Segmentele valutară și monetară ale pieței locale au rămas stabile, după decizia BNR de a menține dobânda de politică monetară la 7%/an.
„Perspectiva creșterii ratei anuale a inflației în debutul anului curent - sub impactul majorării și introducerii unor taxe și impozite indirecte” a reprezentat principalul element care a contribuit la decizia băncii centrale, așa cum se precizează în comunicatul de presă publicat la sfârșitul ședinței care s-a desfășurat marțea trecută.
Confirmarea a venit a doua zi când INS a anunțat că inflația din România a urcat în ianuarie la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, efect al noilor taxe și impozite, introduse de PSDNL.
Cursul euro a crescut de la 4,9753 lei, la începutul săptămânii trecute, la 4,9773 lei, lunea aceasta, iar culoarul de tranzacționare zilnic s-a limitat la 4,974 – 4,978 lei.
Menținerea leului într-o zonă „sigură” se datorează faptului că BNR folosește cursul euro drept principal instrument în lupta cu inflație dar și scăderii cu 7% a deficitului de cont curent, consecință a reducerii preţurilor la energie şi a consumului intern.
Analiștii BCR se așteaptă ca banca centrală să opereze în luna mai prima reducere a ratei de referință și anticipează ca aceasta „să ajungă la la 5,75% la final de 2024 de la 7,00% cât este acum. Vedem ca fiind un scenariu posibil și ca BNR să efectueze prima reducere de dobândă în luna aprilie dată fiind evoluția favorabilă a inflației, însă acesta nu este scenariul nostru de bază”.
Supralichiditatea din piața monetară a redus tranzacțiile, în unele ședințe, spre zero, datorită faptului că băncile comerciale, în loc să crediteze economia, își plasează excedentul de lei în depozitele BNR, la o dobândă de 6%/an.
Indicii ROBOR au revenit la valori comparabile cu cele din mai – iunie 2022. Cel la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,09%. Indicele la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,12%, iar cel la 12 luni s-a consolidat la 6,13%.
Găurile uriașe din sacul bugetului de stat a impus Trezoreriei să crească volumul împrumuturilor din piața locală dar și din cea externă, unde dorește să plaseze obligațiuni în euro pe 7 ani și pe 12 ani.
Săptămâna trecută, Finanțele s-au împrumutat cu 784 milioane lei printr-o emisiune cu scadența aprilie 2031 la un randament de 6,42% și cu 654 milioane lei, scadente în aprilie 2030, la o dobândă de 6,60%/an. Lunea aceasta, Trezoreria s-a împrumutat cu „doar” 443,2 milioane lei la o dobândă anuală de 6,22%.
Euro a scăzut de la 1,0806 la 1,0695 dolari, pentru la începutul acestei săptămâni, când piața americană a fost închisă, să fluctueze între 1,0770 – 1,0790 dolari. Cursul dolarului a urcat la 4,6505 lei și a fost stabilită lunea aceasta la 4,6189 lei.
Media francului elvețian s-a mișcat între 5,2387 și 5,2752 lei, iar cea de luni a fost stabilită la 4,2445 lei. Intrarea în recesiune tehnică a Marii Britanii în a doua jumătate a anului trecut a depreciat media lirei sterline de la 5,8501 la 5,8173 lei.
Lunea aceasta, metalul galben s-a apreciat la 2.016 – 2.023 dolari/uncie ceea ce a majorat prețul gramului de aur la 299,7327 lei.
Bitcoin s-a apropiat joi de pragul de 53.000 dolari și a început această săptămână la 51.930 – 52.448 dolari. Ethereum a crescut la 2.859 – 2.930 dolari.
Analiza cuprinde perioada 12 – 19 februarie
Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu
