Câştigul salarial mediu net în luna decembrie 2023 a ajuns la 5.079 lei, în creştere cu 6,6%, respectiv cu 314 de lei, faţă de luna noiembrie 2023, potrivit datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică.

Comparativ cu luna decembrie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 15,5%.

În luna decembrie 2023, câştigul salarial mediu brut a fost 8.301 lei, cu 535 lei (+6,9%) mai mare decât în luna noiembrie 2023.

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (12.710 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (2.825 lei).

Mai multe detalii aici https://www.agerpres.ro/economic-intern/2024/02/12/ins-castigul-salarial-mediu-net-a-urcat-la-5-079-lei-in-decembrie-2023--1247073

Volatilitatea cursului euro a fost minimă în perioada analizată, leul rămânând cea mai stabilă monedă din regiune. BNR folosește cursul drept principală armă împotriva inflației. Creșterea prețurilor din 2023 a redus deficitul balanţei comerciale la 28,947 miliarde de euro, mai puțin cu 5,142 miliarde de euro comparativ cu valoarea din 2022, conform datelor prezentate de INS.

Media monedei unice a crescut de la 4,9736 lei, la începutul săptămânii trecute, la 4,9770 lei, la sfârșitul ei, dar a scăzut lunea aceasta la 4,9753 lei. Culoarul de tranzacționare a fost foarte îngust, 4,972 – 4,978 lei, dar din piață vin semnale că se testează trecerea peste pragul de 4,98 lei.

O analiză BCR estimează pentru sfârșitul anului un curs de 5,05 lei/euro, „cu presiuni de depreciere a leului provenite dinspre deficitul de cont curent încă mare, deşi aflat în proces de ajustare”.

Surplusul de lichiditate din piața monetară, care în loc să se îndrepte către creditarea companiilor și populației, prin reducerea costurilor de împrumut, a fost îndreptat de băncile comerciale către BNR, care prin facilitatea de depozit oferă o dobândă de 6%.

Către nivelul amintit se îndreaptă și dobânzile interbancare. Lunea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,09%, cea mai mică valoare începând cu data de 8 iunie 2022. Indicele la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, și cel la 12 luni s-au consolidat la 6,13%, cel mai mic nivel începând cu 31 mai 2022, respectiv 22 mai 2022.

Finanțele profită de cantitatea mare de lei din piață, pentru a astupa găurile uriașe din bugetul de stat. De la începutul acestei luni, Trezoreria s-a împrumutat cu aproape 5 miliarde de lei (1 miliard de euro) prin mai multe licitații de titluri de stat și a acoperit aproape în întregime volumul de circa 6,2 miliarde lei propus pentru februarie.

Lunea aceasta, Finanțele s-au împrumutat cu încă 784 milioane lei printr-o emisiune cu scadența aprilie 2031 la un randament de 6,42%. Valoarea programată a fost de 500 milioane lei.

Euro a crescut de la 1,0722 dolari, minim atins marțea trecută, la 1,0763 – 1,0806 dolari, lunea aceasta, iar cursul monedei americane a fluctuat între 4,6155 și 4,6370 lei.

Moneda elvețiană s-a depreciat față de cea unică, iar media a scăzut de la 5,3208 la 5,2752 lei. Cursul lirei sterline a fluctuat între 5,8148 și 5,8377 lei iar aceasta săptămână a început la 5,8262 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut la începutul acestei săptămâni la 299,9474 lei, consecință a deprecierii metalului galben la 2.020 – 2.027 dolari/uncie.

La jumătatea lui ianuarie, bitcoin a atins un minim de 38.509 dolari, după ce SEC (Comisia de Valori Mobiliare din SUA) a aprobat crearea mai multor ETF-uri bazate pe evoluția principalei criptomonede, care a adus un val de marcări de profit.

ETF-urile pot fi cumpărate și vândute în orice moment, iar deținătorul poate obține profit din volatilitatea monedei digitale fără a fi nevoit să o dețină direct.

Lunea aceasta, bitcoin a crescut la 47.728 – 48.795 dolari, evoluție păsă de analiști pe seama achizițiilor făcute înainte de înjumătăţirea valorii criptomonedei, care va avea loc în aprilie. Ethereum a profitat de această evoluție și s-a apreciat la 2.474 – 2.525 dolari.

