Leul a avut marți o evoluție stabilă, iar indicii ROBOR au coborât la valori comparabile cu cele din mai – iunie 2022. Cursul euro a „crescut” de la 4,9711 la 4,9712 într-o ședință în care transferurile s-au realizat în culoarul 4,97 – 4,972 lei, identic cu cel de luni.

În opinia analiștilor BCR cursul de schimb al monedei unice de la finalul anului va fi de 5,05 lei, cu „presiuni de depreciere a leului provenite dinspre deficitul de cont curent încă mare, deşi aflat în proces de ajustare”.

A continuat tendința de scădere marginală a indicilor ROBOR, cu câteva zile înainte de ședința de politică monetară a BNR, chiar dacă analiștii nu anticipează o reducere a ratei de referință. Analiștii prognozează o primă tăiere la ședința din luna mai.

Cel la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,06 la 6,06%, valoare identică cu cea înregistrată în 6 iunie 2022. Indicele la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 6,08% iar cel la 12 luni la 6,09%, valori comparabile cu cele din mai 2022.

Euro se aprecia ușor la 1,0833 – 1,0865 dolari, înainte de publicarea unor date fundamentale importante din Statele Unite. În piața locală, cursul monedei americane a alunecat de la 4,5956 la 4,5788 lei.

Deprecierea monedei elvețiene până la 0,9814 franc/euro a coborât media acesteia la 5,0833 lei, o valoare mai mică fiind atinsă în 4 iulie 2023. Cursul lirei sterline a scăzut la 5,7966 lei.

Prețul gramului de aur a urcat la 323,0934 lei, aproape de maximul istoric, evoluție provocată de aprecierea metalului galben la 2.170 – 2.199 dolari/uncie.

Schimbările de curs ale valutelor din regiune erau marginale. Media celei maghiare s-a întărit la 396,43 forinți/euro iar a celei poloneze s-a depreciat la 4,3093 zloți/euro.

După scăderea de la jumătatea săptămânii trecute la circa 60.800 dolari, bitcoin se tranzacționa marți în culoarul 69.757 – 71.512 dolari. Ethereum fluctua între 3.582 și 3.676 dolari.

Volatilitatea principalei criptomonede este pusă pe seama faptului că în programul electoral al președintelui Biden, pentru alegerile din noiembrie, se precizează dorința de a introduce o acciză de 30% pentru electricitatea consumată de către minerii de bitcoin.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut marţi la 6,05% pe an, de la 6,06% pe an în şedinţa precedentă, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul anului, indicele ROBOR la 3 luni era 6,21%, iar pe 3 ianuarie 2023 a fost 7,56%.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, s-a menţinut la 6,08%, iar ROBOR la 12 luni a rămas, de asemenea, la valoarea de 6,09%.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,97% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul III 2023, în urcare faţă de cel din trimestrul anterior, de 5,96%.

Sursa www.agerpres.ro

Leul rămâne cea mai stabilă monedă din regiune, deprecierea față de sfârșitul lui 2020 fiind de circa 1,73%.

Creșterea ofertei comerciale de valută și revenirea apetitului pentru risc au permis leului să se aprecieze în ultimele zile. După o creștere la 4,9741 lei, cursul euro a scăzut la începutul acestei săptămâni la 4,9727 lei, într-o ședință în care tranzacțiile s-au înghesuit în culoarul 4,97 – 4,972 lei.

Stabilitatea leului se datorează creșterii intrărilor de valută prin PNRR, a plasamentelor făcute de străini în titlurile de stat în lei, obligațiunile lansate de Trezorerie în euro sau dolari (în acest an va fi lansată și o emisiune „samurai” în yeni) și în primul rând a faptului că BNR folosește cursul drept principal instrument în efortul de a reduce prețurile de consum, în timp ce politicile fiscale ale PSDNL au ridicat inflația în februarie pe primul loc în Europa cu 7,1%, faţă de media UE de 2,8%.

Această evoluție a influențat prognoza fintechului iBanFirst România în cazul cursului euro, care ar fluctua anul acesta în culoarul 4,99 – 5,02 lei, în timp ce dolarul ar urma să se aprecieze la 4,80 lei.

