Creșterea cererii de dolari a afectat evoluția monedelor de la marginea zonei euro, care s-au depreciat. Scăderea leului poate fi pusă și pe seama valului de mișcări revendicative care au cuprins țara de la începutul anului, care pot pune în pericol țintele de deficit bugetar, implicit atragerea de fonduri europene prin PNRR.

Tranzacțiile din piața locală se realizau în culoarul 4,974 – 4,977 lei astfel că media monedei unice a crescut de la 4,9736 la 4,9761 lei, foarte aproape de maximul istoric de 4,9783 lei atins în data de 19 mai 2023.

Indicii ROBOR au continuat să scadă, tendință datorată nivelului ridicat al lichidității din piața monetară interbancară.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,16 la 6,15%, cea mai mică valoare începând cu data de 14 iunie 2022. Indicele la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 6,19%, cel mai redus nivel începând cu data de 7 iunie 2022. Indicele la 12 luni a coborât de la 6,21 la 6,20%, minim care nu a mai fost atins din data de 25 mai 2022.

Redeschiderea pieței americane după minivacanța prilejuită de comemorarea lui Martin Luther King, a prilejuit majorarea cererii de monedă americană, în ciuda faptului că indicele ZEW care măsoară sentimentul economic din zona euro a crescut ușor în ianuarie la 15,2 puncte.

Euro a scăzut la 1,0874 – 1,0951 dolari iar media monedei americane a crescut de la 4,5481 la 4,5724 lei.

Rezultatele slabe înregistrate de piața muncii din Marea Britanie au afectat evoluția lirei sterline față de euro, iar cursul ei a scăzut de la 5,7859 la 5,7747 lei. La rândul ei, media francului elvețian a coborât de la 5,3231 la 5,3115 lei.

Scăderea metalului galben la 2.032 – 2.051 dolari/uncie a depreciat prețul gramului de aur la 299,9556 lei.

În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat la 380,33 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,3934 zloți/euro.

Bitcoin se tranzacționa în culoarul 42.495 – 43.099 dolari iar ethereum fluctua între 2.505 și 2.544 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Chiar dacă rata anuală a inflației a scăzut în decembrie la 6,61%, față de 6,72% în luna precedentă, banca centrală a decis, la prima sa ședință de politică monetară din 2024, să mențină rata de referință la 7%, valoare stabilită în urmă cu fix un an.

Decizia era așteptată de piață, BNR anticipând în noiembrie, în ultimul său Raport asupra inflaţiei, revenirea pe creștere a prețurilor de consum la 7,7% la sfârșitul primului trimestru. De altfel, în comunicatul de presă care a urmat ședinței conducerii băncii centrale, se arată că „rata anuală a inflației se va mări în prima lună a anului curent și își va relua apoi descreșterea graduală, pe o traiectorie mai joasă decât cea evidențiată în prognoza pe termen mediu din noiembrie 2023”.

Nivelul ridicat al dobânzii de referință, doar cea din Ungaria depășind-o cu 10,75%, asigură un flux constant de valută care se îndreaptă către plasamentele în titlurile de stat locale, ceea ce asigură cererea de lei și stabilitate cursului euro.

Culoarul de tranzacționare al euro a rămas unul îngust, 4,971 – 4,976 lei, iar fluctuațiile cursului s-au limitat la 4,9715 lei, în ședința de marți, și 4,9736 lei, în cea de lunea aceasta.

Decizia BNR de a menține rata de politică monetară nu a afectat evoluția dobânzilor interbancare, care au continuat să scadă.

Lunea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,18 la 6,16%, cea mai mică valoare începând cu data de 24 iunie 2022. Indicele la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,22 la 6,19%, cel mai redus nivel începând cu data de 7 iunie 2022, iar cel la 12 luni de la 6,24 la 6,21%.

Finanțele au atras săptămâna trecută 703 milioane lei prin certificate pe șapte luni, 1,9 miliarde lei scadente în octombrie 2026, 875 milioane lei cu scadența aprilie 2030 și 853,9 milioane lei scadente în octombrie 2033, la randamente medii anuale de 6,03%, 6,16%, 6,49%, respectiv 6,15%.

Trezoreria s-a împrumutat lunea aceasta un total de 1,75 miliarde lei, din care 916,5 milioane lei la un randament mediu anual de 6,04%, printr-o emisiune de obligaţiuni scadentă în ianuarie 2026 care a avut un volum programat de 500 milioane lei. La a doua licitație, Trezoreria a atras 836,9 milioane lei la un randament mediu anual de 6,38%, după redeschiderea unei emisiuni de titluri de stat scadentă în aprilie 2031.

Euro a testat săptămâna trecută revenirea peste pragul de 1,10 dolari, dar se tranzacționa la începutul acestei săptămâni la 1,0934 – 1,0968 dolari. În piața locală, cursul dolarului a fluctuat între 4,5351 și 4,5481 lei.

Media francului elvețian a fost stabilită lunea aceasta la 5,3231 lei iar a lirei sterline la 5,7859 lei.

Prețul gramului de aur a crescut la finalul intervalului analizat la 300,1567 lei, efect al aprecierii monedei americane și a consolidării metalului galben la 2.052 – 2.058 dolari/uncie.

Bitcoin a pierdut în ultimele zile circa 15% din valoarea, evoluție la care au contribuit marcările de profit la care au recurs investitorii. Criptomoneda s-a apropiat joia trecută de pragul de 49.000 dolari, imediat după decizia SEC (Comisia de Valori Mobiliare din Statele Unite) de a aproba înființarea a 10 ETF-uri care au ca bază bitcoin. Lunea aceasta, cotațiile au scăzut la 41.806 – 42.863 dolari. În aceeași zi, Ethereum fluctua între 2.474 și 2.544 dolari. Evoluția mai stabilă se datorează pariurilor puse pe o decizie a SEC de a permite listarea la bursă de ETF-uri pe ethereum.

Analiza cuprinde perioada 8 – 15 ianuarie

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut luni la 6,16% pe an, de la 6,18% pe an, în şedinţa precedentă, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul anului trecut, indicele ROBOR la 3 luni era 6,21%, iar pe 3 ianuarie 2022 era de 3,02%.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a scăzut la 6,19%, de la 6,22%, iar ROBOR la 12 luni a coborât la 6,21% de la 6,24%.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,97% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul III 2023, în urcare faţă de cel din trimestrul anterior, de 5,96%.

sursa www.agerpres.ro

Câştigul salarial mediu net în luna noiembrie 2023 a ajuns la 4.765 lei, în creştere 1,6%, respectiv cu 73 de lei, faţă de luna octombrie 2023, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică.

Câştigul salarial mediu brut a fost 7.766 lei, cu 257 lei (+3,4%) mai mare decât în luna octombrie 2023.

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (10.935 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (2.620 lei).

Mai multe detalii aici https://www.agerpres.ro/economic-intern/2024/01/12/castigul-salarial-mediu-net-a-urcat-la-4-765-lei-in-noiembrie-2023--1231326