Analiza cuprinde perioada 5 – 12 februarie

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Un număr de 71.241 de firme au fost radiate la nivel naţional, în 2023, cu 3,26% mai puţine comparativ cu anul anterior, conform statisticilor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele mai multe radieri au fost înregistrate în Municipiul Bucureşti - respectiv 11.820 (în scădere cu 3,66 faţă de 2022) şi în judeţele Cluj (3.726, -3,73%), Timiş (3.113, -2,78%), Constanţa (2.949, -8,98%) şi Iaşi (2.769, +4,06%).

La polul opus, cele mai puţine radieri au fost consemnate în judeţele Ialomiţa (416, în scădere cu 28,4% faţă de anul precedent), Giurgiu (554, -24,32%), Călăraşi (555, -8,42%) şi Covasna (572, -3,7%).

Creşterile cele mai semnificative ale numărului de radieri s-au înregistrat în judeţele Sălaj (+22,45%), Bacău (+18,36%) şi Dâmboviţa (+17,43%).

Mai multe detalii aici https://www.agerpres.ro/economic-intern/2024/02/11/onrc-peste-71-000-de-firme-au-fost-radiate-in-2023--1246868

81% dintre respondenții celui mai recent sondaj derulat de eJobs.ro au declarat că au în plan recrutări pentru 2024, iar 65% le-au început deja. 10% nu știu încă în ce direcție va merge strategia de recrutare pentru acest an și dacă va fi nevoie să angajeze oameni noi, în timp ce 9% au răspuns că nu au niciun plan în acest sens.

Aproape jumătate (47,1%) dintre angajatorii participanți la studiu spun că majoritatea pozițiilor pe care va trebui să le ocupe în 2024 vor fi din segmentul entry level, iar 48,2% vor avea nevoie de specialiști. 4,7% încă nu știu din ce categorie vor recruta.

Întrebați dacă au bugetat majorări salariale pentru acest an, 26,7% au răspuns afirmativ, 19,8% au spus că vor fi acordate, însă nu pentru toată lumea, ci doar pentru anumiți angajați pe care vor să-i securizeze. 14,9% au în plan majorări salariale, dar nu mai devreme de a doua jumătate a anului, iar 6,9% vor face acest lucru doar dacă va exista un context economic favorabil. 18,8% nu știu deocamdată dacă vor fi mărite salariile angajaților.

„Vorbim despre creșteri salariale care, în cea mai mare parte, nu vor depăși 10%. 35,2% dintre angajatorii participanți la sondaj au spus că au planificat majorări cuprinse între 5% și 10%, 11,4% le vor crește între 10% și 20%, 8% vor acorda măriri mai mici de 5%, iar 4,5% spun că le vor actualiza cu inflația. 18,2% au declarat că fiecare manager va decide pentru fiecare angajat în parte, în funcție de performanță, iar 22,7% nu știu încă”, spune Ana Călugăru, Head of Communications în cadrul eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Pentru 2024, specialiștii par să fie categoria de candidați care își va găsi cel mai ușor job, mai bine de o treime dintre angajatorii participanți la sondaj indicând acest răspuns. 23,2% îi menționează pe tinerii fără experiență, iar 21,2% pe muncitorii calificați. 10,1% cred că, în continuare, pentru IT-iști va fi cel mai simplu să se angajeze. 8,1% mizează pe muncitorii necalificați, 2% pe manageri și tot atâți pe freelanceri.

„Vedem deja de mai bine de un an că numărul de joburi remote este în scădere și angajatorii preferă să posteze preponderent joburi care cer prezența la birou, astfel că, pentru acest an, 55,6% dintre respondenți au spus că în 2024 se va lucra de la birou. 40,4% au optat pentru modelul hibrid, iar 4% de acasă”, mai spune Ana Călugăru.

De la începutul anului și până acum, au fost postate 32.000 de locuri de muncă pe eJobs.ro. Dintre acestea, 1.400 au fost remote. 1,3 milioane de aplicări au fost înregistrate pentru toate joburile. Dacă joburile remote reprezintă 4% din numărul total de joburi, în ceea ce privește aplicările, procentul crește la 14% din total.

Sondajul a fost derulat în luna ianuarie a acestui an, pe un eșantion de 170 de companii respondente.