Indicii ROBOR au scăzut marginal, cu o săptămână înainte de ședința de politică monetară a BNR.

Cel la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a alunecat la 6,06%, minim care nu a mai fost atins din 6 iunie 2022. Indicele la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a scăzut la 6,08% iar cel la 12 luni la 6,09%, valori comparabile cu cele din mai 2022.

Ca de obicei, Trezoreria s-a împrumutat la începutul săptămânii. Ea a atras 962,4 milioane lei cu scadența în mai 2027, peste valoarea programată 500 milioane lei, la un randament mediu de 6,21%/an.

Rezerva Federală americană a anunțat miercuri menținerea ratei de referință la 5,25 – 5,50%, maximul ultimilor 20 de ani, iar Jerome Powell, președintele ei, a lăsat de înțeles că vor urma reduceri ale acesteia. Piața anticipează trei tăieri de câte 0,25% până la sfârșitul anului.

Euro a crescut joi la 1,0943 dolari, dar a scăzut lunea aceasta la 1,0802 – 1,0838 dolari. Media monedei americane a urcat vineri la 4,5967 lei iar la începutul acestei săptămâni a fost stabilită la 4,5956 lei.

Scăderea dobânzii de politică monetară de către Banca Națională a Elveției de la 1,75 la 1,5%, a depreciat francul la 5,1049 lei, minim care nu a mai fost atins din iulie trecut, pentru ca luni să urce la 5,1180 lei. La rândul ei, lira sterlină s-a apreciat la 5,8002 lei, după ce piețele s-au acomodat cu menținerea de către Banca Angliei a dobânzii de politică monetară la 5,25%, cel mai ridicat nivel începând din 2008.

Gramul de aur a crescut joi la un maxim istoric de 323,3234 lei, în timp ce uncia a urcat până la 2.222,39 dolari. Lunea aceasta, prețul a fost stabilit la 320,4858 lei, în timp ce metalul galben fluctua între 2.164 și 2.177 dolari/uncie.

Creșterea aurului, se vorbește deja de atingerea pragului de 2.300 dolari pentru a doua jumătate a anului, se datorează majorării plasamentelor într-un activ considerat drept un „refugiu” în perioadele în care riscurile geopolitice s-au amplificat (războiul din Ucraina, posibilitatea extinderii conflictului din Orientul Mijlociu sau tensiunile în creștere din Marea Chinei de Sud) iar marile bănci au semnalat începerea procesului de reducere a dobânzilor odată cu scăderea inflației.

La începutul acestei săptămâni, bitcoin a crescut la 66.414 – 68.448 dolari iar ethereum la 3.422 – 3.507 dolari.

Analiza cuprinde perioada 18 – 25 martie

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

68 de firme din județul Călărași au fost radiate în ianuarie 2024, conform statisticilor Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC). La nivel național, numărul firmelor radiate a fost 9.251, cu 67,86% mai multe comparativ cu perioada similară din 2023.

Cele mai multe radieri au fost înregistrate în Municipiul Bucureşti - respectiv 1.376 (în creştere cu 60,75% faţă de ianuarie 2023) şi în judeţele Dâmboviţa (590, +301,36%), Cluj (469, +84,65%), Constanţa (370, +43,97%), Ilfov (318, +85,96%), Iaşi (314, +46,05%) şi Timiş (314, +20,77%).

La polul opus, cele mai puţine radieri au fost consemnate în judeţele Ialomiţa (65, în creştere cu 116,67% faţă de prima lună a anului trecut), Călăraşi (68, +15,25%), Mehedinţi (75, +74,42%), Caraş- Severin (76, +65,22%) şi Giurgiu (76, +105,41%).

Creşterile cele mai semnificative ale numărului de radieri s-au înregistrat în judeţele Dâmboviţa (+301,36%), Harghita (+168,97%) şi Dolj (+141,75). În niciun judeţ nu a scăzut numărul de radieri comparativ cu ianuarie 2023.

Pe domenii de activitate, numărul cel mai mare de radieri a fost înregistrat în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, respectiv 2.035 (+41,32%, raportat la ianuarie 2023), agricultură, silvicultură şi pescuit (1.178, +226,32%) şi informaţii şi comunicaţii (1.037, +148,68%).

Sursa www.agerpres.ro