Euro a scăzut la minimul ultimei luni și jumătate

Euro a scăzut la minimul ultimei luni și jumătate

La fel ca în prima ședință a săptămânii, cea de marți s-a deschis cu o scădere a euro la 4,972 lei, urmată de o creștere până la 4,975 lei, ceea ce a făcut ca media monedei unice să scadă marginal de la 4,9748 la 4,9746, minim al ultimelor aproape șase săptămâni.

Nivelul indicilor ROBOR nu s-au modificat, după mișcările minime de luni. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,05%, valoare stabilită la începutul lui aprilie. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,06% iar cel la 12 luni la 6,08%.

Trezoreria s-a împrumutat luni cu 539,5 milioane lei pentru mai 2027, la un randament mediu de 6,28% iar valoarea programată a emisiunii a fost de 500 milioane lei. Marți, Finanțele au atras suplimentar 75 milioane lei pentru aceeași scadență.

Sumele atrase din piața locală nu acoperă uriașele găuri din buget din superanul electoral 2024, în care salariile celor plătiți din bani publici și pensiile vor urma să crească. Motiv suficient pentru Trezoreria Statului să caute surse de finanțare în piețele financiare, unde există un mare interes pentru obligațiunile românești. Au fost lansate două emisiuni de euroobligațiuni cu scadența la 8 ani, respectiv 13 ani. De la începutul anului, Finanțele s-au împrumutat în ianuarie cu 4 miliarde dolari și în februarie cu 4 miliarde euro.

Euro se tranzacționa în culoarul 1,0851 – 1,0875 dolari, iar media monedei americane a scăzut de la 4,5777 la 4,5756 lei.

Moneda elvețiană a testat din nou depreciere peste pragul de 0,99 franc/euro iar media ei a scăzut la 5,0327 lei, minim al ultimului an. În schimb, cursul lirei sterline a crescut de la 5,8147 la 5,8203 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut la 355,5761 lei, la o zi după atingerea recordului istoric de 359,4834 lei, după ce metalul galben a coborât la 2.405,60 – 2.433,80 dolari/uncie.

La redeschiderea pieței maghiare, după minivacanța de Rusalii, forintul s-a apreciat la 385,91 unități/euro, după decizia Băncii Naționale de la Budapesta de a reduce dobânda de referință de la 7,75 la 7,25%. La rândul ei, moneda poloneză s-a întărit la 4,2572 zloți/euro.

Miza pusă pe o decizie de Rezervei Federale americane de a tăia în septembrie dobânda de referință a majorat cererea de criptomonede. Bitcoin s-a apreciat la 70.734 – 71.891 dolari iar ethereum la 3.630 – 3.816 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Gramul de aur a atins un nou maxim istoric

Gramul de aur a atins un nou maxim istoric

După ce BNR a decis să mențină rata de referință la 7% și pe cea pentru facilitatea de depozit la 6%, iar apetitul pentru risc a fost ridicat, stimulat de creșterile înregistrate de marile burse, leul a avut o evoluție apreciativă față de euro.

Cursul monedei unice a scăzut de la 4,9765 lei, la începutul săptămânii trecute, la 4,9748 lei, lunea aceasta, care reprezintă minimul ultimei luni, iar tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,972 – 4,977 lei.

Creșterea unciei de aur până la 2.449,80 dolari și a gramului de aur la noul maxim istoric de 359,4834 lei, au reprezentat principalul eveniment al începutului de săptămână.

Evoluția ascendentă a metalului galben este stimulată de reziliența pe care a arătat-o economia americană la nivelul ridicat al dobânzilor practicate de Rezerva Federală, care cu 5,25 – 5,50% se află la maximul al ultimilor 23 de ani.

Achizițiile de aur s-au majorat odată cu deprecierea cererii de dolari și scăderea randamentelor titlurilor de stat americane, investitorii mizând pe o decizie de reducere de către Fed a ratei de referință, după ce indicele anual al preţurilor de consum din SUA a coborât de la 3,5% în martie la 3,4%

Euro a profitat de apetitul pentru risc din piețe și a urcat la 1,0865 – 1,0884 dolari, ceea ce a făcut ca media monedei americane să coboare lunea aceasta la 4,5777 lei, față de 4,6156 lei, în urmă cu o săptămână.

BNR a lăsat scăderea indicilor ROBOR pentru lunile următoare, în funcție de parcursul inflației. „S-ar putea într-adevăr să nu fie nici iulie şi nici august (…) Gândim momentul optim când vom lua această decizie”, a declarat guvernatorul BNR, la prezentarea Raportului asupra inflației, exprimând dorința de a evita apariția recesiunii, după ce creșterea economiei românești a fost de doar 0,5% în primele trei luni ale anului, conform datelor prezentate de INS.

