La sfârşitul lunii decembrie 2023, rata şomajului înregistrat la nivel naţional a fost de 2,93%, mai mică cu 0,12 puncte procentuale decât cea din aceeaşi lună a anului 2022.

Numărul total de şomeri la finele lunii decembrie 2023 a fost de 235.636 de persoane, dintre care 52.416 au fost şomeri indemnizaţi şi 183.220 neindemnizaţi. Numărul şomerilor indemnizaţi a crescut cu 5.134 de persoane, iar numărul şomerilor neindemnizaţi a scăzut cu 3.979 de persoane faţă de luna precedentă.

Pe medii de rezidenţă, numărul şomerilor la finele lunii decembrie se prezintă astfel: 67.886 şomeri provin din mediul urban şi 167.750 şomeri provin din mediul rural.

Numărul şomerilor femei la 31 decembrie 2023 era de 112.532 de persoane, în timp ce numărul şomerilor bărbaţi era de 123.104 de persoane.

Cei mai mulţi şomeri aveau între 40 - 49 de ani (56.674), urmaţi de cei cu vârsta peste 55 ani (50.170), la polul opus aflându-se persoanele între 25 - 29 de ani (14.804).

Structura şomajului pe grupe de vârstă la finele lunii decembrie 2023 se prezintă sugestiv astfel:

Grupa de vârstă Stoc la finele lunii de raportare

Total, din care: 235.636

< 25 ani 32.543

între 25 şi 29 ani 14.804

între 30 şi 39 ani 36.255

între 40 şi 49 ani 56.674

între 50 şi 55 ani 45.190

peste 55 ani 50.170

Referitor la structura şomajului după nivelul de instruire, şomerii fără studii si cei cu nivel de instruire primar au o pondere însemnată în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele ANOFM (28,99%). Şomerii cu nivel de instruire gimnazial reprezintă 32,87% din totalul şomerilor înregistraţi, iar cei cu studii universitare 4,55 %.

Mai multe informaţii privind situaţia statistică a şomajului la sfârşitul lunii decembrie 2023 pot fi vizualizate accesând www.anofm.ro, secţiunea Programe, statistici.

Serviciul Comunicare şi Secretariatul Consiliului de Administraţie

Redeschiderea pieței după minivacanța prilejuită de Ziua Unirii Principatelor nu a adus modificări importante ale cursului principalelor valute, iar leul rămâne cea mai stabilă monedă din regiune, în contrast cu celelalte. Stabilitatea din piață s-a datorat și faptului că Finanțele au profitat de interesul foarte mare arătat de investitori pentru titlurile de stat emise de economiile din Europa de Est.

România a ieșit pe piețele externe cu obligațiuni denominate în moneda americană, cu scadențele în în 2029 şi 2034. Cererea s-a ridicat la 15,5 miliarde dolari iar Finanțele au atras 4 miliarde dolari la costuri de circa 6% (cu 195 de puncte de bază faţă de dobânda Trezoreriei americane) pentru scadența la 5 ani, respectiv la 6,5% (cu 235 de puncte de bază mai mare peste dobânda titlurilor emise de Trezoreria SUA) pentru scadența la 10 ani.

Cursul euro a scăzut de la 4,9767 la 4,9765 lei, într-o piață în care volatilitatea cotațiilor s-a limitat la culoarul stabilit la începutul săptămânii, 4,976 – 4,978 lei.

După mai multe ședințe consecutive de stabilitate, indicii ROBOR au reînceput să scadă, după ce companiile și-au achitat taxele și impozitele la bugetul de stat.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,14 la 6,13%, cea mai mică valoare începând cu data de 9 iunie 2022. Indicele la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,17 la 6,16%, cel mai redus nivel începând cu data de 3 iunie 2022, iar cel la 12 luni de la la 6,18 la 6,17%, minim care nu a mai fost atins din data de 23 mai 2022.

Menținerea de către BCE a dobânzii de politică monetară din zona euro la 4,5%/an a pus în umbră faptul că indicatorul IFO, care măsoară climatul de afaceri din Germania, a scăzut în ianuarie cu 1,1 puncte, până la 85,2 puncte, cel mai scăzut nivel din luna mai 2020, dar și creșterea PIB-ului Statelor Unite cu 3,3% în ultimele trei luni ale anului trecut, de la 4,9% în trimestrul precedent.

Euro a crescut joi la 1,0870 – 1,0902 dolari iar media monedei americane a scăzut de la 4,5780 la 4,5681 lei.

Moneda elvețiană se aprecia față de euro iar cursul ei a crescut la 5,2854 lei. Media lirei sterline a scăzut marginal la 5,8181 lei.

Deprecierea metalului galben la 2.1013 – 2.019 dolari/uncie, după ce miercuri a fost atins un minim de 2.012 dolari, și a monedei americane au provocat scăderea prețului gramului de aur la 296,4598 lei.

Tendința de scădere a monedelor din regiune, care s-a conturat la începutul săptămânii, a continua și joi. Media celei maghiare s-a depreciat la 385,52 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,3790 zloți/euro.

Criptomonedele au continuat să se deprecieze, astfel că bitcoin a pierdut circa 26% și a atins un minim de 39.771 dolari, după ce a testat acum două săptămâni pragul de 50.000 dolari. La rândul său, ethereum a căzut la 2.199 – 2.242 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Înainte de minivacanța prilejuită de sărbătorirea Zilei Unirii, leul a cunoscut o volatilitate redusă față de principalele valute și a rămas cea mai stabilă monedă din regiune. La această evoluție a contribuit majorarea ofertei de valută din partea companiilor care își achită taxele și impozitele la bugetul de stat.

