Din cele 25.000 de joburi disponibile în acest moment pe eJobs.ro, aproape 9.000 au salariul afișat în anunțul de angajare, angajatorii optând să ofere informații fie despre salariul concret pe care îl oferă, fie un plafon salarial în care fluctuațiile depind de nivelul de experiență și competențele punctuale pe care le au candidații. Deși Comisia Europeană a aprobat anul trecut directiva care va obliga companiile să comunice informații cu privire la salarii, aceasta încă se află în termenul de grație pentru implementare și, prin urmare, în continuare, mai mult de jumătate din numărul total de a anunțuri de angajare nu au salariul public.

„Angajatorii profită de ultima sută de metri în care afișarea salariului este opțională și preferă să îl dezvăluie doar în cadrul interviurilor de recrutare care au loc față în față cu candidații. Asta deși anunțurile care au salariul vizibil au cu aproximativ 40% mai multe aplicări decât celelalte. Cu toate acestea, pentru că știu că este un diferențiator important în ochii candidaților, cei care au multe poziții de ocupat sau cei care activează într-un domeniu care se confruntă cu deficit de talente, recurg la această soluție pentru a putea recruta mai rapid”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Deși nu se află în vârful clasamentului celor mai mari salarii din România, angajatorii din turism și HoReCa sunt cei care au cele mai multe anunțuri de angajare cu salariul afișat. Astfel, din cele aproape 9.000 de joburi cu salariul publicat disponibile în acest moment pe eJobs.ro, puțin peste 2.000 aparțin companiilor din acest sector. „Vorbim despre un domeniu care angajează destul de mult, în care rata de fluctuație este mare și nevoia de înlocuire a angajaților plecați este imediată, motiv pentru care angajatorii vor candidați care, atunci când aplică, sunt conștienți de tot ce presupun joburile respective, inclusiv salariul oferit”, explică Roxana Drăghici. Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, salariul mediu net, la nivel național, pentru cei care lucrează în turism și HoReCa este de 3.500 de lei pe lună. Această medie reflectă salariile angajaților din toate județele țării și cu toate nivelurile de experiență.

Retailul este al doilea cel mai transparent domeniu când vine vorba de salarii, cu aproape 2.000 de joburi postate în care salariul este făcut public de către angajatori. Media salarială pentru acest sector este de 3.800 de lei pe lună. Retailul este, de asemenea, și cel mai mare angajator la nivel național, cu 6.200 de joburi disponibile în acest moment (atât joburi care au salariul afișat, cât și joburi care nu oferă informații salariale în anunțul de angajare). Urmează angajatorii din producție și servicii, ambii cu câte 700 de joburi pentru care au salariile afișate. Dacă pentru servicii media salarială netă este de 4.100 de lei, pentru producție este de 4.200 de lei.

„Ce observăm, ca linie generală este că, nivelul de transparență crește direct proporțional cu numărul de joburi pe care o companie le are în piață. Cu cât nevoia de candidați este mai mare, cu atât vedem mai multe salarii publicate în anunțul de angajare”, mai spune Roxana Drăghici. Alte domenii care și-au făcut loc în topul celor mai transparente din punct de vedere salarial sunt IT / telecom, industria alimentară, call – center și publicitate / marketing / PR.

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile 25.000 de locuri de muncă.

În ultimele luni, după circa 10 ani de stagnare, s-a observat o creștere a prețului metalului galben, investitorii fiind interesați de plasamentele în așa numitele „refugii”, care oferă protecție.

Uncia de aur a atins marți un record istoric de 2136,7 dolari și se vorbește deja despre atingerea, până la sfârșitul anului, a pragului de 2.500 dolari. O astfel de evoluție este pusă pe seama menținerii unor dobânzi ridicate de către principalele bănci centrale, pe fondul unei inflații încă ridicate, dar și a unor posibile escaladări ale conflictelor militare și geopolitice (războiul din Ucraina, conflictul din Israel, tensiunile dintre China și Taiwan), ceea ce a ridicat cererea cu 3% în 2023.

Miercuri, metalul galben se tranzacționa între 2.125 și 2.133 dolari/uncie iar prețul gramului de aur a scăzut marginal de la recordul de 312,9021 lei la 312,2892 lei.

Piața valutară a fost deosebit de calmă, tranzacțiile cu euro fiind înghesuite în culoarul 4,9718 – 4,9722 lei, ceea ce a scăzut cursul de 4,9719 la 4,9718 lei.

Tranzacțiile din piața monetară sunt aproape inexistente, în condițiile în care se așteaptă o scădere minimă a inflației iar următoarea ședință de politică monetară a BNR se va desfășura în 4 aprilie.

Miercuri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,08%, cea mai mică valoarea începând cu data de 7 iunie 2022. Indicele la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 6,11%, cel mai mic nivel începând cu 31 mai 2022, iar cel la 12 luni s-a oprit la 6,12%, valoare apropiată de cea din 22 mai 2022.

Piețele așteptau intervenția lui Jerome Powell, președintele Rezervei Federale americane, în fața Congresului care are drept subiect starea economiei Statelor Unite într-o perioadă cu dobânzi ridicate. O parte dintre analiști anticipează o întârziere a momentului unei prime reduceri a dobânzii de referință.

Euro a profitat de acest moment și s-a apreciat la 1,0841 – 1,0880 dolari, iar cursul monedei americane a scăzut de la 5,1707 la 5,1647 lei.

Media francului elvețian a scăzut la 5,1647 iar cea a lirei sterline a crescut la 5,8146 lei.

În regiune, media monedei maghiare s-a apreciat la 393,69 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,3106 zloți/euro.

În noiembrie 2021 bitcoin a atins un record de 68990,90 dolari. Acesta a devenit istorie în seara de marți când prețul a urcat până la 69.202 dolari, rezultat al înmulțirii plasamentelor în ETF-uri, fonduri tranzacționate la bursă care fluctuează în funcție de evoluția bitcoin dar nu necesită achiziția de criptomonedă, dar și a apropierii momentului în care recompensele pentru „minerii de bitcoin” se vor înjumătății, deci se va reduce oferta. Marcările de profit rapide au coborât miercuri cotațiile la 62.865 – 67.624 dolari.

Perspectiva apariției unor ETF-uri pe ethereum au ridicat cotațiile monedei digitale la 3.506 – 3.900 dolari, creșterea față de începutul anului fiind de circa 60%.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Moneda națională a început primăvară în mod identic cu precedentele două anotimpuri, calm și stabil. Ea e protejată de cea mai mare rezervă valutară a BNR, care a urcat la finalul lui februarie la 63,128 miliarde euro, în timp ce rezervele internaţionale (valute plus aur) s-au majorat la 69,368 miliarde euro.

A doua ședință din martie a adus o scădere marginală a cursului euro de la 4,9699 la 4,9698 lei, în timp ce tranzacțiile s-au realizat între 4,968 și 4,97 lei. Față de data de 3 martie 2023 aprecierea monedei unice este de 4,85 bani.

Stabilitatea cursului euro este unul dintre motivele pentru care agenţia de evaluare Fitch Ratings a reconfirmat, la sfârșitul săptămânii trecute, ratingul pentru datoriile pe termen lung în valută ale României la „BBB minus” cu perspectivă stabilă.

Sondajul realizat în ianuarie în rândul membrilor CFA România anticipează o valoare medie a cursului euro de 5,0030 lei pentru orizontul de 6 luni (iulie 2024), respectiv 5,0416 lei pentru orizontul de 12 luni (ianuarie 2025). Trebuie remarcată scăderea cu circa doi – trei bani a anticipațiilor comparativ cu sondajul efectuat în decembrie trecut.

Excedentul de lichiditate din piața monetară, care se ridică la circa 60 miliarde lei, a redus semnificativ tranzacțiile, motiv pentru BNR de a anunța tot mai des acest fapt.

Luni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,08%, cea mai mică valoarea începând cu data de 7 iunie 2022. Indicele la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 6,11%, cel mai mic nivel începând cu 31 mai 2022, iar cel la 12 luni s-a oprit la 6,12%, valoare apropiată de cea din 22 mai 2022.

