rezerva Federală în iunie și mizează acum pe o singură reducere în cursul acestui an.

Cursul euro a crescut de la 4,9692 la 4,9703 lei iar cotațiile au urcat la 4,969 – 4,971 lei.

Deprecierea leului a fost limitată de scăderea ratei anuale a inflației la 6,61% în martie, una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, de la 7,23% în februarie.

Excesul de lichiditate din piața monetară s-a ridicat în martie la o medie zilnică de circa 45 miliarde lei, de la 61 miliarde lei în ianuarie, maxim al ultimilor 12 ani. În loc să accelereze creditarea, băncile comerciale preferă să apeleze la facilitatea de depozit pe care o oferă BNR, care este remunerată cu o dobândă de 6%/an.

În aceste condiții este de așteptat ca până la următoarea ședință de politică monetară a BNR, care se va desfășura în 13 mai, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, să stagneze la 6,05%, cel la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 6,07% iar cel la 12 luni la 6,08%.

Trezoreria profită de lichiditatea rdicată și se împrumută cu aviditate. La licitația de titluri de stat de joi, cu scadența în aprilie 2031 și cu o valoare programată de 400 milioane lei, Finanțele au atras 580 milioane lei la un randament mediu de 6,59%/an.

Într-o recentă declarație, Ștefan Nanu, directorul general al Trezoreriei Statului, a precizat faptul că „datoria publică a statului în lei este deținută în proporție de 25% de investitori nerezidenți. Investițiile nerezidenților sunt cel mai exact barometru al evoluției datoriei publice. Și nu sunt investitori speculativi. Atunci când emitem bonduri ne uităm la investitorii de portofoliu”.

Cursul francului elvețian a crescut la 5,0725 lei iar cel al lirei sterline a scăzut marginal la 5,8071 lei.

Prețul gramului de aur a crescut de la 345,4062 lei la 347,0367 lei, evoluție datorată aprecierii monedei americane în timp ce metalul galben a scăzut la 2.325,60 – 2.346,50 dolari/uncie.

Media monedelor din regiune se deprecia marginal, la 390,76 forinți/euro, respectiv 4,2649 zloți/euro.

Bitcoin recupera o parte din terenul pierdut miercuri și fluctua în culoarul 69.906 – 71.268 dolari. Ethereum se tranzacționa între 3.518 și 3.618 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Free Joomla templates by Ltheme