Menținerea unui nivel mai ridicat al aversiunii față de risc a continuat să pună presiune pe monedele de la marginea zonei euro.

Se pune astfel întrebarea: cât va mai ține BNR cursul sub maximul istoric de 4,9783 lei, atins în data de 19 mai 2023? Reamintim că bugetul de stat din acest an este construit pe un curs mediu anual estimat de către Comisia Națională de Prognoză la 5 lei/euro.

Cotațiile din piața locală au urcat la 4,975 – 4,977 lei, iar media monedei unice a crescut de la 5,9752 la 5,9765 lei.

Piața monetară a fost stabilă joi, iar indicii ROBOR au stagnat la valorile stabilite în ședința precedentă.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 6,14%, cea mai mică valoare începând cu data de 10 iunie 2022. Indicele la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 6,17%, cel mai redus nivel începând cu data de 6 iunie 2022. Indicele la 12 luni a stagnat la 6,18%, minim care nu a mai fost atins din data de 23 mai 2022.

Lichiditatea ridicată din piața monetară, în condițiile în care băncile se feresc să împrumute economia, dar și cererea mare de titluri de stat românești din partea străinilor, au permis Finanțelor să se împrumute joi cu 900,3 milioane lei, printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discont, scadente în ianuarie 2025, la un randament mediu anual de 6,01%. Valoarea inițială a emisiunii a fost de 400 milioane lei iar totalul cererii s-a ridicat la 1,3 miliarde lei

Reducerea pariurilor pe o decizie mai rapidă a Rezervei Federale americane de a reduce dobânda de politică monetară, a temperat aprecierea euro, manifestată până la jumătatea acestei luni. Moneda americană se menținea aproape de maximul ultimelor 5 săptămâni și fluctua între 1,0877 și 1,0907 dolar/euro. În piața locală, media monedei americane a scăzut de la 4,5762 la 4,5679 lei.

Scăderea monedei elvețiene la 0,94 franc/euro a depreciat cursul acesteia la 5,2832 lei, minim al ultimelor aproape patru săptămâni. Media lirei sterline a scăzut marginal la 5,7961 lei.

Aprecierea monedei americane a împins în jos cotațiile metalului galben la 2.006 – 2.014 dolari/uncie, iar prețul gramului de aur a coborât la 295,3822 lei.

Monedele din regiune s-au depreciat de la începutul săptămânii cu mai mult de 0,5%. Media celei maghiare a fost stabilită joi la 381,74 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,4016 zloți/euro.

Chiar dacă recent aprobatele ETF-uri pe bitcoin au atras circa 2 miliarde de dolari, cotațiile criptomonedei au scăzut la 42.331 – 42.877 dolari. Pierderile ethereum erau mai mici și se tranzacționa între 2.502 și 2.544 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a realizat, în perioada ianuarie-decembrie 2023, venituri bugetare nete la Bugetul general consolidat al statului în sumă totală de 1324,11 milioane lei, înregistrându-se o creștere cu 150,82 milioane lei, față de aceeași perioadă a anului 2022.

Pe bugete, situația veniturilor încasate se prezintă astfel:

I. La bugetul de stat s-au încasat 526,15 milioane lei,cu 68,75 milioane lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2022, principalele impozite și taxe încasate fiind următoarele:

– impozit pe profit: 91,19 milioane lei;

– impozit pe venit: 210,32 milioane lei;

– TVA : 60,78 milioane lei;

– accize: 1,67 milioane lei;

– alte venituri: 162,19 milioane lei.                 .

II. La bugetul asigurărilor sociale de stat s-au încasat 797,96 milioane lei, ceea ce reprezintă o creștere a încasărilor cu 82,07 milioane lei, față de perioada ianuarie-decembrie a anului 2022.

Pe bugetele de asigurări sociale de stat,sumele încasate în perioada ianuarie-decembrie 2023 sunt următoarele:

– bugetul asigurărilor sociale de stat: 552,09 milioane lei ;

– bugetul asigurărilor de șomaj: 15,88 milioane lei ;

– bugetul asigurărilor sociale de sănătate: 229,99 milioane lei.

În anul 2023, TVA efectiv restituită către contribuabili a fost în suma de 94,00 milioane lei.

Chiar dacă BNR a decis marți să continue cu o dobândă de referință de 7%/an, tendința de scădere a dobânzilor interbancare s-a menținut și la jumătatea acestei săptămâni, în condițiile unei lichidități ridicate.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,15 la 6,14%, cea mai mică valoare începând cu data de 10 iunie 2022. Indicele la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,19 la 6,17%, cel mai redus nivel începând cu data de 6 iunie 2022. Indicele la 12 luni a coborât de la 6,20 la 6,18%, minim care nu a mai fost atins din data de 23 mai 2022.