Mugur Isărescu a declarat că, la sfârșitul anului, prețurile vor crește cu 4,9% de la 4,7% la estimarea precedentă, față de decembrie 2023. Inflația ar putea scade la 3,5% la sfârşitul lui 2025 și ar intra astfel în culoarul țintă al BNR de 2,5%±1 punct procentual.

Prognoza de primăvară a Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză anticipează pentru decembrie o scădere a ratei inflației la 4,6%, cu o medie anuală de 5,6%.

Lunea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,05%, valoare stabilită la începutul lui aprilie. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a scăzut de la 6,07 la 6,06% iar cel la 12 luni a crescut de la 6,07%.

Apetitul pentru risc a depreciat moneda elvețiană până la aproape 0,99 franc/euro iar media ei a scăzut de la 5,0892 la 5,0370 lei. În schimb, cursul lirei sterline a crescut de la 5,7819 la 5,8147 lei.

Perspectiva reducerii dobânzilor din Statelor Unite, care fac moneda americană mai puțin atractivă pentru plasamente, a stimulat cererea de criptomonede.

La începutul acestei săptămâni, bitcoin a stagnat la 66.102 – 67.318 dolari, valori apropiate de cele de la sfârșitul săptămânii trecute. Ethereum fluctua în culoarul 3.050 – 3.138 dolari.

Analiza cuprinde perioada 13 – 20 mai

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Ședință de apreciere în linie a leului

Ședință de apreciere în linie a leului

Leul a reușit joi să se aprecieze în fața principalelor valute, profitând de nivelul redus al aversiunii față de risc.

Cursul euro a scăzut de la 4,9765 la 4,9756 lei, consecință a lărgirii culoarului de tranzacționare la 4,974 – 4,977 lei.

Trezoreria și-a propus să se împrumute în mai cu cel puțin 5,89 miliarde lei. Joia aceasta ea a atras 711 milioane lei cu scadența în aprilie 2025 la un randament mediu de 6,03%/an și 664 milioane lei, față de o valoare programată de 500 milioane lei, scadente în aprilie 2030 la un randament mediu anual de 6,59%.

Statul profită de lichiditatea în exces din piața monetară. Băncile preferă să obțină o dobândă de 6% la depozitele plasate la BNR, în loc să stimuleze creditarea populației și a economiei.

Totodată, Finanțele doresc să majoreze valoarea programului de emisiuni de titluri de stat „Medium Term Notes” (Programul MTN) de la 68 miliarde euro în prezent la 75 miliarde euro, pentru a nu limita posibilitatea de împrumut extern în 2024 și 2025.

Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,05%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,07% iar cel la 12 luni a revenit de la 6,08 la 6,07%.

Euro se tranzacționa în culoarul 1,0861 – 1,0896 dolari și a împins în jos media monedei americane de la 4,5960 la 4,5772 lei.

Cursul francului elvețian a coborât la 5,9773 lei iar cel al lirei sterline la 5,7994 lei.

Deprecierea monedei americane a fost compensată de creșterea metalului galben la 2.380,10 – 2.396,60 dolari/uncie, astfel că prețul gramului de aur a urcat la 351,0005 lei.

Mediile monedelor din regiune se întăreau față de cea unică, la 386,16 forinți/euro, respectiv 4,2617 zloți/euro.

Criptomonedele au profitat de deprecierea monedei americane. Bitcoin a crescut la 65.690 – 66.681 dolari iar ethereum la 2.970 – 3.043 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Inflația rămâne mare în 2024

Inflația rămâne mare în 2024

Miercuri, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a declarat că, la sfârșitul anului, prețurile vor crește cu 4,9%, de la 4,7% la estimarea precedentă, față de decembrie 2023, ceea ce va influența momentul „când şi cu cât vom reduce rata de politică monetară”. Inflația ar putea scade la 3,5% la sfârşitul lui 2025 și ar intra astfel în culoarul țintă al BNR de 2,5%±1 punct procentual.

Tot miercuri, INS a anunțat o încetinire a creșterii economice a României. PIB-ul din primul trimestru a crescut cu 0,5%, comparativ cu ultimele trei luni din 2023, însă avansul față de perioada similară a anului trecut s-a redus la 0,1%.

Încetinirea a fost observată deja de FMI, care în raportul „World Economic Outlook” din aprilie a revizuit în jos estimările sale privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 3,8%, cât estima în octombrie, la 2,8%.

Cu toate acestea, Mugur Isărescu a precizat că „noi nu vedem recesiune. Riscul a fost pentru trimestrul întâi. Toţi indicatorii cu putere de prognoză, cum se spune în terminologia de specialitate, arată o revenire şi mai ales consumul”.

Nivelul ridicat al dobânzii de referință continuă să atragă fonduri străine care vor să profite de randamente cât mai bune, influențate și de stabilitatea cursului euro. Acesta a revenit miercuri la valoarea de luni de 4,9765 lei, în timp ce culoarul de tranzacționare s-a îngustat la 4,976 – 4,977 lei.

Segmentul monetar a fost la fel de calm, fără ca indicii ROBOR să cunoască modificări, însă guvernatorul BNR a atras atenția asupra costurilor ridicate la care se împrumută România. „Avem prima de risc cea mai mare din UE şi nu coboară. Investitorii nu se uită numai la deficit, se uită şi la discuţiile din ţară, respectiv modul de luare a deciziilor. Împrumuturile rămân scumpe chiar dacă noi facem eforturi să avem lichiditate în piaţă. Corecţia fiscală este absolut necesară”.

Indicele prețurilor de consum din Statele Unite a scăzut de la 3,5% în martie la 3,4% în aprilie și au înmulțit plasamentele în euro, care a urcat la 1,0813 – 1,0869 dolari. Această evoluție a fost înglobată în previziunile pieței, după ce Jerome Powell, președintele Rezervei Federale, a declarat că inflația nu a încetinit, motiv „de a menţine politica la ritmul actual mai mult decât se credea”. În piața locală, cursul dolarului a scăzut de la 4,6109 la 4,5960 lei.

Media francului elvețian a scăzut de la 5,0812 la 5,0773 lei, însă cea a lirei sterline a crescut de la 5,7827 la 5,8018 lei.

Prețul gramului de aur a crescut la 350,0728 lei, efect al aprecierii metalului galben la 2.355,20 – 2.380,20 dolari/uncie.

Monedele din regiune au profitat de evoluția celei unice iar mediile lor s-au apreciat la 4,2635 zloți/euro, respectiv la 386,30 forinți/euro.

Scăderea inflației din SUA a apreciat bitcoin la 61.346 – 64.032 dolari, iar ethereum a crescut la 2.865 – 2.955 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Piața locală a rămas în vacanță

Piața locală a rămas în vacanță

La o zi după ce BNR a menținut dobânda de referință la 7%/an, valoare stabilită în ianuarie 2023, una dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, piața monetar-valutară părea a se afla încă în vacanța de la începutul lunii.

Decizia este una firească, atâta vreme cât inflația se află la un nivel aproape dublu față de ținta BNR de 2,5%±1 punct procentual.

INS a anunțat marți că rata anuală a inflaţiei a scăzut în aprilie la 5,9% comparativ cu aprilie 2023. În martie rata s-a situat la 6,61%. Față de decembrie 2023 prețurile au crescut luna trecută cu 2,4%.

Culoarul de tranzacționare a euro s-a îngustat la 4,975 – 4,976 lei iar media euro a alunecat insesizabil de la 4,9765 la 4,9763 lei, în ciuda faptului că în regiune se manifesta un sentiment optimist, care a apreciat monedele de la marginea zonei.

Lichiditatea excesivă din piața monetară, de care profită Trezoreria Statului pentru a se împrumuta, a stabilizat nivelul indicilor ROBOR, de la sfârșitul lui martie.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,05%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,07% iar cel la 12 luni a revenit de la 6,07 la 6,08%.

Indicele principal al sentimentului economic din Germania, măsurat de Institutul ZEW, a crescut de la 42,9 în aprilie la 47,1 în mai. Această evoluție a ridicat cotațiile euro la 1,0775 – 1,0799 dolari și a depreciat media monedei americane de la 4,6156 la 4,6109 lei.

Cursul francului elvețian a coborât la 5,0812 lei iar cel al lirei sterline a crescut marginal la 5,7827 lei.

Prețul gramului de aur a crescut marginal la 347,7572 lei, după ce metalul galben s-a apreciat la 2.334,30 – 2.348,60 dolari/uncie.

Media monedelor din regiune s-a apreciat la 386,64 forinți/euro, respectiv 4,2812 zloți/euro.

În ciuda deprecierii monedei americane, bitcoin scădea marți de la 63.095 dolari la 61.400 dolari. Ethereum fluctua în culoarul 2.882 – 2.959 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziíe de dl. Radu Georgescu

Free Joomla templates by Ltheme
ARENAMEDIA.RO utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care arenamedia.ro prelucreaza datele cu caracter personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de confidențialitate.