Cursul euro a scăzut marginal de la 4,9768 la 4,9767 lei, în timp ce tranzacțiile se realizau între 4,976 și 4,978 lei, valori identice cu cele de luni.

Pentru a acoperi deficitul bugetar și pentru a rostogoli împrumuturile realizate anterior, Ministerul de Finanțe a ieșit pe piețele externe cu emisiuni denominate în dolari americani cu scadențele în 2029 şi 2034. Sumele atrase vor majora rezerva valutară a BNR care va putea să mențină stabilitatea leului, principala sa armă antiinflație. Trezoreria intenționează să se împrumute în cursul acestui an cu 180 miliarde lei, fiind programată atragerea din piețele externe a 9,5 miliarde euro.

Piața monetară a fost calmă iar dobânzile interbancare au stagnat la valorile stabilite la jumătatea săptămânii trecute.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 6,14%, cea mai mică valoare începând cu data de 10 iunie 2022. Indicele la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 6,17%, cel mai redus nivel începând cu data de 6 iunie 2022. Indicele la 12 luni a stagnat la 6,18%, minim care nu a mai fost atins din data de 23 mai 2022.

Joi, este așteptată decizia de politică monetară a BCE iar piața nu anticipează o modificare a dobânzii de referință. Piața era mai prudentă, motiv pentru euro de a scădea până la 1,0860 dolari, ceea ce a făcut ca media monedei americane să urce de la 4,5705 la 4,5780 lei.

Euro se deprecia și față de alte monede majore, ceea ce a făcut ca media francului elvețian să crească la 5,2672 lei iar cea a lirei sterline la 5,82 lei.

Prețul gramului de aur a crescut marți la 298,0198 lei, după ce metalul galben a urcat la 2.023 – 2.036 dolari/uncie iar moneda americană s-a apreciat.

Instabilitatea geopolitică şi începerea de către marile bănci centrale a procesului de scădere a ratelor dobânzilor, vor stimula cererea de aur, care este considerat drept un activ sigur. În opinia analiștilor uncia ar putea atinge, la sfârșitul anului, un nou maxim istoric de 2.250 dolari.

Monedele din regiune pierdeau o parte din câștigurile realizate la începutul săptămânii. Cursul celei maghiare s-a depreciat la 384,03 forinți/euro iar a celei poloneze la 5,3697 zloți/euro.

Criptomonedele și-au continuat „marșul” depreciativ, început săptămâna trecută, când speculatorii au ridicat prețul bitcoin la aproape 50.000 dolari. Marți, principala monedă digitală a atins un minim de 38.632 dolari iar ethereum a alunecat la 2.201 – 2.349 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Angajatorii au început 2024 cu planuri de extindere a echipelor, astfel încât peste 20.000 de joburi au fost postate de la începutul anului pe eJobs, cea mai mare platformă de recrutare din România. „Ce vedem, de la începutul lunii și până acum, este o continuare a tendinței de anul trecut de a crește numărul de joburi on-site, care presupun prezența zilnică la birou, și de a scădea numărul de joburi remote. Din numărul total de locuri de muncă noi disponibile de la începutul lunii, doar 8,9% au fost remote. 4% au fost joburi postate de angajatori din afara țării, iar restul implicau un program clasic, cu prezență la birou”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs.

Angajatorii din Capitală au avut cea mai mare nevoie de candidați la începutul acestui an și au scos în piață puțin peste 10.000 de joburi noi. Clujul este al doilea cel mai activ județ, din acest punct de vedere, cu 4.100 de locuri de muncă noi. Urmează Iași, Ilfov, Timiș, Craiova, Prahova și Brașov. Județele de la celălalt capăt al clasamentului sunt Mureș, Argeș, Ialomița și Neamț. „Pentru prima parte a clasamentului, este de așteptat ca în lunile următoare să apară fluctuații și să vedem creșteri ale unor județe în care anual este căutat un număr mare de angajați. Vorbim, spre exemplu, despre Timiș, Brașov sau Sibiu. Pentru că, dacă ne uităm la tot anul trecut, topul județelor în care s-au făcut cele mai multe angajări arăta astfel: București, Cluj, Iași, Timiș, Ilfov, Brașov, Constanța și Prahova” , adaugă Roxana Drăghici.

Cu 5,300 de locuri de muncă disponibile, retailul a fost domeniul în care s-a angajat cel mai mult luna aceasta. Aproape 2,800 de joburi au fost scoase în piață de angajatorii din servicii, 2,300 de cei din call center / BPO și aproape 2,000 de angajatorii din industria alimentară. Transport / logistică, construcții, producție și turism au fost următoarele domenii pentru care s-au căutat candidați.

Cele mai multe oportunități de angajare s-au deschis pentru candidații entry-level (0-2 ani de experiență), însă foarte aproape de ei au fost cei cu un nivel mediu de experiență (2-5 ani). De altfel, aceștia au fost și candidații care au aplicat cel mai mult. Din cele aproape 700.000 de aplicări înregistrate de la începutul anului, aproximativ 50% au venit din partea candidaților entry-level. „A devenit o regulă în piața muncii ca luna ianuarie să fie dominață de mișcări care angrenează în primul rând acest nivel de carieră, atât în ceea ce privește joburile postate, cât și în ceea ce privește aplicările. Pe măsură ce crește nivelul de senioritate, observăm o tendință de a aștepta mai mult până a lua decizia de schimbare a jobului și, în general, prima și ultima lună ale anului sunt luni folosite mai degrabă pentru a prospecta piața”, explică Roxana Drăghici.

În acest moment, peste 23.000 de joburi sunt disponibile pe eJobs. Dintre acestea, aproape 40% au salariul menționat în anunțul de angajare.