Tranzacțiile din piața valutară locală se realizau în culoarul 4,974 – 4,977 lei, valori identice cu cele de marți, iar cursul euro a scăzut marginal de la 4,9761 la 4,9752 lei.

Cererea de monedă americană s-a menținut mai mare decât de cea europeană, iar cotațiile se situau la 1,0855 – 1,0855 dolari/euro, ceea ce a ridicat cursul bancnotei verzi de la 4,5724 la 4,5762 lei.

Aprecierea dolarului s-a datorat rezistenței pe care a arătat-o economia SUA la majorarea dobânzilor, care a înglobat circa 75% din efectele politicii monetare a Rezervei Federale americane, conform unor declarații ale oficialilor FMI. Pe de altă parte, Christine Lagarde, președintele BCE, a afirmat că instituția pe care o conduce este pregătită să înceapă tăierea dobânzilor la începutul verii 2024.

Creșterea din decembrie a inflației anuale din Regatul Unit la 4%, de la 3,8% în noiembrie, evoluție care poate impune Băncii Angliei menținerea unui nivel mai ridicat al dobânzii, a apreciat lira sterlină față de euro astfel că media monedei britanice a crescut de la 5,7747 la 5,8027 lei. În schimb, francul elvețian a continuat tendința descendentă manifestată în ultimele zile iar media a scăzut la 5,3004 lei.

Majorarea cererii de monedă americană a depreciat metalul galben la 2.018 – 2.028 dolari/uncie, iar prețul gramului de aur a alunecat la 297,9899 lei.

Mediile monedelor din regiune se depreciau marginal față de euro la 380,93 forinți, respectiv la 4,3978 zloți.

Bitcoin se menținea în jurul valorii de 43.000 dolari și fluctua în culoarul 42.501 – 43.165 dolari. Ethereum tranzacționa între 2533 și 2.591 dolari, valori apropiate de cele de marți.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

39,6% dintre joburile postate anul trecut au vizat candidații entry-level, respectiv pe cei care au între 0 și 2 ani de experiență. 28,4% au căutat candidați cu un nivel mediu de experiență (2 – 5 ani) și 21% acceptau inclusiv candidați fără niciun fel de experiență, potrivit datelor prezentate în cea de-a opta ediție a raportului anual Review & Trends, realizat de eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România. 8,4% dintre joburi s-au adresat seniorilor, adică acelor candidați care au cel puțin 5 ani de experiență și 2,6% managerilor. Procentele sunt raportate la un număr total de 370.000 de joburi postate pe tot parcursul anului trecut.

„Procentele mai mici aferente pozițiilor de seniori și manageri se explică și prin faptul că 2023 a fost un an în care am văzut mai puține mișcări de carieră pe aceste două nivele profesionale. Managerii și specialiștii au fost mai puțin predispuși să își schimbe job-urile, au fost mai stabili decât în alți ani și, prin urmare, s-au eliberat mai puține poziții de acest tip pentru care a fost nevoie să se găsească înlocuitori”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs.

Candidații cu un nivel scăzut de experiență au fost nu doar cei mai căutați, ci și cei care au aplicat cel mai mult. Astfel, mai mult de jumătate din cele 11 milioane de aplicări din 2023 au mers către joburile entry-level. În plus, pentru al patrulea an consecutiv, categoria 18-24 de ani rămâne a doua cea mai activă grupă de vârstă, la distanță mică de primul loc, ocupat de candidații cu vârste cuprinse între 25 și 35 de ani. Este, totodată, și segmentul care a înregistrat o dinamică ascendentă în a doua jumătate a anului, comparativ cu prima, în timp ce aplicările candidaților de 25-35 de ani au avut o ușoară scădere în celelalte luni față de debutul anului.

Domeniile în care au aplicat cel mai mult candidații entry-level au fost retail, call-center / BPO, servicii, IT / telecom, banking, turism, advertising / marketing / PR și industria alimentară. „Acestea sunt, de altfel, și domeniile care au cele mai multe joburi disponibile pentru cei care se află la început de carieră sau pentru cei care vor să se angajeze într-un domeniu nou, în care nu au foarte multă experiență. Pentru mulți tineri, spre exemplu, sunt considerate „punți” de trecere spre alte domenii și locul în care pot deprinde un prim set de abilități profesionale”, explică Roxana Drăghici.

15,7% dintre aplicările entry-level au mers către joburile remote și doar 1,7% au fost interesați de ofertele de muncă din străinătate. ”Comparativ cu mediile generale, îi vedem la fel de puțin dispuși să plece în alte țări, însă reprezintă categoria profesională care își dorește cel mai multă să aibă opțiune de a lucra exclusiv de acasă sau și de acasă”, mai spune Roxana Drăghici.

Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, salariul mediu net la nivel național (pentru toate domeniile) pentru cei din segmentul entry-level este de 3.400 de lei, însă așteptările salariale pe care le au aceștia urcă până la 4.500 de lei.