Trezoreria s-a împrumutat la începutul acestei săptămâni pentru scadența octombrie 2026 cu 655 milioane lei, peste valoarea programată de 500 milioane lei, la o dobândă anuală de 6,13%, și cu 346 milioane lei, la o dobândă anuală de 6,54% prin bonuri scadente la sfârșitul lui iulie 2034.

Moneda unică a atins un minim de 1,0796 dolari dar a crescut lunea aceasta la 1,0838 – 1,0858, urmare a datelor venite din Statele Unite care au indicat atât scăderea indicelui ISM de activitate în sectorul prelucrător, a indicelui de încredere a consumatorilor măsurat de Universitatea din Michigan cât și a cheltuielilor pentru construcții. În piața locală, cursul dolarului a început săptămâna la 4,5588 lei.

Media francului elvețian, care s-a depreciat față de euro, a scăzut luni la 5,1842 lei, minim care nu a mai fost atins de la sfârșitul lui noiembrie. Volatilitatea cursului lirei sterline a fost minimă iar aceasta a început săptămâna la 5,8041 lei.

Prețul gramului de aur a crescut la începutul acestei săptămâni de la 303,5750 lei la 306,7709 lei, care reprezintă un nou record. Precedentul maxim, de 303,8212 lei a fost atins în 4 decembrie 2023. Metalul galben s-a apreciat la rândul său la 2.081 – 2.088 dolari/uncie, cele mai ridicate valori din ultimele două luni, creșterea din ultima săptămână fiind de circa 50 de dolari/uncie.

Bitcoin a crescut luni la 65.540 dolari, câștigul zilnic fiind de circa 4%. La rândul său, ethereum a atins un maxim al ultimilor doi ani de 3.543 dolari, avansul luat față de începutul acestui an fiind de 50%.

Scumpirea criptomonedei este efectul apariției ETF-urilor bazate pe evoluția bitcoin și a faptului că fondurile de gestionare a activelor, cele de hedging sau de investiții și-au majorat plasamentele.

Analiza cuprinde perioada 26 februarie – 4 martie

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Evoluţia principalilor indicatori socio-economici la nivelul judeţului Călăraşi, în luna decembrie 2023 s-a caracterizat prin:

- creşterea producţiei industriale realizată în luna decembrie 2023 cu 13,7% faţă de luna precedentă, şi respectiv cu 35,1% faţă de producţia industrială realizată în luna decembrie 2022;

- creşterea câştigului salarial mediu nominal net cu 2,5% faţă de luna precedentă şi respectiv cu 6,7% comparativ cu luna decembrie 2022;

- menţinerea la 5,1% a ratei şomajului înregistrat la sfârşitul lunii decembrie 2023 faţă de luna precedentă şi creşterea cu 0,3 puncte procentuale faţă de luna decembrie 2022;

- scăderea indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare, din structurile de primire turistică, cu 2,0 puncte procentuale faţă de luna precedentă şi creşterea cu 14,3 puncte procentuale faţă de luna decembrie 2022;

- creşterea numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale cu 1 comparativ cu luna precedentă şi scăderea cu 10 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent;

- scăderea numǎrului născuţilor-vii, al căsătoriilor, al divorţurilor şi al numărului deceselor sub 1 an şi creşterea numărului deceselor generale faţǎ de luna precedentǎ. Comparativ cu luna decembrie 2022, a scăzut numărul născuţilor-vii, al căsătoriilor, al deceselor sub 1 an, a crescut numărul divorţurilor şi numărul deceselor generale s-a menţinut constant.

Producţia industrială realizată în luna decembrie 2023 a înregistrat o creştere de 13,7% comparativ cu luna precedentă.

În luna decembrie 2023, aportul industriei prelucrătoare a fost de 99,9% din volumul total al producţiei industriale realizată. Producţia industrială realizată în luna decembrie 2023 a crescut cu 35,1% faţă de producţia industrială realizată în luna decembrie 2022. În perioada 1.I.-31.XII.2023, comparativ cu perioada corespunzǎtoare a anului precedent s-a înregistrat o creştere a producţiei industriale cu 1,0%. Creşteri ale producţiei industriale s-au înregistrat în: industria alimentară, fabricarea produselor textile, fabricarea produselor de cauciuc şi mase plastice şi industria metalurgică.

Câştigul salarial mediu nominal brut pe total judeţ, în luna decembrie 2023, a fost de 6280 lei, mai mare cu 2,6% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 8,1% comparativ cu luna decembrie 2022. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 5233 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 6149 lei în industrie şi construcţii şi de 6724 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal net în luna decembrie 2023, a fost de 3912 lei, mai mare cu 2,5% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 6,7% comparativ cu luna decembrie 2022. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 3421 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 3976 lei în industrie şi construcţii şi de 4040 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal brut la nivelul economiei naţionale, în luna decembrie 2023 a fost de 8301 lei, iar cel net de 5079 lei. Comparativ cu luna precedentă, câştigul salarial mediu net a fost în creştere cu 6,6%. Indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele general al preţurilor de consum al populatiei, a fost de 106,3% pentru luna decembrie 2023 faţă de luna precedentă, de 253,3% faţă de octombrie 1990 şi de 108,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Efectivul salariaţilor, la sfârşitul lunii decembrie 2023, a fost de 48676 persoane, mai mic cu 160 persoane faţă de luna precedentă şi mai mare cu 1428 persoane faţă de luna decembrie 2022.

Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 4,9 mii persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 16,6 mii persoane în industrie şi construcţii şi de 27,2 mii persoane în servicii. Potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi, numărul şomerilor înregistraţi, la sfârşitul lunii decembrie 2023, era de 3912 persoane, în creştere cu 42 persoane faţă de luna precedentă (+1,1%).  

Comparativ cu luna decembrie 2022, numărul şomerilor înregistraţi a fost mai mare cu 255 persoane (+7,0%). La sfârşitul lunii decembrie 2023, femeile reprezentau 47,7% din numărul total al şomerilor înregistraţi. Din numărul total al şomerilor înregistraţi, 427 persoane (11,0% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de şomaj 75% şi 112 persoane (2,9% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de 50%. Numărul şomerilor neindemnizaţi la sfârşitul lunii decembrie 2023 era de 3358 persoane, reprezentând 86,2% din totalul şomerilor înregistraţi – majoritatea (87,5%) având studii primare, gimnaziale sau profesionale.

Rata şomajului înregistrat la sfârşitul lunii decembrie 2023, în judeţul Călăraşi, a fost de 5,1%, calculată în raport cu populaţia activă civilă totală (5,1% în luna noiembrie 2023 şi 4,8% în luna decembrie 2022).

Pentru femei, rata şomajului în decembrie 2023 a fost de 5,4% (5,4% în luna noiembrie 2023 şi 5,0% în luna decembrie 2022). Pentru bărbaţi, rata şomajului în luna decembrie 2023 a fost de 4,9% (4,8% în luna noiembrie 2023 şi 4,6% în luna decembrie 2022).

Din evidenţa Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi reiese că, la sfârşitul lunii decembrie 2023 existau 744 de locuri de muncǎ vacante, din care 458 regăsindu-se în sectorul privat. Din totalul locurilor de muncă vacante, 286 erau pentru muncitori (38,4%).

Evoluţia principalelor fenomene demografice în luna decembrie 2023, a fost caracterizată de scăderea numărului născuţilor-vii, al căsătoriilor, al divorţurilor, al numărului deceselor sub 1 an şi de creşterea numărului deceselor generale faţă de luna precedentă. Comparativ cu luna decembrie 2022, a scăzut numărul născuţilor-vii, al căsătoriilor, al deceselor sub 1 an şi a crescut numărul divorţurilor. Numărul deceselor generale s-a menţinut la acelaşi nivel cu aceiaşi perioadă a anului precedent.

Natalitatea. În luna decembrie 2023, numărul născuţilor-vii a fost de 153, mai mic cu 5 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 45 faţă de luna decembrie 2022.

Mortalitatea generală. În luna decembrie 2023, numărul deceselor înregistrate a fost de 384, mai mare cu 66 faţă de luna precedentă şi menţinându-se la acelaşi nivel faţă de luna decembrie 2022.

Mortalitatea infantilă. În luna decembrie 2023 nu s-a înregistrat nici un deces sub 1 an. Numărul deceselor sub 1 an a scăzut cu 1 faţă de luna precedentǎ şi faţă de luna decembrie 2022.

Sporul natural. Ca urmare a faptului că numărul născuţilor-vii a fost mai mic decât cel al deceselor, s-a înregistrat un spor natural negativ -231 persoane în luna decembrie 2023 (-160 persoane în luna noiembrie 2023 şi -186 persoane în luna decembrie 2022).

Nupţialitatea. La oficiile de stare civilă, în luna decembrie 2023, s-au înregistrat 49 căsătorii, mai puţine cu 31 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 2 faţă de luna decembrie 2022.

Divorţialitatea. În luna decembrie 2023 s-au înregistrat 32 divorţuri, mai puţine cu18 faţǎ de luna precedentǎ şi mai multe cu 10 faţă de luna decembrie 2022.

În luna octombrie 2023, comerţul internaţional cu bunuri s-a concretizat într-un volum al exporturilor FOB de 44,8 milioane euro şi al importurilor CIF de 34,2 milioane euro, înregistrând un sold pozitiv de 10,6 milioane euro. Exporturile FOB au înregistrat o creştere faţă de luna precedentă de (+70,5%) şi respectiv de (+9,2%) faţă de luna octombrie 2022, importurile CIF au înregistrat o scădere faţă de luna precedentă de (-27,2%), respectiv de (-48,4%) faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

În perioada 1.I-31.X.2023, în structura exporturilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni din Nomenclatorul Combinat (NC): produse vegetale (25,2%), metale comune şi articole din acestea (39,7%), articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (21,3%), materii textile şi articole din acestea (4,4%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (4,3%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (1,6%).

În structura importurilor, în perioada 1.I-31.X.2023, ponderea o deţin următoarele secţiuni: produse vegetale (3,6%), metale comune şi articole din acestea (48,0%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau reprodus sunetul şi imaginile (10,6%), materii textile şi articole din acestea (3,1%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (6,2%), articole din piatrǎ, ciment, ceramicǎ, sticlǎ şi din alte materiale similare (3,2%), mijloace de transport (4,3%), produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (8,2%), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (4,9%).

În luna decembrie 2023 activitatea de turism s-a caracterizat prin creşterea numǎrului de sosiri în structurile de primire turistică şi de scăderea numărului de înnoptǎri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică şi a indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune faţă de luna precedentă.

Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, a crescut numărul de sosiri în structurile de primire turistică, numărul de înnoptări în principalele structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică şi indicele de utilizare netă a locurilor de cazare.

Numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna decembrie 2023, a fost de 1693, mai mare cu 0,4% comparativ cu luna precedentă şi de 2,1 mai mare (+112,4%) comparativ cu luna decembrie 2022. Sosirile înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 96,5% din numărul total de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna decembrie 2023, a fost de 2592, mai mic cu 7,2% comparativ cu luna precedentă şi mai mare cu 77,8% comparativ cu luna decembrie 2022. Înnoptările înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 97,3% din numărul total de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, în luna decembrie 2023, a fost de 25,2% la total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, mai mic cu 2,0 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă şi mai mare cu 14,3 puncte procentuale comparativ cu luna decembrie 2022. În luna decembrie 2023, s-au eliberat 27 autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale, mai multe cu 1 faţă de luna precedentă şi mai puţine cu 10 faţă de luna decembrie 2022.

Rata inflaţiei, a fost în luna decembrie 2023 de 0,26% faţă de luna precedentă şi de 6,61% faţă de luna decembrie 2022. Rata medie lunară a inflaţiei, în perioada 1.01-31.12.2023 a fost de 0,5%, în scădere faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent (1,3%). În luna decembrie 2023 faţă de luna anterioară, au crescut preţurile mărfurilor alimentare (+0,29%), preţurile mărfurilor nealimentare (+0,09%) şi tarifele serviciilor (+0,70%).